265 matches
-
de puțin în galanthonul quadlimburghez, ba chiar și în Knigge, Purtarea cu oamenii, câtă chemie sintetică găsim într-o carte de bucătărie; chiar în scrierile pedagogiei noastre atât de înaintate, ca și în cele mai multe asupra eticei vom afla numai niște observațiuni risipite. Până și însemnătatea practică a unei asemenea științe și influința ei asupra pedagogiei n-ar trebui să se prețuiască prea jos; considerațiunea pentru frumusețe a vieții și purtărei e mai însemnată pentru starea morală a societății decum ar mărturisi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că această schimbare a avut loc se dovedește de-acolo că, cu toate că numărul celor ce trebuiesc hrăniți s-au sporit, hrana e mai lesne de căpătat azi decât în orice altă epocă anterioară. [ȘTIINȚELE NATURII] [a. LUMEA FIZICĂ] F. R. MAYER, OBSERVAȚIUNI ASUPRA PUTERILOR NATURII NEVIEȚUITOARE (... ) 2267 1 r Scopul șirurilor cari urmează este să încerc a răspunde la întrebarea: ce avem de înțeles sub cuvântul "forțe" și în ce raporturi stau ele întreolaltă. Pe când cu numele de materie atribuim unui obiect
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru că partidul conservator, fiind factorul principal al Constituțiunii, se găsea neapărat într-însul înainte de-a se fi gândit d. Vernescu să proscrie livrelele și să formeze un partid pe care să-l constituie portar al acelui templu. O singură observațiune ne cerem voie de-a face "Binelui public" și aceasta este că, după părerea noastră, prea țin mult la toaletă. Credem galoanele și livrelele indiferente, chiar în democrație: ceea ce trebuie, după părerea noastră, ca să prindem loc în templul de care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe cele directe fără ca societatea însăși să fi ajuns a suprima enormele sume ce le mistuie mijlocirile de tot feliul. Numai când aceste sume enorme se economisează de cătră producători și consumatori se poate procede la darea directă. O ultimă observațiune. Capitația, bună rea cum o fi fost, era o dare directă; acest caracter nu-l pot lua nici învățații "Romînului". E neândoios că ea nu era absolut echitabilă la origine, dar echitatea o 'ntroduceau țăranii din sat. Satul avea de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unilateral, iar inamicii guvernului român - interiori și esteriori - n-au întîrziat a făuri din cestiunea dunăreană o armă în contra guvernului, a dinastiei și a țârii. Spațiul nu ne permite de-a cerceta cestiunea aceasta complicată; mă mărginesc dar numai la observațiunea că fiece, națiune, mare ori mică fie, are misiunea deplină de a-și apăra drepturile și interesele ei, dar că nu trebuie să meargă atât de departe ca să ignoreze sau să atingă interesele și drepturile unei alte națiuni, mai ales
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cele ce se petrec din splendidul său palat. Ba i se dă României sfatul de-a face acelaș lucru ca Rusia, pentru ca Comisiunea dunăreană să piardă (spre platonica noastră părere de rău) toată însemnătatea. Ne pare îndealtmintrelea bine că, prin observațiunile noastre, am făcut pe foaia liberală să se 'ntoarcă de pe calea pe care pornise. Apucătura de-a zice că noi ne-am înșelat asupra celor enunțate de "Romînul" e, cum am zis, un tertip de iarmaroc. Articolul pe care l-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cari afirmă sau neagă însăși esența lucrului în discuție, altele ad hominem, cari sunt pe deplin valabile pentru persoana căreia te adresezi. Pentru catolic bunăoară e îndestul de a cita autoritatea papei, daca el crede în ea, pentru a înfrînge observațiunile ce ni le-ar face; pentru-un moametan e destul a cita Coranul. O vorbă a papei, un citat din Coran sunt în cazul acesta argumente pe deplin valabile pentru oamenii cu cari discutăm și, daca ei neagă ceea ce noi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
simplu la restabilirea faptelor și la protestațiunile ce-ar fi avut a le face în numele său am fi fost fericiți să publicăm întîmpinarea d-sale tale - quale, cu beneficiu de inventar se 'nțelege, adecă cu rezerva de a ne face observațiunile noastre. Dar, cu acea abilitate atât de comună în țara noastră, d-sa s-a folosit de exordiul sau introducerea întîmpinării pentru a face oarecari observațiuni estetico - stilistice la adresa "Timpului", lucru la care fără îndoială nu avea nici un drept. Exordiul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
quale, cu beneficiu de inventar se 'nțelege, adecă cu rezerva de a ne face observațiunile noastre. Dar, cu acea abilitate atât de comună în țara noastră, d-sa s-a folosit de exordiul sau introducerea întîmpinării pentru a face oarecari observațiuni estetico - stilistice la adresa "Timpului", lucru la care fără îndoială nu avea nici un drept. Exordiul discursurilor și scrisorilor are cu totul altă menire și trebuie să se ție de obiect ca și restul. Am răspuns așadar d-lui Dimitrie Ion Ghica
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care fără îndoială nu avea nici un drept. Exordiul discursurilor și scrisorilor are cu totul altă menire și trebuie să se ție de obiect ca și restul. Am răspuns așadar d-lui Dimitrie Ion Ghica că, daca binevoiește a șterge acele observațiuni, suntem gata a-i împlini cererea cu cea mai mare bucurie, dar, daca stăruiește ca acel pasaj să rămâie, ne dispensează, spre marea noastră părere de rău, de datoria, îndealtmintrelea plăcută, de-a da satisfacere unui bărbat care s-ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Partea I, Industria Mare, Desiderate..., passim; vezi și Cătălin Turliuc, Elita economică în România la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Rolul industriașilor evrei, în „Xenopoliana“, IV, 1-4, 1996, p. 121-131. • Traian Bratu, Politica națională față de minorități. Note și observațiuni, București, f.a., p. 21. • Ancheta industrială din 1901-1902, vol. I, p. 126-127, și vol. II, București, 1903, p. 8-9, 702-703. și 44.168 calfe și ucenici) evreii numărau 19.181 (9.693 patroni și 9.488 calfe și ucenici). Sub
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Atenția specială acordată de revistă marilor nume ale poeziei române este vizibilă prin publicarea unor aforisme de Lucian Blaga, a unor texte critice despre Aron Cotruș (Aurel Bugariu, Câteva clipe alături de Aron Cotruș), G. Topîrceanu (Pavel Bellu, George Topârceanu. 1890-1937. Observațiuni, analize și reflecții cu ocazia morții). În mai multe numere succesive, Ion Mioc publică epigrame. Cât privește proza, revista conține un fragment din nuvela Orașul omorâtor de suflete de Aurel Bugariu. I.I.
GENERAŢIA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287211_a_288540]
-
apărută până atunci (Ură, Plecare, În Arhanghel, Sub stele, Vis de mai, Gusla, Naiada, Noapte de aprilie, Noapte de iunie, În restriște, Ecourile nopții), iar în proză publică Pe drum de poștă, Piratul, Surugiul, Casa cu numărul 10, Pomul Margaritei, Observațiune asupra d-rei Teste. Cincinat Pavelescu, Carol Scrob, Al. Obedenaru, D.N. Saphir, G. Russe-Admirescu, toți din cercul „Literatorului”, sunt prezenți cu versuri. Mircea Demetriade, Mircea Pillat, St. Grozea, D. Teleor, Th. M. Stoenescu dau proze nesemnificative. De remarcat este colaborarea lui
LUMINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287904_a_289233]
-
Ion Clopoțel, Chemarea noastră, 1/1924), axat pe aspecte sociale, politice, economice și culturale ale vieții românești, în special ale celei din Transilvania, program ce reiese și din titlul rubricilor: „Probleme sociale”, „Actualități”, „Cronici culturale și artistice”, „Fapte, idei și observațiuni”, „Figuri reprezentative”, „Pagini literare”, „Învățământ-Educație”, „Progresele științei”, „Biopolitica”, „Politica externă”, „Discuții și recenzii”, „Ardealul vechi”, „Europa contemporană” ș.a. În cadrul rubricii cu caracter nepermanent „Pagini literare”, ca și în cuprinsul unui „Supliment literar” editat în unele numere, se publică literatură, eseistică
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
reprezentanții acestei categorii sociale”. - Dan Costa. - Progrese În nuvelistica noastră cu temă țărănească. În: Almanahul Literar, Cluj, nr. 8, iul.: „Tot mai numeroase sunt nuvelele care știu folosi din plin studiul atent al realității, interdependența dintre faptele ce se oferă observațiunii (nuvelele lui P. Dumitriu, Ion Jipa, Aurel Mihale, Dumitru Mircea etc). Lupta de clasă - problemă centrală care constituie Însăși coloana vertebrală a acțiunii - nu mai este În aceste nuvele un exercițiu de opunere mecanică, simetrică, a două tabere față În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
împreună cu filialele lor din Ardeal, Banat, Maramureș și Crișana, Bucovina, Moldova, Muntenia și Oltenia, cercetând dispozițiile anteproiectului de lege pentru reforma administrativă și hotărând asupra atitudinii sale în ce privește intrarea femeilor în viața politică pe baza acestei legi, a făcut următoarele observațiuni: Regretă să constate că legea se abate de la prevederile constituționale relative la sufragiul universal și socotește că femeia trebuie să voteze la stat, județ, comună și sat în aceleași condiții ca și bărbatul. Constată că articolele anteproiectului de lege, așa cum
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și forța morală de care au dat dovadă femeile care au lucrat pe terenul social și umanitar, în cadrul instituțiilor de cultură și de asistență socială. Asupra conținutului paragrafelor din articolul 383, care precizează condițiile votului pentru femei, Uniunea face următoarele observațiuni: Paragraful 1 - Stabilește o normă prea ridicată care este mai ales în dauna femeii din Ardeal. Dacă în Vechiul Regat educația a fost mai uniformă, fiind acolo mai mult o obiecțiune de clase, în Ardeal se pune mai mult o
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
-și istovească puterile în lucru material. Dar socotim că intelectuala are însărcinarea să ușureze viața gospodinelor - a mii de femei neștiutoare - neadaptate la ritmul vieții economice moderne. Cunosc și admir o intelectuală care a stabilit, cu termometrul în mână, după observațiuni repetate și sistematizate, temperatura necesară pentru coacerea diferitelor aluaturi, în condițiunile cele mai economice, precum și raționalizarea întrebuințării combustibilului pentru o gospodărie modestă. Intuiția practică a femeii, întărită de cunoașterea științifică, dă femeii o putere de adaptare neprețuită, de care profită
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și să ia o serie de măsuri, menite să intensifice viața și activitatea științifică pe tărâmul lingvisticii”. În acest timp, așa cum aflăm din nota redacției care însoțește proiectul noii ortografii, Contemporanul se angajează să faciliteze dezbaterea publică a acestuia: „Orice observațiuni, critici, completări, propuneri se vor trimite Secției VI (Știința limbii, literatura și arta) a Academiei R.P.R. (...) sau revistei Contemporanul, București, Calea Victoriei, 25”. Într-adevăr, sub genericul Discuții asupra proiectului noii ortografii a limbii române, revista publică o scrie de opinii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lumina geografilor antici (Herodot), P. P. Ionescu despre Caracterele generale ale filosofiei latine și despre Seneca și timpul său, Lelia Teodosiu despre Andromaca la Homer, Virgiliu și Racine și despre Ovidiu la Tomis, Maria Marinescu-Himu despre Caracterele lui Teofrast și Observațiuni privind onomastica română, N. Creangă despre Construcția gerundivală și despre Fraza latină. Pe lângă acestea, e de consemnat și o colaborare a lui Nicolae Iorga (cu articolul Clasicismul în școala de odinioară). Un loc esențial îl ocupă traducerile din opera unor
AUSONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285500_a_286829]
-
la începutul anului 1903, Tipografia "AURORA" Frații Grigoriu, Constanța, 1904. Vulcan, Petru, Albumul național al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, București, 1906. Vulpe, Radu, La Dobroudja a travers les siecles. Evolution historique et considerations geopolitique, Editura Dacia, București, 1939. Vulturescu, D., Observațiuni asupra nomenclaturii Dobrogei, Tipografia "Românul", București, 1886. V. Studii și articole de specialitate ***, " Cum s-a ocupat Dobrogea", în Dobrogea Jună, an 31, nr. 16-17, Constanța, 21 ianuarie 1936. ***, "1878 Reinstalarea administrației românești în Dobrogea", în Marea Noastră, an 18
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Librairie HACHETTE & C., Paris, 1882. 3 Ștefan Kimet, Noțiuni elementarii de geografia districtelor Dobrogei, Tipografia Națională, Librăria G. D. Nebunelli & fiii, Galați, 1880; I. Nazaritean, Notițe istorice și geografice asupra provinciei Dobrogea, Tipografia Română B. Silbermann, Tulcea, 1882; D. Vulturescu, Observațiuni asupra nomenclaturii Dobrogei, Tipografia "Românul", București, 1886. 4 Ștefan Sturdza, Expunerea situațiunei plasei Sulina, judeciul Tulcea, Tipografia Română, Tulcea, 1880. 5 Luca Ionescu, Județul Tulcea, dare de seamă presentată Consiliului Județean, București, 1903; Idem, Dare de seamă presentată Consiliului Județean
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
clevetiri de ale publicului, greutatea de a mai continua sau de a mă ascunde. Și chiar uneori plictiseală. Atâta pagubă! N-are nici bani, nici frumusețe, inteligența ei este așa de puțin personală că se mulțumește numai să-mi repete observațiunile mele. E deseori comună și găsește plăcerea între cei comuni. Neîntreagă la minte, uită, se încurcă, greșeste, nu pricepe, cu toate că aprobă, n-are intuiții... Și astăzi mă gândesc iar la ziua plecării, la un răspuns, la o veste, mă gândesc
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
vreo judecată dreaptă de a ei. Nu se interesa de chestiunile intelectuale decât ascultîndu-mă. Singură de o lăsam, vorbea de familie, de prieteni, de fapte cotidiene. Dar vorbea vioi. Mereu îi sclipeau ochii. Acum se zbat în mine toate micile observațiuni dureroase care le făceam odinioară. Am priceput totdeauna că o făceam să meargă pe o cale care nu-i aparținea. Se rătăcea imediat ce nu-mi simțea mâna alături. Era neînsemnată. Dar eu, care mi-am pierdut cinci ani cu dânsa
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
în carnea ei albă zgură și cenușă? Păcătoșia! Dar care anume? 19 Mini era curioasă, dar cu mai mare curiozitate încă observa procesul inseparabil al durerei fizice și morale. își aduse aminte de doctorul Rim. Ii va prezintă mâine noile observațiuni cu protocolul obicinuit: vervă agresivă din partea ei, tăcere de sfinx - din dispreț sau ignoranță - de cealaltă parte. Prin coincidență, Lina, care uitase pe bărbatul ei, exclamă: - Ce o fi zicând Rim? Vom sosi înainte ca să se fi întors de la plimbarea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]