857 matches
-
calculată postură, care invită empatia: dezamăgită (dar nu animată de resentimente sau de sentimentul eșecului), caldă și implicată (dar nu captiva unui limbaj de lemn devenit discurs publicitar de promovare a unei instituții), analitică și intelectualistă (dar nu raliată la obscuritățile unora dintre analizele foucauldiene actuale). Se cuvine să avertizez cititorul - dacă e necesar - că autoarea acestei cărți este o cunoscută teoreticiană feministă. Numele ei este prezent în cele mai importante antologii de feminism, Kolodny fiind totodată semnatara unor contribuții la
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
necesității arderii etapelor. Amîndoi cugetătorii sînt partizanii deciși ai occidentalizării țării, pe cale sincronică, aproape imitativă. Nu este înfricoșător cazul lui Eminescu - scria Cioran în cartea sa -, care, în loc să se atașeze de un viitor al României, a proiectat mărimile neamului în obscuritatea sinistră a trecutului nostru? România n-a avut gînditori mesianici". Condamnă decis tradiționalismul ca o formă seculară de somnolare. "România - scria el asemenea lui Lovinescu - este fructul unei pasiuni moderniste. Fără prejudecățile moderniste ale liberalismului românesc, andantele devenirii noastre devenea
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
flash-back - flash-forward obligîndu-mă să mă gîndesc altfel la responsabilitatea cineaștilor în general și a celor specializați în acest gen îndeosebi. Nu e prima oară cînd m-am întrebat dacă se urmărește anume ca sensibilitatea spectatorului să fie călită/ tocită în obscuritatea sălii de cinema sau în singurătatea propriului apartament: un soi de vaccin administrat prin intermediul artei a 7-a pentru a se obține imunitatea la realitate. Pentru orice eventualitate! Dacă e bine, dacă e rău - cine poate decide, decît individul însuși
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
pare să le atingă, legate cu grijă și purtând blazonul familiei, dar total lipsite de iradierea obișnuită a cărții, tot așa cum lampa nu risipește ci mai curând accentuează întunericul des care ne împresoară din toate părțile. Tot așa de apăsătoare, obscuritatea din salonul mare lipit de bibliotecă, cu toată lumina lunii care face pete mari pe parchet și a privirii luminoase din portretul care, de pe șemineu, veghează asupra casei. Și ce tăcere pretutindeni în jur! Nici un sunet, nici un ecou în camerele
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
Augustin. Îngustarea vederii, convertirea la religia eului, o exersează fichteanul Novalis "Nu este oare universul în noi [...]"" (p. 108). "Ce trib de zei" exclamă Aura Christi și înghesuie pe fiecare pagină cuvinte mari care afundă și mai mult eseul în obscuritate: "absolut", "limanurile supraomului", "miraculos", "olimp", "tectonica" primordială a ființei", "infinit", "idealitate" etc. Patetică, exaltată, orbită de atâta admirație și cu gândul la deviza Țvetaevei: Scrieți, scrieți, scrieți cât mai mult!", Aura Christi formulează și reformulează fraze infinite care nu pot
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
să se culce/ imprimă spațiului un aer/ pe care nu-l vom ști niciodată" (O după-amiază în europa după ploaie). Precum într-un soi de tandră profanare, autorul celebrează ceea ce nu s-ar fi cuvenit celebrat: "viața volatilă clandestină/ în obscuritatea cinematografelor/ în sălile astmatice ale/ bibliotecilor publice/ în golul de beton al stadionului" (ibidem). Sub pana lui C. Abăluță, detaliile se dilată enorm, imprevizibil, pînă la a exercita o insidioasă, lentă teroare: "îmi dau seama/ crăpăturile lentilei ochelarilor/ sînt drumuri
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
stil care-l face inconfundabil cu care fuzionează în mod sublim. A ales să picteze doar în alb și negru, să vadă dincolo de culori, să ajungă la cele mai fine detalii și să scoată în relief forța luminii prin puterea obscurității. Pânza sa poate fi un portativ pe care așează doar două note, alb si negru. Dar aceste două note transmit o muzică interioară plină de sensibilitate fiindcă le îmbină cu precizie, viziune adâncă și iscusință deosebită. Știe cum și în ce măsură
AIDAN ANDON, ÎNTRE ALB ŞI NEGRU de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381781_a_383110]
-
publicând romane cu titluri ce fascinează cititorul mediu (Un certain sourire, Les yeux de soie, La garde du coeur, Dans un mois, dans un an), piese de teatru, autobiografii. Deși mereu în plină lumină, știe să cultive penumbra și chiar obscuritatea. Fiul său, Denis Westhoff, mărturisește într-un interviu, cu totală ingenuitate, că n-a avut niciodată idee de legăturile homosexuale ale mamai sale: "Riscând să par un naiv, nu mi-am dat seama de lucrul ăsta, chiar dacă știam că relația
Vă place Sagan? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8526_a_9851]
-
culturală a existenței. Atitudinea solemnă, uneori sacerdotală a eseistului, marchează tocmai această intrare într-un alt spațiu, calitativ diferit de cel al vieții de fiecare zi. Nicolae Balotă face ordine în jungla de mesaje a lumii, aduce lumina raționalității în obscuritatea manifestărilor omenești iraționale - de la cele instinctuale și până la cele artistice. Este un raționalist care nu sacrifică însă complexitatea existenței, ci o face inteligibilă și suportabilă. Cărțile sale reprezintă un triumf al spiritului. Citirea lor atentă - de către un tânăr, să spunem
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
prin rigoarea scriiturii și „sacralizarea” convențiilor ortografice. În principal muzica savantă a inventat partitura cu scopul de a clarifica și calibra o idee muzicală printr-un text care devine, astfel, o procedură simplificatoare ce reduce cât se poate de drastic obscuritatea sau subtilitatea greu absorbabile ale unui pasaj sonor. Un pasaj, evident, de sorginte narativă. Iar dacă, ținând cont de taza lui Frank Kermode, după care „orice tip de narativitate implică o anumită componentă de opacitate” ( The Genesis of Secrecy , Harvard
Partitura ?ntre conspirare ?i deconspirare by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83951_a_85276]
-
lui, exilată în Siberia, a reușit să supraviețuiască făcând teatru cu și pentru copii! Exemplu de teatru necesar, vital chiar, precum toate acele spectacole realizate de o femeie care, într-un lagăr german, confecționa marionete din miez de pâine! În obscuritatea acestor săli cu vitrine de o extremă sobrietate, din metal - suport auster pentru emoția stârnită de impactul brutal al documentelor - cum ai putea să nu te gândești că la originea tuturor acestor masacre se află un georgian, Stalin, și un
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
comunismului cu arhetipurile creștine. Nu sunt mulți scriitori care să radiografieze fantast sentimentul vidului și psihologia conștiințelor aglomerate așa cum o face, remarcabil, Dumitru Radu Popa. Scrisă alert și salubru, Sfinți, vânturi și alte întâmplări este o poveste despre cercurile imaginației, obscuritățile istoriei și paradoxul viețuirii. Un roman bun, ce nu dezamăgește, dar care lasă impresia că putea fi mult mai mult.
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
pas. Nu voisem niciodată nimic altceva. De aceea o lăsam să ne conducă și fiecare lucru era simplu, chiar și cele care, pentru mine, nu fuseseră niciodată. Nu aveam cunoștință de nimic asemănător, dar era atât de concretă dispariția oricărei obscurități, că știam deja ce urma să văd când, la un moment dat, m-am întors spre Sfânt și l-am văzut, acolo pe divan, cu picioarele pe podea, uitându-se la noi fix, fără nici o expresie, o figură dintr-un
Alessandro Baricco - EMAUS () [Corola-journal/Journalistic/4296_a_5621]
-
că există un prag de inteligență pe care, dacă îl depășești, Dumnezeu te pedepsește. Vocația costă scump. Mai mult, e ceva în natura matematicii care o așază la răspîntia dintre inspirația divină și geniul rasei. O natură hibridă, de o obscuritate milenară, căreia teoreticienii nu-i pot găsi formula: e matematica o invenție a speciei, ca atîtea discipline fatal subiective, sau e chiar codul în care Dumnezeu, țesînd limbajul intim al universului, ni l-a pus la îndemînă sub forma ecuațiilor
Paternitatea numerelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4488_a_5813]
-
care se află poetul, pierdut printre propriile măști. G. Călinescu folosea, în poeziile sale, o metodă pe care a numit-o "uitare în model". Emil Botta se uită în modelul proiectat de propria sa putere imaginativă, își caută, bâjbâind prin obscuritate, chipul deformat și ciopârțit, exilat fără milă în interiorul ființei sale. Căutarea de sine seamănă cu o hilară Odisee. Are momente de surpriză, de candoare și de măreție, când crede că s-a regăsit: Odată crezui că m-am regăsit. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
ochii spre înălțimi rămași deschiși, ca niște heruvimi! Se pare că sunt foarte aproape: cu aurul, cu fierul cu piatra, cu apa și aerul, cu drumul, cu vatra, cu cetățile bogate, cu inimi de frate sau de gheață. rămase în obscuritate. Belșugul s-a tot uscat, lumea a intrat în păcat! Și de ce să nu scriem despre trecut? Poetul cel mai mare spunea: Patriotismul nu este iubirea țărânei, ci iubirea trecutului! Așa au dăinuit popoarele peste timp în fiecare minut al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
l-a mai părăsit niciodată, că este total „descoperit” (fizic și în fața destinului?!), ceea ce l-a determinat să ia o primă măsură: să se ascundă! Abandonează starea de „transparență totală”, scăldatul copilăresc în lumina orbitoare a Paradisului, și caută umbra, obscuritatea „protectoare”. Improvizează o „apărătoare” din frunză de viță! Se înțelege că acest gest nu este decât expresia simbolică pentru un „moment epocal” din existența umanității. Atenție, însă! Frunza era o rezolvare provizorie: pălește, se vestejește și trebuie înlocuită periodic. Omul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Carmen voluntare și perfide îi șantajează apoi pe aventurierii complici sub amenințarea că le va dezvălui crima, exultînd în culmea euforiei perverse: Ce credeți voi? Că doamna Bovary sunt eu? Voi sunteți doamna Bovary, nemernicilor! Osândiților!" E limpede că în obscuritatea frustrărilor bovarice mocnește surd o energie ce poate spulbera cele mai fortificate orgolii macho-iste. E limpede că doamna Bovary rămâne să se refugieze cel mult în celebritatea efeminată a vreunui Charles sau în masculinitatea taurină, pasională și imbecilă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
comuniste. Scriitorul abordează aici piesă de teatru că gen literar permisiv în realizarea unui pamflet politico-social (tragi-comedie, pe alocuri dramă), folosind în mod conștient, cu rolul de a-și exprima indignarea față de anumite aspecte sociale, ca mijloace de expresie artistică: obscuritatea, digresiunea, banalitatea, truismul, prolixitatea, solecismul. Stilul este unul oral-publicistic, caracterizat prin spontaneitate, ironie, plus afectiv. Personajele sunt generice; orice administrator de bloc poate lua locul D-lui. Dima și orice muncitoare din fosta clasa de partid poate fi babă comunistă
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
două cotidiane centrale. Foarte bine. Faptul că sunt celibatar până la vârsta aceasta nu reflectă adevărata mea personalitate. Poate așa mi-a fost scris, poate există în mine un mic ascet de care nu sunt pe deplin conștient și care, din obscuritatea ființei mele, a luat hotărâri în numele meu. Pot spune sincer și fără să mă jenez c-am regretat aproape tot timpul eșuarea vieții mele personale. Nu-i vorba, că și căsătorit poți eșua la fel de jalnic, dar măcar în căsătorie ai
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
aceste pagini, principala vină o are stilul comentatorului, prea fidel textului analizat pentru a putea, luînd o minimă distanță față de litera lui, să propună o variantă de interpretare la îndemîna cititorului. Dar ca o contrapondere menită a atenua impresia de obscuritate voită a textului, pasaje demne de a fi citate răsar din cînd în cînd. Iar o mențiune aparte se cuvine notelor de la sfîrșitul fiecărui capitol: detaliate și clare, ele au o fluență care le transformă în bucăți de lectură ce
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
fie dulceag de arhaic, alternînd precizia terminologiei savante cu mustul vocabulelor pitorești. De aici și senzația stranie pe care o lasă: un istoric înzestrat cu talent literar; și cu devoțiune creștină. Un savant dornic de întunecimea încăperilor mînăstirești și de obscuritatea fumurie a catapetesmelor nerenovate. Un viitor doctor în istorie căruia incintele aseptice ale amfiteatrelor universitare nu i-au șters memoria mirosului prăfuit al odăjdiilor din paraclis. Un eseist făcînd pledoaria timpului liturgic în mijlocul unei civilizații descreștinate. Un intelectual pledînd pentru
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
volumul recent apărut la Humanitas, Sensuri metafizice ale crucii. Deși arid și dificil prin abstracțiunea maximă la care Ioan Buduca a ales să-și scrie articolul, el trădează o rafinată aptitudine speculativă a scriitorului român. Iar dacă cititorii, excedați de obscuritatea detaliilor, vor renunța să citească textul, pot măcar epilogul să-l parcurgă: "Căutați-mă. Aș vrea să aflu ce mai face domnișoara Lolita, splendida formă umană de copilărie supraindividuală la vîrstele senectuții care ne face de rîs toate teoriile, știți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
așa că am văzut aici "de toate": proiecții video, grafică pe calculator, efecte pirotehnice, dansuri de cabaret, costumație așijderea etc. în această manieră de Broadway se aglomerează o cantitate enormă de detalii scenice străine de subiect, chiar deranjante prin inutilitate sau obscuritate etc. Fără îndoială, regizorul are dreptate când spune că "mișcarea și schimbările sunt vehiculul primordial", dar asta nu justifică însoțirea principalelor momente de conflict violent cu dansul zglobiu al unor blondine drăgălașe în fustițe aurii sau pisicile și lesbienele din
Un trubadur rătăcit by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/9844_a_11169]
-
amețeală. ŤNelinișteať din care junețea română a făcut și literatură, și sociologie, și copilărie care scuză orice. (...) Niciodată cultura românească nu a cunoscut atâtea adevăruri globale, atâtea prostii impunătoare și rapide, atâtea formule care rezolvă totul (...). Toată lumea joacă pe cartea obscurității, cu gândul ascuns de a ajunge la profunzime. Disperarea, anarhia și entuziasmul umblă pe toate drumurile cu titlul de Ťdocumentť. (...) Claritatea, simplicitatea, măsura sunt valori pe care nu le mai ia nimeni în seamă". Imperativul autenticității menite să facă distincția
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]