63 matches
-
sunt unificate, nu disociate, și nu avem de-a face cu zone neutre, cu "pasaje" sau zone de tranziție. În plus, referințele sunt singulare și explicite. Doi ani mai târziu, în 1967, în textul său Art and Objecthood (Artă și obiectualitate), publicat în Artforum, Michael Fried ripostează față de ceea ce numește "artă literalistă", care ar fi simbolizată prin "teatralizarea" relației dintre obiect și spectator 137. Expresie a unui climat predominant și episod important în istoria gustului, arta minimalistă (numită și "artă ABC
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care apare între forma ca proprietate fundamentală a obiectelor, ce le-ar garanta integritatea, și forma ca mijloc de expresie picturală se manifestă la nivelul disticției dintre pictura percepută ca obiect și pictura percepută ca pictură. În aceste condiții, "prezența" obiectualității s-ar confrunta cu o "stare de non-artă", câtă vreme forma s-ar identifica cu obiectul printr-o adeziune literalistă. În opinia lui Fried, această adeziune literalistă la obiectualitate ar crea condițiile unei experiențe teatraliste care ar duce la negarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ca obiect și pictura percepută ca pictură. În aceste condiții, "prezența" obiectualității s-ar confrunta cu o "stare de non-artă", câtă vreme forma s-ar identifica cu obiectul printr-o adeziune literalistă. În opinia lui Fried, această adeziune literalistă la obiectualitate ar crea condițiile unei experiențe teatraliste care ar duce la negarea artei prin crearea unei situații de includere a spectatorului în opera de artă. Prezența scenică, situațională, a artei literaliste presupune complicitatea particulară a spectatorului care realizează raportul indeterminat, deschis
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
însă literalistă și teatrală. Aceste opoziții ar fi făcut parte dintr-o serie de alte opoziții abordate în acest eseu, precum opoziția dintre "prezentabilitate" (presentness) și "prezență" (presence) ori dintre "instantaneitate" (instantaneousness) și "durată" (duration) ori dintre "abstracție" (abstraction) și "obiectualitate" (objecthood). Constatând că, datorită gândirii deconstructiviste, avem astăzi parte de o asumare a suspiciunii față de gândirea opozițională în variatele sale forme, criticul american aduce în vedere faptul că însăși minimaliștii și-au definit arta prin opoziție directă cu pictura și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
este "poezia" sau "vocala". Doar ceea ce se îndepărtează cheamă și poate fi chemat, doar departele sună și răsună, punând totul într-o altă perspectivă. Desprinsă din câmpul aproapelui, arta privește natura din perspectiva departelui, printr-un fel de despărțire de obiectualitatea obiectului, înălțând neînțelesul la rang de taină, astfel încât natura poetizată, în-depărtată devine "arhipoetică"20. De adăugat că, în ultimele versuri citate, îndepărtarea nu înseamnă doar simplă desprindere de lumesc, ci luminarea acestuia dinspre esența sa încă neajunsă la manifestare și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
datele sale exterior contingente; el e încărcat cu o nouă semnificație, diafanizat până la dispariție pentru a putea fi reînvestit cu o valoare care abia acum îl pune cu adevărat în vedere. Vederea nu se oprește la limita de netrecut a obiectualității, nu e prinsă în densitatea "formală" a unei realități care i se supune și i se opune totodată. Ea trece prin obiectul devenit transparent pentru a vedea altceva; o sublimare ori o apoteoză a sensibilului, așa cum ne e dat să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cu sine, fără umbră,/ și, nensoțită, dovedea mai lesne/ decât acum când îmi îngână mâna". Ce dovedește atunci această umbră neînsoțită de lucrul neluminat, mai mult decât acum, când dă contur și dublează ceea ce este? O umbră desprinsă de povara obiectualității realului care nu se afirmă decât pe sine, stă ca dovadă afirmându-și în-sinele și abia astfel este, se dă ca posibil al ființării pure. Aparența sa este aparența unei lumi, dar a lumii care apare și începe, în amurgirea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
că voi răspunde azi sau mîine. În schimb, evident, am citit cartea ta primă și am făcut-o cu bucurie în primul rînd. Ai așteptat atît de mult apariția ei, încît nici nu știu dacă te mai bucuri intens de... obiectualitatea ei. Bine c-a apărut, în primul rînd! Am citit-o și mi-a plăcut. O găsesc echilibrată, avînd un ton personal, o muzicalitate chiar ce stăpînește fiecare discurs în parte adunîndu-se într-un fel de poem amplu. Cartea ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
spirit critic metodic, care caută să extragă, în urma unor analize minuțioase, legi poetice cu valabilitate generală și să ofere tablouri literare de ansamblu. Prima secțiune a cărții regrupează inedit poeți ca Anton Pann, Tudor Arghezi sau Marin Sorescu, interesați de obiectualitatea lumii, cu o expresivitate bazată pe utilizarea preponderentă a substantivului; cea de-a doua parte vizează, în urma unei cercetări incisive, reconstituirea unor profiluri literare: A.E. Baconsky, Daniel Turcea, Virgil Mazilescu, Nichita Stănescu sau Mircea Ivănescu. Înzestrat mai cu seamă
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
frunze moarte sufocă un spațiu colinar, supus unei degradări iminente. În petele de culoare, aglomerate, deslușim drama naturii și a umanității. Obiectele bine conturate sunt dispuse după logica obișnuită. Dar tocmai această luciditate se încarcă mereu cu un fior nebănuit. Obiectualitatea relevă un spațiu domestic, candoare, intimitate, comuniune plăcută cu natura. Nu e ușor de ales între atâtea imagini familiare, cu care ne-a obișnuit expozantul în ultimii ani, un peisajsinteză, contemplat cu o ochire rapidă a succesiunii cadrelor. Deși pretențioasă
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
frunze moarte sufocă un spațiu colinar, supus unei degradări iminente. În petele de culoare, aglomerate, deslușim drama naturii și a umanității. Obiectele bine conturate sunt dispuse după logica obișnuită. Dar tocmai această luciditate se încarcă mereu cu un fior nebănuit. Obiectualitatea relevă un spațiu domestic, candoare, intimitate, comuniune plăcută cu natura. Nu e ușor de ales între atâtea imagini familiare, cu care ne-a obișnuit expozantul în ultimii ani, un peisajsinteză, contemplat cu o ochire rapidă a succesiunii cadrelor. Deși pretențioasă
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
translucide, încă noi la acea vreme (plexiglas sau fibra de sticlă, de pildă). Despre minimalism s-a scris că ar fi consecința „înțelegerii greșite” a formalismului lui Greenberg. Un alt critic formalist, Michael Fried, a criticat în eseul „Artă și obiectualitate” ("Art and Objecthood") din 1967 tendința minimaliștilor de a realiza obiecte „teatrale” care necesită o relație activă cu observatorul și nu pot exista în sine, spre deosebire de arta modernistă care putea fi observată fără ca privitorul să altereze logica internă a lucrării
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
cu zămos”, ”Natură statică cu măcieș” sunt lucrările în care acuarela ca material plastic își deschide cu plentitudine posibilitățile artistice. O altă sonoritate o are acest material în ”Natură statică cu scoici”. Aici materialul vine să promoveze pe prim plan obiectualitatea, care generează complexitatea conceptuală, ideatică a meditațiilor artistului asupra lumii. În această lucrare obiectul de reprezentare poartă în mod deosebit esențe simbolice de o înaltă tentă dramatică. Creația lui Vasile Movileanu, fiind orientată spre valorificarea posibilităților de expresie ale mijloacelor
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]