616 matches
-
de mijloc 5940 vedre, iar în cei dificili 3790 vedre 723. În asemenea condiții, prețurile de vânzare ale vinului variază de la o plasă la alta. Ele oscilează, după cum rezultă și din tabelele de ma sisu, între 3 și 12 parale oca. Acestea sunt de fapt prețuri de vânzare cu ridicata pentru că la cârciumi și la orașe acestea erau mai mari. Examinând evoluția acestora pe o perioadă mai mare, constatăm că în primii ani prețurile de vânzare se mențin la nivelul anilor
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
fapt prețuri de vânzare cu ridicata pentru că la cârciumi și la orașe acestea erau mai mari. Examinând evoluția acestora pe o perioadă mai mare, constatăm că în primii ani prețurile de vânzare se mențin la nivelul anilor 1829-1831 (10 parale oca)724 ca să crească treptat către sfârșitul perioadei amintite. La Cerneți, spre exemplu, vinul se vindea în 1846 cu 24 parale oca - cel de proastă calitae cu 16 parale - iar în perioada martie-mai 1847 chiar cu 36-40 parale oca, crescând încă
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
perioadă mai mare, constatăm că în primii ani prețurile de vânzare se mențin la nivelul anilor 1829-1831 (10 parale oca)724 ca să crească treptat către sfârșitul perioadei amintite. La Cerneți, spre exemplu, vinul se vindea în 1846 cu 24 parale oca - cel de proastă calitae cu 16 parale - iar în perioada martie-mai 1847 chiar cu 36-40 parale oca, crescând încă și mai mult spre toamnă 725. Această creștere se datora sporirii populației în general și a celei urbane în special, deprecierii
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
10 parale oca)724 ca să crească treptat către sfârșitul perioadei amintite. La Cerneți, spre exemplu, vinul se vindea în 1846 cu 24 parale oca - cel de proastă calitae cu 16 parale - iar în perioada martie-mai 1847 chiar cu 36-40 parale oca, crescând încă și mai mult spre toamnă 725. Această creștere se datora sporirii populației în general și a celei urbane în special, deprecierii monedei dar și faptului că în viticultură nu se înregistrează progrese însemnate în domeniul tehnic și că
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
fond Prefectura județului Mehedinți, dosar 2282/1832, f. 6, 79, 80, 102.223 722 .Ibidem, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832, f. 4-5. 723 .Pentru aceeași perioadă se făcea mențiunea că vinul se vindea la cârciumi cu 16 parale ocaua (Ibidem, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 53, 379). 724 .Ibidem, fond Primăria orașului Cerneți, dosar 1/1846, f. 319, 391, 402, 412. 725 .În anul 1832, se arăta într-un raport, cu ocazia lucrărilor de lărgire a drumurilor
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
mult mai lung decât acela de intrare pe tărâmul basmelor noastre fantastice, în care formula introductivă era una pe cât de expresivă (încântătoare, grav-surâzătoare), pe atât de concisă: ,,A fost odată ca niciodată, pe când se potcoveau puricii cu o sută de ocale... Că de n-ar fi, nu s-ar povesti...”. Frenezia epică a protagonistei, clocotul de vulcan abia ținut la foc mic, energia debordantă deversează, de nestăvilit, din urieșescul fagure cu miere al cuvintelor în cascadă: ,,Vreau să scriu eu, cu
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste by http://uzp.org.ro/cristina-mihaela-barbu-sau-taina-tainelor-tainuite-in-poveste/ [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
membru al consiliului de conducere) al așezământului. Primește în vis porunca să ridice o mănăstire la o cădere de apă din România și să o închine Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Atunci își comandă o cruce din plumb grea de 7 ocale, pentru cele 7 zile ale patimilor Domnului, si o va purta neîntrerupt, ziua și noaptea, timp de 20 de ani până la sfințirea bisericii respective. El este apreciat că înnoitor al vieții monahicești, după canoanele statornicite la sfanțul Munte. Dar și
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/26_decembrie_sf_nicodim_de_ion_untaru_1388061429.html [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
Raluca Ripan. Fusese repartizat la instalația de HCH (hexa clor ciclo hexan) ce încă mai era în construcție de către Hoechst din Germania Federală. Justin era o huiduma cu un cap mai lung ca mine și atârnă cam la 130 de ocale viu. Eram la începutul carierei de negustor și încă nu știam toate cioacele. Sar să-l iau în brațe, să-l pup în neștire și să-l felicit, el se lasă, însă-mi spune cu vocea lui sonoră cu accent
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Accident_de_circulatie.html [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
văd cum ni se duc, vai, rând pe rând Oameni de seamă și tot mai flamand Vin acum în locul lor străinii Și dijmuiesc chiar prețul pâinii, De ajunse biată noastră țară În această lume de ocara Și-i vândută cu ocaua mică... În zadar mi te mai zbați, Mitică, Spre-a ieși din beznă și pustie, Chiar la bucățică Românie, Mândria ta și fala-n lume O-nghițiră liftele păgâne... Iartă-mi că nu te plâng, popor smintit, Pentru că ai ce
LUI CORNELIU VADIM TUDOR de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1442766521.html [Corola-blog/BlogPost/366157_a_367486]
-
desfășoară prin curțile de dreapta și de stânga, sunt benefice. Cu operații de extirpare internă (adaptarea statutelor la nivelul lumii civilizate), dar mai ales prin intervențiile benefice ale Justiției. Instituția demisiei funcționează greu! Ca și ridicarea imunității celor prinși cu ocaua mică prin Parlamentul uselist. Deși USL nu mai există demult! Aici e buba! Anticipatele parlamentare autumnale sunt mai mult decât necesare. „Valul de cereri ale DNA din ultima perioadă face rău imaginii României”, declară unii parlamentari. Dar, de ce nu s-
TABLETA DE WEEKEND (100+7): DEZABURIREA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1427026851.html [Corola-blog/BlogPost/353393_a_354722]
-
stec Ei vor crastaveți Și-i scurma talentu’ Că i-e mari poieți. Scriu literatura În limba iengleză Dar vin din Caracal Și-s căzuți în freza. Bat câmpii pe câmpuri Intră-n politică Și-apoi după gratii Prinși cu-ocaua mică! Pe la tribunale Lacrimi grele storc Fiincă porcul râma Și râma nu porc... Când fac o greșeală Nu este nimica Acolo e voe Că e Romanica! ALIONA - Muzică George și Daniel din nou la microfon! Daniel: George, dacă tot ai
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1470488587.html [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
mai povesti, de când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; de când se băteau urșii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrățindu-se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și noua de oca de oțel și s-arunca în slava cerului de ne aducea povești; de când se scria musca pe perete, mai mincinos cine nu crede; când iepurii purtau cornițe și iezii plete răsfirate, atunci și nu altădată, se spune, că trăia aici
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1441200818.html [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
nagodă cu înfățișare de lostriță”, „rânduită în apele Bistriței de către Necuratul”, „peștele naibei” Din perspectiva pescarilor apare în ipostază de pește-femeie. Ei îi fac o descriere aproximativă. „ar fi ca la doi coți de lungă și ar cântări dincolo de douăsprezece ocale” și remarcă puterea ei de metamorfozare în femeie ademenitoare: „Alteori însă, când vrea să înșele cu tot dinadinsul pe cel pe care și-a pus ochii, crește de trei ori pe-atât și își schimbă arătarea. Iese și se întinde
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
speri, curând îți va fi bine!" Ce pot să fac Isuse drag, în clipele amare? Aștept tăcut s-apari în prag și să mă duci spre soare. Eu știu că-s slab, dar e prea greu să duc zeci de ocale, Sunt doar un om, Tu, Dumnezeu, Tu munte și eu vale. Te rog Preasfinte să îmi dai a Ta eliberare, Să-mi pui în suflet colț de rai, balsam de vindecare. Și orice s-ar ivi, să duc, tăcut, stingher
AŞ VREA SĂ POT RĂBDA MAI MULT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1476237684.html [Corola-blog/BlogPost/368732_a_370061]
-
peticele! Vă arde de joacă, ai!? Păi de-aia venirăm noi!? - Da’ di ce, tataie, di ce? întrebă candid Ionuț. - Și dacă ț-oi spune, tot un drac! Așa că mai bine tac. Așteaptă și o să vezi! *** - Mai mare daraua decât ocaua! se sumeți Leta. - Și ce-ai fi vrut acuma!? - Păi di ce trebuia să viu și eu!? Ca să culegem zece știuleți!? Nu-ți erau deajuns Ionuț și... - Că să și pricep al dreacu’!? - Da’ nici că eu!? - Tocmai de-aia
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1459532380.html [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
de ce s-a mai însurat și l-a mai pus și pe el naș, ca să ajungă de râsul lumii; că eu până nu merg să bag divorț nu mă mai pot mărita și cheltuiala îi mare; și „că nu face ocaua cât daraua!”. Cântasără cocoșii o dată când, uitându-să în oichii mei, mi-a zâs: - Fato, ascultă-mă bine ce-ți zâc. Așa ț-au hărăzit ursitoarele, ca tu să ai parte de un om neputincios! După ce ți l-am judecat pe
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
MAI SCUTURĂM PERDEAUA Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017 Toate Articolele Autorului Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua La geamul viu al iernilor din noi, Înghesuiți în vechiul mușuroi, Ce-și cară fericirea cu ocaua. Prin visele-adunate în convoi, Sulemenim ades cu bidineaua (Strângându-ne la zâmbete cureaua) Și soarele, pe chipul său de sloi. Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia, La poarta nopții nu-i nimic
ATINȘI DE FRICI, MAI SCUTURĂM PERDEAUA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1489228701.html [Corola-blog/BlogPost/375696_a_377025]
-
Acasă > Impact > Istorie > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ocaua lui Cuza în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier Varvară Magdalena Măneanu Istoria acestei
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_oca_varvara_magdalena_maneanu_1390546144.html [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
Acasă > Impact > Istorie > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ocaua lui Cuza în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier Varvară Magdalena Măneanu Istoria acestei piese în colecțiile muzeului Regiunii Porților de Fier se leagă de existență Muzeului Dr.C.I.Istrati din Severinul interbelic. Acesta din urmă,a fost găzduit de Palatul
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_oca_varvara_magdalena_maneanu_1390546144.html [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
rămas la Muzeul Regiunii Porților de Fier( unele au fost transferate la Muzeul din Iași iar altele la diferite muzee din țară). Vechea unitate de măsură a capacității și greutății, egală cu aproximativ 1 litru ( 1 kilogram ) și un sfert OCAUA denumită OCAUA LUI CUZA prezintă azi interes pentru că ilustrează debutul europenizării comerțului românesc. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a impus obligativitatea folosirii instrumentelor de măsură etalonate -măsuri drepte - pentru a moderniza comerțul în Principatele Unite, si a intrat în legendele românilor
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_oca_varvara_magdalena_maneanu_1390546144.html [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
Muzeul Regiunii Porților de Fier( unele au fost transferate la Muzeul din Iași iar altele la diferite muzee din țară). Vechea unitate de măsură a capacității și greutății, egală cu aproximativ 1 litru ( 1 kilogram ) și un sfert OCAUA denumită OCAUA LUI CUZA prezintă azi interes pentru că ilustrează debutul europenizării comerțului românesc. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a impus obligativitatea folosirii instrumentelor de măsură etalonate -măsuri drepte - pentru a moderniza comerțul în Principatele Unite, si a intrat în legendele românilor că acel
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_oca_varvara_magdalena_maneanu_1390546144.html [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
comerțului românesc. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a impus obligativitatea folosirii instrumentelor de măsură etalonate -măsuri drepte - pentru a moderniza comerțul în Principatele Unite, si a intrat în legendele românilor că acel Domnitor drept care a pedepsit aspru pe negustorii care utilizau ocalele viclene. De aceea ocaua standard-cea dreapta se mai numește și ocaua lui Cuza . Pentru comerț trebuia utilizată de către negustori, hangii, ocaua etalon care era marcată cu pecetea agiei și vistieriei fiind denumită și oca dreapta. Negustorii care erau prinși că
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_oca_varvara_magdalena_maneanu_1390546144.html [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
Ioan Cuza a impus obligativitatea folosirii instrumentelor de măsură etalonate -măsuri drepte - pentru a moderniza comerțul în Principatele Unite, si a intrat în legendele românilor că acel Domnitor drept care a pedepsit aspru pe negustorii care utilizau ocalele viclene. De aceea ocaua standard-cea dreapta se mai numește și ocaua lui Cuza . Pentru comerț trebuia utilizată de către negustori, hangii, ocaua etalon care era marcată cu pecetea agiei și vistieriei fiind denumită și oca dreapta. Negustorii care erau prinși că folosesc ocale viclene erau
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_oca_varvara_magdalena_maneanu_1390546144.html [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
de măsură etalonate -măsuri drepte - pentru a moderniza comerțul în Principatele Unite, si a intrat în legendele românilor că acel Domnitor drept care a pedepsit aspru pe negustorii care utilizau ocalele viclene. De aceea ocaua standard-cea dreapta se mai numește și ocaua lui Cuza . Pentru comerț trebuia utilizată de către negustori, hangii, ocaua etalon care era marcată cu pecetea agiei și vistieriei fiind denumită și oca dreapta. Negustorii care erau prinși că folosesc ocale viclene erau pedepsiți cu bătaia publică, iar mai târziu
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_oca_varvara_magdalena_maneanu_1390546144.html [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
Principatele Unite, si a intrat în legendele românilor că acel Domnitor drept care a pedepsit aspru pe negustorii care utilizau ocalele viclene. De aceea ocaua standard-cea dreapta se mai numește și ocaua lui Cuza . Pentru comerț trebuia utilizată de către negustori, hangii, ocaua etalon care era marcată cu pecetea agiei și vistieriei fiind denumită și oca dreapta. Negustorii care erau prinși că folosesc ocale viclene erau pedepsiți cu bătaia publică, iar mai târziu cu ștraful (sau amendă). Primele ocale etalon că și cea
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_oca_varvara_magdalena_maneanu_1390546144.html [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]