106 matches
-
internaționale trebuie să realizeze distincția dintre științele naturale și cele sociale, iar la rândul lor, științele sociale trebuie să contribuie la dezvoltarea progresului uman. Pe aceeași filiație, pragmatismul contribuie la dezvoltarea programului constructivist din științele sociale. Demontând relația carteziană dintre obiectivism și relativism, prgamatismul (Dewey, 1977; James, 1975; Peirce, 1966) sugerează că este nevoie de a ajusta ideile omului despre adevăr în raport cu experiența. Mai precis, se subliniază rolul alegerii, deliberării, judecății și interpretării realității sociale de către comunitățile științifice, singurele capabile să
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
categoriile socioprofesionale (PCS, de exemplu) sau la statisticile naționale. • Etnometodologia Nu există o filiație directă între etnometodologia americană și sociologia durkheimiană. Dimpotrivă, ar trebui să vorbim de o opoziție. Într-adevăr, Garfinkel s-a făcut cunoscut prin ruptura radicală de "obiectivismul" lui Durkheim chiar dacă poziția acestuia din urmă s-a modificat după 1895, și mai ales din 1912, sau prin "holismul" său, care-l îndemna să privilegieze mai degrabă instituțiile decât intențiile și interacțiunile actorilor. În ceea ce-l privește pe Garfinkel
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
durkheimiană: "[Aceste] constrângeri care se exercită continuu în afara oricărei intervenții sau manifestări directe, ireductibile la intervențiile intenționate și punctuale [...] ale puterii structurale care se realizează prin efectele nu numaidecât dorite [...] ale tendințelor imanente structurii câmpului". Pierre Bourdieu, 1997, p. 53. • Obiectivism sau convenționalism? Socioeconomia ezită între două optici: pe de o parte, ea consideră că există valori stabile și obiective care nu depind practic niciodată de liberul joc al actorilor; de pe alta, ea arată că valorile sunt convenționale, va-riabile și contextuale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
snobismului". Raymonde Moulin, 1967, p. 432, și 2001, p. 288. Este acesta rezultatul unui "efect întârziat" al formației lui Raymonde Moulin, care a absolvit istoria? Oricum ar fi, această ambivalență apasă asupra coeziunii proiectului. Regăsim această ezitare între convenționalism și obiectivism în opțiunea de a adopta categoriile actorilor, tipică lucrărilor la comandă ale economiștilor culturii. Acest fapt îi determină să-și interzică orice întrebare despre categorii, orice anchetă asupra muncii care a fost necesară pentru elaborarea lor. Nu este vorba de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
suspendare a oricărei luări de poziție sau judecăți de valoare în materie științifică. Cognitiv: ansamblu de operațiuni ale minții necesare pentru a acționa. Cognitivismul cercetează ceea ce motivează acțiunea în privința cunoștințelor, logicii, categoriilor și reprezentărilor mentale ale subiectului. Constructivism: se opune obiectivismului: realul nu este un dat, ci o construcție. Individul participă prin acțiune (individuală și colectivă), prin reprezentările sale și prin limbaj la producerea socialului. Contracultură: acest concept descrie fenomenele de subversiune, de opoziție sau de rezistență la modelele dominante. Unele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Nominalism: doctrină filozofică apărută în Evul Mediu (la franciscanul William Ockham, pentru care Dumnezeu nu poate fi cunoscut). Neagă orice realitate obiectivă conceptelor generale asimilate semnelor, "cuvintelor". Privilegiază realitatea concretă, singulară și individuală (ceea ce se prezintă în fața propriei noastre experiențe). Obiectivism: cum scria Durkheim în 1895, este vorba de a considera faptele sociale ca pe niște "lucruri", la fel ca științele naturii. Într-un mod radical (subliniat de "ism"), această atitudine tinde spre pozitivism: totul este reductibil la analiza științifică, la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
64-65, 67, 70-76, 80, 92, 95, 103, 106, 149, 152, 163, 185, 189, 196, 200, 209, 211, 224, 228, 230-232, 247, 255, 270, 275, 277, 279, 286, 294-195, 299-300, 306, 310. Obiectivare, 10, 74, 119, 146, 195, 238, 255, 288. Obiectivism, 43, 260, 262. Obiectivitate, 42, 119, 129, 261, 288. Observație, 46, 120, 133, 210, 309-310. Omogenitate, 128-129, 134. Omologie, 117, 281. Onoare, 74, 77, 133, 270, 274, 302. Operă de artă 31, 53, 65. Opinie publică, 99, 100, 110, 168-169
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ales, în învățarea/formarea continuă, • de aplicare a principiului centrării instruirii pe educat. Desigur, cunoașterea prin construirea înțelegerii, a explicației adevărului implică o metodologie de esență științifică, care să respecte rigorile ei, pentru formularea și apoi verificarea de ipoteze: logică, obiectivism, argumentare, identificare și interpretare de date/informații, semnificații, procesări mentale și practice, confruntare în contexte variate, comunicare, colaborare. Metodologia constructivistă arată cum se ajunge la clădirea înțelegerii de sensuri, semnificații, adevăruri științifice generale și particulare, indică proceduri, căi, utilizabile și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
clasă, etnie ș.a.) și o să purcedem la identificarea axelor paradigmatice pe care e gândit. Pe de altă parte, controversele își au cu siguranță originea în pozițiile asumate de cercetători pe continuumurile ontologic (între realism 7 și relativism 8), epistemologic (între obiectivism și subiectivism) și metodologic (între cuantificare sau căutarea relațiilor cauzale și interpretare sau descriere). În prezent, diferențele, opozițiile sau bipolaritățile evocate anterior sunt transpuse în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001), Brubaker, Loveman și Stamatov (2004) ș.a.
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
redusă pe terenul filozofiei, de a manifesta o atenție excesivă în legătură cu folosirea mijloacelor limbii, cu particularizarea scriiturii, cu stilul etc. 336 Matematica este construită într-o manieră asemănătoare, adică printr-o obiectivitate ce decurge din coeziunea structurală, dar ea vizează obiectivismul de tip științific în construirea discursului. Nu întîmplător Im. Kant și-a pus problema posibilității întemeierii metafizicii și matematicii prin rațiunea pură (v. Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dovedit aproape imposibilă în timp. Corect ar fi să spunem că, de fapt, nici nu s-a încercat la modul serios un răspuns rațional. Ideologiile au oferit și aici calea scurtă de răspuns. Acesta a fost fie îmbrățișarea necondiționată a obiectivismului pieței, fie scoaterea pieței din rândul instrumentelor fundamentale. Și un răspuns, și celălalt, marchează poziționări extreme ale preferințelor și oricum nu ne-am fi putut aștepta la altceva, fiind vorba despre soluții ideologice, de tip advers. Într-o adversitate bine
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
bine făcut. Pe scurt și fără riscul de a deforma complexitatea căreia i se adresează cogniția economică se poate spune așa: a explica înseamnă a exprima bunul simț. Logica situațională la care apelează conceptualizarea Economiei trebuie interpretată dincolo de obiectualism și obiectivismul empirist în sensul că obiectul cunoașterii economice presupune implicarea, conștientă sau nu, și ca subiect și ca obiect în procesul de cogniție. Legătura acestui dualism de instanțiere are consecințe de genul problemelor descrise de Heisenberg (Heisenberg, 1971) în legătură cu măsurarea în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
transcendent al sufletului cu ideile"97; "premisa științifică" fundamentală a lui Aristotel (preluată din Timaios al lui Platon, după ce ea mai apăruse la Heraclit, Empedocle, Parmenide și Filolaus), referitoare la "ideea cunoașterii uniformului prin uniform" va duce la "dogmatism" sau "obiectivism"98; conceptul de Volksseele sau de Volksgeist poate fi pus în legătură cu ideea aristotelică privitoare la stat ca "organism animal bine rânduit", idee preluată ulterior de către Evul mediu 99; cuceririle lui Alexandru Macedon trezesc interesul pentru cercetarea "influenței climei și a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
filosofie. Meditând asupra problemei practice a crizelor, fiecare a ajuns la câteva idei majore: fie că ea s-ar datora desacralizării lumii prin atitudini potrivnice tradițiilor, după părerea lui Guénon, fie că oboseala și slăbirea lucidității culturale, odată cu naturalismul și obiectivismul îmbrățișat de moderni, ar fi cauzele crizei, după opiniile lui Husserl. Ambii privesc crizele drept consecințe ale sărăcirii valorizării spiritului prin materialisme înguste și tot felul de teorii reducționiste. Guénon a publicat cartea cu un titlu expres despre criză (9a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în scris ideile, Husserl le-a vorbit într-o conferință din anul 1935, iar forma scrisă a apărut 23 de ani mai târziu (10a, p. 13)), rămân la subiecte generale, cum sunt, "spiritul și științele sale" amenințate de "naturalism" și "obiectivism", "Europa configurație spirituală a umanității sănătoase", pe care nu o prea argumentează. Pentru Guénon, "știința sacră", de proveniență "nonumană", conduce la depășirea crizei modernității, exprimată prin "individualism", "materialism", "haos social" și alte neajunsuri. Criza a fost privită de autori în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
este trăirea valorizatoare, voința răsfrântă asupra vieții corporale și alte asemenea fenomene psihice. Unii au crezut că ar putea realiza toate acestea trecând psihologia de la cercetarea părților la studierea formelor (germ. gestalt), a totalităților. Or, și psihologia totalităților suferă de obiectivism. Nici ea nu este doar o știință obiectivă a spiritului, ci și o atitudine, o opinie împărtășită de unii cercetători. Din toate aceste motive, se impune cu tărie teza autonomiei spiritului. Faptul că spiritul este cel care produce și știința
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Pasteur, prin doctrina homeopatică, chirologia modernă, acupunctura orientală și altele asemănătoare, Durand vrea să ducă mai departe programul lui Husserl din 1936 (vezi (a) din cap. 2), privind psihologia și alte științe umane actuale care încă mai suferă de cantitativism, obiectivism, agnosticism determinist, binaritate logică. Aceste reducționisme au dus la fragmentarea continuă a noțiunii de om, din secolul al XVIII-lea și până astăzi. Științele sociale se disting de științele umane și ambele de antropologia separată și ea în antropologie biologică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
continente; declararea Războiului Rece între cele două sisteme mondiale; începutul erei atomice după bombardarea Japoniei; dispariția vechilor sisteme coloniale și apariția tot mai multor state independente, admise în ONU și alte instituții internaționale. Habermas a reluat în anul 1968 critica obiectivismului cunoașterii prin "teoria pură" făcută de Max Horheimer în anul 1937, imputându-i lui Husserl că "lasă intactă relația afirmată de Platon dintre teoria pură și practica vieții... (ca) acord mimetic al sufletului la proporțiile universului" (5, p. 121, p.
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
adevăr poate surveni, ca atare, numai prin apel la "raționalitate", ce este sinonimă cu utilizarea unor metode riguroase, care să ne ofere criterii neechivoce în demersul nostru. Din acest punct de vedere, raționalitatea a fost atribuită, de către latura radicală a obiectivismului, exclusiv științelor naturii. În pofida încercării popperiene de a demonstra că raționalitatea, în sens de metodă, este un atribut pe care îl dețin și științele sociale, tradiția epistemologică în direcția căreia pragmatismul își îndreaptă critica ne expune riscului ca științele sociale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cu prisosință rezultatele care-i asigură un loc în Forul Academiei Franceze de științe. În tratatele: Introduction à l’étude de la médecine expérimentale (1865) și Principes de médecine expérimentale (postum), savantul se întâlnește cu medicul și filosoful. Pozitivismul său este obiectivismul observației și experimentului, ale investigației riguroase. Sensibilitatea literară îi face stilul agreabil. Între curiozitățile sale mai greu de înțeles este opoziția sa față de Pasteur și dubitarea microbiologiei, existenței fermenților și germenilor ca ființe vii. Cl. Bernard a format discipoli de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Dacă pictura poate fi interpretată în termenii iluziei, fotografia și cinematografia se axează doar în sfera realismului. Pictura oferă, prin intermediul ideii originare, o caracteristică subiectivă. Imaginea picturală poate fi mereu acuzată de subiectivism, în timp ce imaginea fotografică este definită de un obiectivism independent de subiect. Ideea fotografică este descoperită, în timp ce ideea picturală este creată. "Diferența dintre originalitatea fotografiei și originalitatea picturii constă în caracterul esențial obiectiv al fotografiei"6. Subiectivismul pare să fie îndepărtat în totalitate din cadrul fotografiei. Iluzia fotografică devine subiect
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
si urm. 28. E. Vivas, The Esthetic Judgment, în Journal of Philosophy, XXXIII (1936), pp. 57-69. Vezi Bernard Heyl, New Bearings in Esthetics and Art Criticism, New Haven, 1943, p. 91 și urm., în special p. 123. Heyl respinge extremele "obiectivismului" și (mult mai ușor) ale "subiectivismului" pentru a expune un anumit "relativism" conceput ca o înțeleaptă via media. 29. Eriger en lois ses impressions personnelles, c'est le grand effort d'un homme s'il est sincere. Eliot ia acest
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
lată acum un "fragment" despre modul de a filozofa lui Kant. Găsim în acest "fragment" o foarte interesantă repetiție lexicală diversificată prin opoziția de sens între cuvintele optimist și moarte, precum și o rafinată utilizare a oximoronului în asocierea "superficialitate sublimă": "Obiectivismul purist al lui Kant, afirmă Theodor Codreanu, e de o inflexibilitate de sfinx, o banchiză monumentală tronând optimist, iradiind reflexe reci, un fel de moarte nordică, spirit încremenit într-o fantastică detașare de contingent. La Kant seninătatea spiritului german atinge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spațiul lucrului exprimat după canoane judicative, al faptelor secunde raportat la "lucrurile însele", excesul de formalism, de o parte, sau empirismul nemăsurat (naturalist, "dogmatic", după un gând al lui Quine), de cealaltă, subiectivarea "lumii" chiar în condițiile unui exces de "obiectivism", lărgirea competențelor comparativismului, de fapt transformarea comparației în operație judicativă fundamentală, în sensul că tocmai operarea ei ordonează spațiul cunoașterii, stabilind competențe, funcții, poziții, tipuri de legături între componentele acesteia etc. Contextul "existențial" omenesc în care enunțul S este P
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
intrarea profesorului Simenschy în amfiteatru. Am avut norocul să-i fiu student. Abia se întorsese la catedra universitară, după un "stagiu" mizerabil de... contabil la un G.A.C., unde fusese exilat pentru ciudata vină (la modă în deceniul 5) de "obiectivism burghez". "Obiectivistul" a ținut ani în șir evidența fătărilor la oi și a zilelor-muncă la colectivă, fără a înceta, de fapt, să trăiască în lumea lui aceea a lingvisticii generale și comparate, în care n-a avut (mă tem că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]