280 matches
-
jalnică pentru Iași, mai mult de 13 ani(...) În sesia din anul 1839/1840 guvernul propuse Adunării obștești ca antreprenorul venitului poșlinei sau a exportației grânelor din țară să fie dator a rezidi și curtea destinată a se face Palatul ocârmuirii. Această propunere încuviințându-se(...) rămânând pe socoteala d.d.vorn. F. Balș și V. Alecsandri (tatăl poetului), lucrările se și începură în primăvara anului 1841(...) Zidurile de primprejurul curților, în mare parte, precum și turnurile se stricaseră încă în anul 1834, spre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
permanență prin aparatul sistemului, logica se răstoarnă și ia forme aberante, Încît pînă și o futută de pereche de blugi poate fi o crimă. Dorințele noastre naive ies din gura acestui monstru comun transformate În amenințări la adresa Statului-Major și a Ocîrmuirii Socialiste. În cîteva clipe, plonjez din lumea mea căscată În această realitate pervertită În care sîntem ce vor acești oameni să fim: fie dușmanii țării, fie orice altceva, ceva care servește scopurilor lor scîrboase, le justifică existența. Sigur, niște dușmani
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pe lângă el un profet Deceneus. După Deceneu urmează un alt profet Comozicus, care pare chiar a fi întrunit în persoana sa și puterea civilă; apoi alături cu Decebal întâlnim pe profetul Vezinas. Ast-fel se introduse la poporul geto-dac acea ocârmuire originală, care își găsește asemănarea tocmai în veacul de mijloc la sultanii Seldjucizi care stăteau pe tron alături cu califii arabi, și mai bine poate la împărații germani, care conduceau destinele lumii de mână cu papa din Roma. Poate că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
la împărații germani, care conduceau destinele lumii de mână cu papa din Roma. Poate că și la vechii Geto-Daci, regele își împrumuta puterea de la pontifici, precum «luna împrumuta lumina ei de la soare »; poate că și la ei ar fi îmbrăcat ocârmuirea acea formă teocratică, pe care Europa o lua pe timpul lui Grigorie al VII, dacă fulgerul spadei romane n-ar fi trăsnit de pe tronurile lor, zeu și rege deodată. Mai reiese adoptarea religiunei lui Zamolxis de către Daci, și din următoarele cuvinte
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a XIII-a Gemină hotărăște definitiv că această punte trebuie sa fie a lui Traian, căci este cunoscut că atare legiune a luat partea cea mai activă la cucerirea Daciei, și a rămas aici ca garnizoană până la părăsirea ei de către ocârmuirea romană. Să înlăturăm însă și o ultimă întâmpinare, care se aduce tocmai din construirea acestui pod. Am văzut anume că în partea superioară a stâlpilor s-au găsit găuri care slujeau după cât se vede la prinderea structurii superioare a podului
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
până nu se clocește pui nu scoate. 279Ca oul ce nu poate sta în cur, până nu-l vei sparge. 280Ca lumina ochiului. 281Ca boul de jug, când i se îmflă ochii. 282Cu ochin pământ, ca mireasa când gobește. 283 Ocârmuirea cea rea, ca focul din pădure, ce și verde și uscate fără deosebire arde și folosul din urmă cenușa ce-i rămâne. 284Acela este om, care se pleacă vremii, ca iarba vântului, când o pleacă la pământ. 285Oamenii vin și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
din anul 1845, rubricația este mai bogată, mai precisă, înregistrează veniții din alte sate, dar nu întâlnim locuitori de origine străină, prinși într-o anume rubrică, ci doar o excepție, pentru un „Gheorghe Botezat” din categoria numită „Apărați cu cărțile ocârmuirii” și cu specificația scrisă marginal: „botezat din evrei”. În privința locuitorilor veniți din alte sate spicuim câteva cazuri: Neculai Mocanu venit din Anghelești, ținutul Putna; Stan Surăianul din Suraia, dar și Ioan Surăianul din Bucești; Stan sin Gheorghe Munteanu din Ghibărțeni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
printre care mutarea sediului Primăriei „din mijlocul satului undi au fost din vechime, care acolo sunt peste 200 oameni [...] au mutat vezavi de locuința sa în cătuna Condrea unde sunt aproape 30 de oameni”, după ce anterior primarul, „fără autorizația vreunei ocârmuiri, a mutat școala din mijlocolu satului unde acolo sunt peste 200 oameni [...] într-o cătună aproape de casa sa (Condrea, I. S.) ca să-și poată înlesni copiii dumisale, fiind de boieri să se ducă aproape la școală și ai noștri se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
împotriva tuturor încălcărilor din afară și cotropirile păgâne ; că în 1774 prin vicleșug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de a sila alipită la Coroana Habsb urgilor ; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferințele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții cauta să-i înstrăineze firea și să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu care el voiește să trăiască ca frații ; că în scurgerea de 144 ani bucovinenii au
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu au avut nimic comun cu mănăstirea Galata În Arhivele Statului din Iași aflăm (tr. 1884, Act embatic, 1861, iulie 5) doar următoarele: "Casele răposatei vornicese Ruxandra Mavrogheni aflate în apropierea mănăstirii Galata, închinată Sf. Mormânt, au fost cumpărate de ocârmuire prin departamentul Bisericesc de la vornicul Petru Mavrogheni, fiul răposatei, spre fondarea unui ospiciu de bătrâni. Locul pitoresc în care se afla construcția ospiciului, de unde se vede întreaga panoramă a orașului, a constituit, după cum ne informează N. Bogdan în "Orașul Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a fost hărăzită. Fatalismul a pus stăpânire pe mintea și sufletul lor, modelând caracterul acestor ființe care și-au asumat un destin pe măsură. Neîncrezătoare în propriile puteri, au preferat să îndure stăpânirea altora. Înarmate cu răbdare, au așteptat ca ocârmuirile să se prăbușească sub greutatea timpului. Ori să se șubrezească într-atât de mult, încât să fie siguri de clipa când bate ceasul dezrobirii pentru a acționa. La aceste populații, supunerea de bunăvoie a devenit nu doar un mod de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Balș și bineînțeles după alți bani dăruiți plocon domnitorului Mihail Sturza, Eminovici a căpătat rangul de căminar, la 12 mai 1841, domnitorul "luînd în băgare de samă slujbile ce au săvîrșit patriei în deosebite vremi, dar mai ales sub vremelniceasca ocîrmuire". A căpătat un rang mare. De la rangul de sulger, el a sărit dintr-o dată peste rangurile de clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic și paharnic; fără îndoială că și bani mulți l-a costat ca să poată fi aburcat în boierie mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
24. Celelalte izvoare sînt mai puțin precise: Cosma atribuie „creației” Diavolului: „cerul, soarele, stelele, pămîntul, omul”25; Eftimie de la mănăstirea Maicii Domnului Îl consideră pe Diavol creatorul lumii vizibile, cu excepția Soarelui și a sufletului omenesc 26; Psellos Îi rezervă Tatălui ocîrmuirea zonei de deasupra universului (ta hypercosmia), Fiului mai mic (=Cristos) pe cea a zonei celeste (ta ourania) și Fiului cel mare (=Satanael) pe cea a lumii (ta enkosmia)27. Eftimie Zigabenos Îl identifică pe Diavol cu Dumnezeul Vechiul Testament, care Își
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și s-au așezat în piatra de temelie, care s-au închis de cliros și peste care mădularii Epitropiei și toată adunarea au adăogit câte o piatră, cu încredere că acest așezământ de industrie este o nouă dovadă a îngrijirii ocârmuirii pentru fericirea patriei"26. Demn de remarcat este faptul că o solemnitate întrucâtva asemănătoare ca motivație, dar cu un fast și o participare mult superioare, incluzând chiar prezența domnitorului și a altor înalți demnitari ai statului, avea să se consume
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
decât atât, în primăvara anului următor, N. Suțu în numele aceleiași instituții coordonatoare propunea și obținea din partea domnitorului Sturdza acordarea unor privilegii speciale din partea statului primilor 40 de absolvenți ai școlii, constând în scutirea "pe toată viața de orice dare către Ocârmuire", privilegiu oferit de Vistierie și care urma să însoțească atestatul de absolvire emis de Epitropie la sfârșitul anilor de studii 36. Măsurile preconizate au și fost introduse, taxa de întreținere percepută eforiilor pentru un elev a fost sporită de la 600
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sării la schela Galaților", pe de o parte, iar pe de alta, că "greutățile cărăușiei s-au înmulțit an de an", cunoscutul economist demonstra utilitatea și posibilitățile întemeierii "unei căi de comunicație lesnicioasă și repede pusă în lucrare cu cheltuiala Ocârmuirii". În privința șanselor de reușită, erau reconsiderate concluziile exprimate cu câțiva ani mai înainte de inginerul francez Hommaire de Hell, potrivit cărora, în Moldova, unde "industria n-au căpătat încă nici o dezvoltare, unde mai nu se găsesc lucrători pământeni, unde mijloacele bănești
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
felurile producturilor naturale și de industrie. Fără îndoială, aice, în cuprinsul valei Bistriței, se vor așeza cu timpul cele întâi și cele mai multe fabrice. Așadar, supt așezământul cel binefăcători de acum a<l> țărei, supt înțăleapta și de tot binele sporitoare Ocârmuire, au sosit în sfârșit și pentru Moldova epoha în care să înflorească industria, să se scoată odoarele minerale aflătoare în sânul pământului și, în acest chip, să sporească și să se îndămâneze fericirea și cultura țărei. Deci, fiind că după
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
esă din țară o parte a capitalului de bani în numărătoare țara, din vreme în vreme, s-ar face tot mai săracă, încât în sfârșit în toată țara nu s-ar mai afla bani gata, apoi pentru aceia o înțăleaptă ocârmuire trebuie să aibă cea mai mare îngrijire de a feri pierderea acestui bilans; sau dacă, din neapărate pricini, se importează în țară mărfuri de mai mare preț decât acel al producturilor ce se exportează, apoi neapărat este să se caute
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
așa feli de izvoare din care să se scoată și să se îndeplinească la loc această anuală pierdere, să se păstreze capitalul țărei în a sa întregime și, după putință, să se facă țara mai înavuțită. Spre acest scop, fieșcare ocârmuire înțăleaptă necontenit s-au sârguit, prin îndămânarea și îmbunătățirea agriculturei, prin așezarea de manufăpturi și fabrice, a spori și a înmulți producturile țărei, nu numai pentru a ei proprie trebuință, ci și pentru exportație, iar mai ales dintre toate, a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
privire zăciuelii sau dărilor de producturi; căutarea tuturor pricinilor ce s-ar isca între lucrătorii minelor; orânduiala în căutarea tuturor trebilor atingătoare de minerii și pedepsirea acelora cari ar făptui împrotiva legilor hotărâte pentru minerii; cu un cuvânt, atunce când Ocârmuirea, în a ei înțălepciune va introduce un așezământ cuprinzători de toate cazurile și care să fie în stare a înlătura greutățile ce ar întâmpina lucrarea minelor și a siguripsi averea antreprenorilor. Dritul austrian de minerii în această privire se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de pe moșiile monastirii, cât și băeți și fete de <la> 8 ani, pot găsi la fabrica de fer zilnic și bun câștig, apoi poziția lor să va îmbunătăți prin aceasta, încât s-ar pute cu mai mare înlesnire plăti cătră Ocârmuire și cătră monastire dările lor. În sfârșit, și productele monastirii, precum grâu, popușoii, brânză, carne, slănină ș.a. vor avea o bună vânzare, neputând coloniștii fabricii să producă aceste obiecte și care, cu bani gata, vor fi nevoiți pe toată ziua
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
folosul ce va ieși, scoțându-să mai întăi toate cheltuielile și, deosăbit de această zăciuială, după o mai înainte prețăluire, i să va da și o despăgubire potrivită stricăciunilor ce s-ar putea face moșiei cu lucrarea acestor mine. După aceste, Ocârmuirea nu va pute ave nici o împărtășire la veniturile moșiei, rămâind dreptățile proprietalii întru toată deplinătatea și nejignirea cât de puțân" (Regulamentul Organic al Moldovei, editori Dumitru Vitcu și Gabriel Bădărău, cu sprijinul lui Corneliu Istrati, Editura Junimea, Iași, 2004, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
comuniste, cu o soartă demnă de o povestire urmu ziană, în care absurdul îi dispută tragicului întîietatea, este o figură pe care nu o poți șterge ușor din memorie, odată cu închiderea cărții. Băbuța aceasta, zdrobită de inepția nivelatoare a unei ocîrmuiri care a promovat în funcții doar secături imbecile, ai cărei bărbat și fiu ispășesc la Canal vina de a fi refuzat să-și cedeze oile noilor stăpîni, se prăbușește sub coarnele jucăușe ale unei capre bezmetice, care a "prins" din
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
hotărăsc a se înființa îndată în orașul Bacău, spre care sfârșit dau și legiuiesc ca asemene Spital să fie în casele mele ce le am în Bacău, lângă școla publică, fiind locul acel mai îndămănatic cu tote înzestrările unui spital”. Ocârmuirea spitalului și a moșiei Chetriș (1.220 hectare) a fost trecută în sarcina unei Epitropii - formată din aga Dimitrie Strat, serdarul Iancu Vasiliu și protoiereul ținutului Bacău, iconomul Enache Petrovici. La rândul lor, după 1859, cei trei epitropi au cedat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fără îndoială că și unii dintre aceștia ar veni la Hercules Bader; priveliștile Carpaților sunt atât de fermecătoare, cursul Dunării, atât de maiestuos, și căile ferate, atât de rapide, încât nu trebuie pierdută speranța în vizita turiștilor din Occident 78. Ocârmuirea austriacă a făcut deja multe; pare dispusă la încă și mai multe; fiecare an aduce băilor îmbunătățiri, înfrumusețări notabile; aceștia sunt bani bine plasați și care vor aduce o dobândă mare. În ciuda regretelor legitime ale românilor, aceștia trebuie să se
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]