212 matches
-
să fie volnic cu cartea domnii mele a lua de pre la toți cărăușii ce poartă chirie... câte 2 p(o)t(ronici). Așijderea și de marfa de pești sărat să ia câte 2 p(o)t(ronici) și 2 ocă de pește și de carul sau căruța cu pește proaspăt să ia câte 2 p(o)t(ronici) și 2 pești de car, și de or treci și pe laturea târgului tot să dea venitul m(ă)n(ă)stirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
m(ă)n(ă)stirii... orice fel de breaslă ar fi”... Mare ți-i minunea ta, Doamne! Păi, cel care urma calea rohatcei (barieră) Trei Calici (de pe Calea Gălății) trebuia să oprească și să scotocească prin coșul căruței după “2 ocă” de pește sărat și încă “2 pești de car” pentru sfințiile lor de la Trei Sfetite? ― Nu aveau încotro, fiule, fiindcă așa scria în “testament de la ziditoriul sfintii m(ă)n(ă)stiri, răpăosatul Vasile vod(ă)” (Lupu). Și “exarhii a tuturor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru Trei Sfetite, ci doar ședeau cu mâna întinsă!... ― Drept urmare, pe lângă scutirile anterioare, Grigorie Ioan Calimah voievod mai adaugă dreptul de a lua “în toată vremea și a domnii mele... din ocna domnească... câte una sută lei pentru o sută ocă de ceară să fie... de arsu neîncetat la sfintili moștii a Prepodoabnii Paraschivii”. ― Apoi, pe lângă toate scutirile pe care le avea mănăstirea, vodă mai adaugă: “Pentru o moară... ce are mănăstirea pe apa Prutului... să fie în pace de dajde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sfintelor bisericilor creștinești,... i să cuvine dară... cu multe feliuri de daruri a ne închina și a sluji... Și... avându Sfântul Mormânt aceste rânduite mile pe an cu testamenturi de la luminații domni,... adecă 250 lei din vama domnească pentru 500 ocă de ceară și 150 de steții de sare de la Ocnă, și 5 jumătăți de vin de la Cotnari și 200 lei pentru școalele ce se țin la Sfântul Mormânt,... iar mai vârtos preiubit fratele domniei mele, domnia sa Costantin vodă,... au rânduit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu un sat... Rufeni,...în ocolul târgului Iașilor...și cu un altu sat...anume Piscani, alături cu Rufenii... Iarăși am miluit...cu dzece boi și dzece iepe și cu patrudzeci stupi și cindzeci de oi...un sălaș de țigani...două ocă de untu de lemnu, de lună, de la vama cea mare, să fie pentru candile... Așijdere...am miluit svânta mănăstire...ca să fie de poslușnicie și treidzeci și una de case, de oameni ruși, căsari, cari i-au scos...de sub robie leșilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
manuscrise și am dat peste un manuscris din 21 decembrie 1725 (7234), în care Mihai Racoviță voievod spune: <am dat și am miluit la biserica ungurească, de aicea din Iași, ca să aibă...din an în an, pe lună câte o ocă de untu de lemn de la vamă, ca să fie pentru treaba bisericii>.” Ne-am mai întâlnit noi cu grija voievozilor pentru bisericile și slujitorii celor de alte religii. „Și asta nu strica nimănui. Ba dimpotrivă.” Numai țiganii robi nu puteau avea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Gheorghie, ce scrii dumneata să ți-o trimatu cu cinste, vei ști că am cercat și l-am găsit aice la Eși și au zis că și el să află venit călare le Eși... Cafe încă ți-am luat 2 ocă, adică una ocă cafe eminu, de ace bună, pe care s-au dat 2 lei 15 parale, și una ocă cafe și cinzăci dramuri de ace proastă, pe care s-au dat 65 de parale și atâta s-au cuprinsu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dumneata să ți-o trimatu cu cinste, vei ști că am cercat și l-am găsit aice la Eși și au zis că și el să află venit călare le Eși... Cafe încă ți-am luat 2 ocă, adică una ocă cafe eminu, de ace bună, pe care s-au dat 2 lei 15 parale, și una ocă cafe și cinzăci dramuri de ace proastă, pe care s-au dat 65 de parale și atâta s-au cuprinsu de 4 lei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la Eși și au zis că și el să află venit călare le Eși... Cafe încă ți-am luat 2 ocă, adică una ocă cafe eminu, de ace bună, pe care s-au dat 2 lei 15 parale, și una ocă cafe și cinzăci dramuri de ace proastă, pe care s-au dat 65 de parale și atâta s-au cuprinsu de 4 lei și s-au datu pe mâna ficiorului dumitale să o aducă, care să o bei sănătoasă. Pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și deschiderea acei biserici am socotit domniia mea și...am miluit ace sfântă biserică: de la beciul gospod și câte o giumătate di vin de triidzăci vedre de la pivnița gospod. Așijderi și din vama mare să li să de câte o ocă di undilemnu pe lună și câte o litră tămăi pe lună, peste tot anul.” Ce știu sigur este faptul că „Săhăstria ...carii iaste diasupra Socolii, la Codrul Iașilor”, este Schitul lui Tărâță, părinte. „ Asta așa-i. Da’ spune-mi repede
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Care am beut cu mândra. 250 Frunză verde poamă coarnă, Leliță Ioană! De-aș ajunge pân-la toamnă, Leliță Ioană, Să pun boii la tânjală, Să mă sui în deal la poamă, Să mă primbl din cramă-n cramă, Cu opt ocă de pastramă Să bem vin, să mâncăm poamă. 251 Cu cât beu, cu-atît mă ieu, Cu cât beu mă-nveselesc, Cu-atîta mă răcoresc; De n-aș bea, n-aș veseli - Pe loc, mam-, - aș nebuni. {EminescuOpVI 247} P. STRIGĂTURI 252
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sau de siguranța României nu ne-am îndoit nici un moment. Credem chiar că sub rubrica ofertelor spre acest scop nu vom avea de înregistrat decât fapte de dezinteresare și de virtute cetățenească. Între cele dendîi pomenim oferta de 20. 000 ocă pîne făcută armatei de cătră comuna Iași. Cititorii de voiesc a cunoaște modul discutării și votării acestui credit estraordinar sunt rugați a urmări discuțiile respective ale consiliului comunal. [13 aprilie 1877] ["EVENIMENTELE SE GRĂMĂDESC... "] Evenimentele se grămădesc bătând în poarta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un detaliu, pe care deocamdată îl comunicăm sub toată rezerva cuvenită. D. Lottringer, asociat cu antreprenorii ruși, nedispuind de provizii de făină, nici de pitării, și-a luat libertatea a cumpăra o cuantitate de pîne din piață, dând de fiecare ocă cinci bani mai mult. Din cauza asta pînea nu numai că s-a scumpit la moment, dar încă și aceea ce am căpătat-o a fost pripită la copt, adică crudă. [15 aprilie 1877] ["CORPURILE LEGIUITOARE... "] Corpurile legiuitoare s-au deschis
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au suit în deal la cramă și s-au pus de a dreapta lui Stoian vierul, care iarăși va să vie cu sfredelul cel mare să cerce vinul și pelinul, a căror băutură nu va mai avea sfârșit. Și într-o ocă plină, domnul dătător de viață bețivilor, cărora ne mărturisim, că de-mpreună purcedem cu oca și cu paharul (? ) Așteptăm ieșirea părului prin căciulă și a coatelor prin mintean și târnuirea hărțăgoșilor ce va să vie după beție. Amin. [9 iunie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că cei doi l-au „alcătuit vânzător de vin la orânda din sat/ul/ Torcești cu tocmală /ca/ la socotială să-mi ție în samă o vadră vin la poloboc chicătura și la drojdie din zece una și câte una ocă lumânări de tot vasu”. Apoi, „luându-mi socotiala la patru ani pentru 39 poloboace ce vândusem - continuă crâșmarul - nu mi s-au agiunsu 323 lei din capiti, scăzându-mi numai chicături și drojdiile, iar de lumânări nici cu un banu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ʹʺCela ce va face polojenii ca acealea cu ocări și cu sudălmi asupra altuia, aceluia să i se taie capul, după cum zic mulți dascăli. Aceasta se socotește și se face, când aceale scrisori și aceale polojenii cu sudalmi și cu ocă ri vor fi tocmite cu vicleșug.” Dar vicleșugul trebuia să fie așa de mare încât ʺcel atins să moară de supărare or de rușine.ʺ ʺ... iară de nu vor fi așa reale (rele) și grozave, ci vor fi mai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
precauție(2); decizie(2); dimensiune(2); doză(2); echilibru(2); etalon(2); exactitate(2); fără(2); fix (2); fizică(2); gradație(2); gramaj(2); infinit(2); instrument(2); întreg(2); km(2); limite (2); măsură (2); măsurare(2); mult(2); ocă(2); om(2); oprire(2); pantalon(2); pantofi(2); parte (2); peste (2); ponderat(2); prăjituri(2); termometru (2); unități (2); volum (2); 1.70; 18; 34; 42; 44; abținere; abuz; ac; activitate; adîncime; albastru; alcool; alerga; analiză; apoi; n-
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
venită în mahalaua Proto po pu lui, Maria se vede confruntată cu oumbrăznicia vecinilor, pentru că soțul „ca unul ce știe legătura zapisului, nu s-au is pitit să mă mai bată“, dar îi asmute pe ceilalți. Înju ra tă și ocă râ tă de către mahala gii, femeia se arată to tal decepționată de caracterul bărbatului. „Și cu aceasta mă aflu ticăloa sa în gura ocă ri lor tuturor, ne a vând despre el nici un razimu și căutare de nimeni“, își în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au is pitit să mă mai bată“, dar îi asmute pe ceilalți. Înju ra tă și ocă râ tă de către mahala gii, femeia se arată to tal decepționată de caracterul bărbatului. „Și cu aceasta mă aflu ticăloa sa în gura ocă ri lor tuturor, ne a vând despre el nici un razimu și căutare de nimeni“, își în che ie jalba din 26 septem brie 1793. În fața tribunalului, La zăr neasgă totul și aruncă vina pe soacră-sa care nu-l lasă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
s-ar abate de la o bună con dui tă îl în drep tă țeș te să o pedepseas că. El este spri ji nit în de mersul său de către vecini și vecine, căci o femeie nu se cade să-și ocă ras că sau să-și bată soțul nici în casă, nici în public. Când acest lucru se întâm plă, nemulțumirile vecinilor cresc cu fiecare cuvânt spus, cu fiecare in ju rie adusă autorității masculine, cu fiecare spectacol oferit de către femeie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
consideră ne firesc în compor ta men tul aces te ia. Punc tul comun al tuturor mărturiilor îl constituie con dui ta dezonorantă care con tri buie la „de făimarea“ soțului în mahala. Toți vecinii revin asupra necinstei provocate de ocă ri le pe care Marica le stri gă în gura mare în casă, în curte, în uliță, la cârciumă, în auzul tuturor. Iată părerea preotului despre acest lucru: „totdeauna și în tot ceasul îl ocărăște cu ocări urâte care este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Iată părerea preotului despre acest lucru: „totdeauna și în tot ceasul îl ocărăște cu ocări urâte care este de rușine omului de a le auzi și a le spune dă să miră toată mahalaoa. Și nu numai către dânsul îl ocă răș te, ci că tre toată mahala oa îl ocărăș te.“ Indignarea lui este comună și celorlalți mahala gii. „Să miră toată mahala oa“, pro poziție care revine sub o formă sau alta și în celelalte mărturii. Chiar și o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Iacovache să vorbeas că despre patimile îndurate alături de Ruxandra, care nu e de loc un înger, așa cum aceasta s-a prezentat în prima jalbă. Într-un an și jumătate, cât au fost împreună, Ruxan dra n-a contenit să-l ocă ras că, „făcându-mă mai întâi că sunt mojicu și varvar și că n-am fost deopotriva ei, ia fiind mai nea mu decât mine“. Ocările nu sunt de ajuns, când se supără Ruxandra devine violentă, îl scuipă și aruncă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sticlei, de care țara avea mare nevoie. Cum cheltuielile de producție n-ar fi depășit suma de 180.000 lei, rămânea un beneficiu net în seama Vistieriei de cel puțin 348.000 lei, socotind prețul potasei la un leu fiecare ocă. Concluziile sale, chiar dacă nu s-au materializat atunci, îl propulsează ca precursor, în planul ideilor, al înființării Creditului Agricol de mai târziu, pentru că sugera posibilitatea folosirii capitalului realizat printr-o asemenea întreprindere în crearea unei "bănci naționale" în țară. La
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
respingând suspiciunea proastei gospodăriri a fondurilor din parte-i și angajându-se public să-și ofere și în viitor concursul oricărui întreprinzător autohton, dispus a înființa un stabiliment asemănător, "cu un rezultat sigur și folositor pentru zilnica producere a 200 ocă fier, cu un capital de 2.000 galbeni"22. Să mai notăm că, în preambulul studiului din 1855, el reitera și ideea organizării asociațiilor sau companiilor "prin acții", declarând hotărât: "mijloacele nu ne lipsesc, numai voință și fermitate să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]