390 matches
-
și al creștinătăți este un sfânt al Bisericii noastre strămoșești. Prin noiembrie în același an un ziarist anonim scrie în publicația liberală Democratul, atacându-l pe Poet, spunând că „Domnul Eminescu ne-a obijnuit cu nebuniile sale publicate în Timpul. Cu ocaziunea sărbătorilor de la monastirea Putna acest domn a îndrăznit să-l numească sfânt pe Ștefan cel ce la mânie a tăiat capete.” După atâția ani, care dintre cei doi, Eminescu și ziaristul de la Democratul, și-a exprimat nebunia? După cum se vede
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359755_a_361084]
-
și din premiile primite, date între ei prin rotație. Totuși, trebuie să remarc în acest sens, citându-l pe Titu Maiorescu, marele critic, avertizând în legătură cu primejdia minoratului încă de la 1867: „Când se află diminutive în fiecare strofă, și la fiecare ocaziune, când gura este mică, piciorul mic, Maria mică, Ioniță mic, garoafa mică, atunci e mic și poetul, mică și literatura și toate se află în decadență...”. Până la ratare nu mai este decât un pas. Pentru că ratarea destinului istoric, cum spunea
ARTA-OGLINDĂ CONVEXĂ A REALITĂȚII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380046_a_381375]
-
însăși, și e lesne de presupus că membrii ei, îndată ce au cunoscut răul, au cugetat și la remedii contra lui”/..../ „O întrunire /.../ar putea să constituie și altceva decât numai o serbare pentru glorificarea trecutului nostru și că, cu o ocaziune atât de favorabilă în felul său, am putea să ne gândim mai serios asupra problemelor ce viitorul ni le impune cu atâta necesitate. Viitorul însă e continuarea, în cazul cel mai bun, rectificarea trecutului” /..../ „Nu restabilirea trecutului; stabilirea unei stări
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
Carol pentru logodna prințului de Coroană Rudolf, s-a bucurat în cercurile înalte de aci de o primire simpatică. Eminentul bărbat de stat care în circumstanțele grele a știut să aducă interesele României în consonanță cu pretențiunile europene a avut ocaziune de a se convinge că Austro-Ungaria, care s-a arătat totdauna gata de a sprijini interesele juste ale României și pe viitor, pune mare preț pentru ținerea relațiunilor amicale cu Principatul vecin. Ambele părți ale Laithei știu prețui misiunea pacinică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mare preț pentru ținerea relațiunilor amicale cu Principatul vecin. Ambele părți ale Laithei știu prețui misiunea pacinică ce are de împlinit România chiar și prin pozițiunea sa la gura Dunărei și la granița Orientului și Occidentului. D. Brătianu, care avu ocaziunea a conferi aci si cu baronul Korb despre cestiuni comerciale, va părăsi orașul nostru cu conștiința că România, mergând și de aci înainte pe acele căi politice pe cari a umblat în timpul din urmă, poate fi totdeauna sigură de amiciția
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asociațiunilor străine! Dreptașii au adus pe Stroussberg care, printre concesiunile străine, lucește ca soarele în mijlocul palidelor planete? Dar uită "Presa" că sub ministerul conservator s-a fondat o instituțiune națională ca Creditul Fonciar Rural și că tot dânsa, cu acea ocaziune, a trâmbițat laudele conservatorilor? Să trecem. Noi declarăm în scurt d-lor de la "Presa" că, fără a fi inamici ai asociațiunilor străine cari ar fi oneste și folositoare țării, sîntem cu atât mai mult partizanii cei mai sinceri ai asociațiunilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cade contra d-lui Vasile Alexandri. La Vlașca d. I. Brătianu cade contra d. general Florescu. Într-un număr de treizeci de colegiuri candidatura personală a d-lui Brătianu apare de 5-6 ori. Dar câte s-au mai denunțat cu ocaziunea verificării titlurilor în privirea altor alegeri, precum acea de la Pitești? Acolo au venit d-nu prim-ministru, a stat două zile într-un local alături cu sala alegerii, a chemat pe fratele d-sale, ambasadorul de la Constantinopol, apoi pe d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și astfel comitetul delegaților a căutat să vadă ce alte lucrări mai sânt de efectuat pentru orașul Iași și la cari s-ar putea întrebuința acești bani conform cu spiritul votului Constituantei din 1866 și în vederea discuțiunilor urmate atunci cu această ocaziune. Intențiunea principală a Constituantei a fost a se da Iașului o compensațiune pentru ca acel oraș să se poată ridica din starea de decadență materială și morală în care căzuse în urma evenimentelor politice ce au luat din sânul său centrul guvernului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noi tot comerțul superior e în mînele străinilor; comerțul ce-l fac românii e acela care nu cere nici o cultură, nici o inteligență. Daca vedem în comerțul mai înalt câte un român el își exercită profesiunea sa până să se prezinte ocaziunea de-a putea ocupa vreun post al statului și atunci îndată își închide biuroul comercial și se face funcționar. Cât pentru oamenii de litere pot să zic că noi nici nu-i avem; căci, deși sânt câțiva, sânt prea puțini
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
necunoscute. Voci: Pentru toată majoritatea. D. președinte: Nu întrerupeți, vă rog, lăsați să mergem cu liniștea ce ne impune situațiunea. D. R. Campiniu: Nu ne așteptam ca onor. vicepreședinți, cari cunosc spiritul minorității și tendințele ei, să le dea această ocaziune puțin favorabilă pentru vicepreședinți. D-lor, ce fapte, ce lucrări s-au produs în sânul acestei onor. Camere cari să fi probat o divergență de opiniuni și de vederi între d-nii vicepreședinți și majoritate?... Voci: Nici una. D. R. Campiniu: Eu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și înjosit bizantinism! Și aceasta se numește domnia liberalismului în Romînia! Domnia libertății de-a spolia bugetul de către membrii societății de esploatare, iată ce este, nu însă domnia unui liberalism onest!... [ 3 august 1880] {EminescuOpXI 284} ["SE ȘTIE CĂ, CU OCAZIUNEA... Se știe că, cu ocaziunea paradei marine ce a avut loc la Cherbourg, în Franța, în prezența prezidentului Republicei, ministrului Freycinet și d-lui Gambetta, acesta din urmă a pronunțat un discurs de un caracter destul de grav, care a atras
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se numește domnia liberalismului în Romînia! Domnia libertății de-a spolia bugetul de către membrii societății de esploatare, iată ce este, nu însă domnia unui liberalism onest!... [ 3 august 1880] {EminescuOpXI 284} ["SE ȘTIE CĂ, CU OCAZIUNEA... Se știe că, cu ocaziunea paradei marine ce a avut loc la Cherbourg, în Franța, în prezența prezidentului Republicei, ministrului Freycinet și d-lui Gambetta, acesta din urmă a pronunțat un discurs de un caracter destul de grav, care a atras atenția Europei întregi. Prezidentul Camerii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
literari și prin interesul ce l-au dovedit pentru cultul frumosului. Iată garanții pentru înflorirea teatrului. Salariul bun și sigur atrage concurența artiștilor și comitetul inteligent alege pe cei mai de soi, așa încît personalul dramatic are cea mai favorabilă ocaziune să se preocupe cu seriozitate de chestiunile cele mai înalte și cele mai delicate cari privesc nobila lor artă. [ 8 octombrie 1880] {EminescuOpXI 363} ["ZILELE ACESTEA... "] Zilele acestea se răspândise știrea că d. prezident al Consiliului și-ar fi dat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cam pe la aprilie trecut. Timpul în care trebuia să se facă acest recensimînt fiind prea scurt nu mai erau suficiente mijloacele ordinare ale agenților fiscali, căci fiscul, trebuind să fie reprezentat prin controlorii din districte, cari sânt oameni cari au ocaziunea a cunoaște cum merge averea publică, în țară, s-a învoit printr-o lege ca fiscul, pentru a putea face acest recensimînt repede, să poată lua și persoane străine lucrărilor financiare. Aceasta a fost o greșală; căci, după cum este în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
moștenirea dinastiei sale și între viitorul poporului care locuiește în această țară. [ 10 decembrie 1880] {EminescuOpXI 440} GAMBETTA ÎN ȘTIINȚĂ ȘI POLITICĂ Mai zilele trecute s-a serbat la Paris jubileul de cincizeci de ani al Asociațiunii Politehnice. Cu această ocaziune Gambetta a ținut un discurs din care credem că este bine să reproducem pasajele mai remarcabile. Sala Sorbonnei a fost plină de lume; erau față foarte multe dame. Oratorul a fost primit cu aplauze frenetice. Luând cuvântul, Gambetta a zis
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1875. Convențiunea comercială de la 1875, acest act de pretinsă trădare, este un titlu de onoare pentru partidul conservator, care astăzi cu mândrie poate constata toate rezultatele sale folositoare. Dacă am răsfoi acum polemicele înveninate din anul 1875, am găsi o ocaziune nouă și instructivă d-a pune față în față cele ce zicea opozițiunea paraponisită de atunci cu cele ce fac astăzi Catonii împodobiți cu stele și panglici cari ne guvernă. Nu sîntem însă o foaie umoristică și vom reveni la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
imaginațiunea dacă o trezești. Din timp în timp îl vizitam pe contele. El era mai liniștit decât până acuma; însă sănătatea sa începea a suferi, neobservat pentru el însuși, nu însă pentru unul ce avea numai din când în când ocaziunea de-a-l vedea. El începea a fi mai neliniștit, râdea de lucruri ce nu erau ridicole, însă era tot același om bun cum fusese totdeuna și vedea clar dacă nu intra în cuprinsul misticei; atunci însă începea a visa, și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de-a-i rezista. Asta trebuie să devie onoare a profesiunei. Asta însă e posibile numai atuncea când membrii acestei activități artistice nu vor mai apărea, ca în mare parte astăzi încă, ca o mulțime risipită și conglomerată prin mii de ocaziuni întîmplătoare, cari nu se disting de mulțimea diletanților decât printr-o (măsură) doză mai mare de confiență și de lipsă de inspecțiume în ființa și cerințele artei lor, ci când se vor simți și determina într-un tot prin comună
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
simți întreaga incertitudine și intensiune a sufletului, în amorul nemărginit vom simți prin accent nesecabilitatea și nemărginirea. Am putea să înmulțim aceste esemple după plac, și fiecare poezie lirică bună, fiecare descriere poetică a stărilor sufletești poate să ni dea ocaziunea pentru aceasta. Accentul simbolic al acestui al treilea stadiu ni prezintă încă o a doua lature a sa. Această lature noi o ținem de culminațiunea acestei sfere întregi. Adică când el reflectă toată suma închipuirilor pe care o trezește în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
caracter singuratec din dispozițiunile sufletești înșele. Această procedură realizîndu-se pe motivul unor caractere bogate ar provoca o mulțime mare de intuițiuni cari ar deveni conducătoare și pentru alte schimbări analoage ale tempoului, cari le-am vedea revenind și în alte ocaziuni, căci aceste intuițiuni se bazează-ntotdeauna pe ridicarea a tot ce e spețial și izolat la generalitatea ideei din care pornesc - și, fiindcă prin această procedură se găsește instanța ideei, e lesne ca în urmă din ea să deducem faptele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a tot ce e spețial și izolat la generalitatea ideei din care pornesc - și, fiindcă prin această procedură se găsește instanța ideei, e lesne ca în urmă din ea să deducem faptele concrete ce ni s-ar prezinta cu alte ocaziuni. Cele două antiteze cari ni se prezintă în vicisitudinea tempoului unui caracter singuratec sânt acelea ale afectului și a reflexiunii. Afectul scoate sufletul din echilibrul său și-i răpește liniștea și circumspecțiunea spiritului. Așadar afectului îi corespunde un tempo relativ
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor, ci coprinsul și modul cum acesta e tratat - iată legislatorii proprii pentru fixarea în fiece timp a tonului fundamental din declamațiune. {EminescuOpXIV 329} Declamațiunea lirică are să serve viitorului declamator la conceperea și tratarea unui întreg estetic. Aicea el are ocaziunea de-a se ridica de la cântecul cel mai simplu până la cel mai grandios tablou tonic, are ocaziunea de-a manifesta prin voce toate modulațiunile simțirei și a cugetărei. E clar că virtuozitatea în declamarea lirică prezintă mari foloase pentru espresiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a tonului fundamental din declamațiune. {EminescuOpXIV 329} Declamațiunea lirică are să serve viitorului declamator la conceperea și tratarea unui întreg estetic. Aicea el are ocaziunea de-a se ridica de la cântecul cel mai simplu până la cel mai grandios tablou tonic, are ocaziunea de-a manifesta prin voce toate modulațiunile simțirei și a cugetărei. E clar că virtuozitatea în declamarea lirică prezintă mari foloase pentru espresiunea caracterelor dramatice; deja de-aceea pentru că în urmă fiece caracter prezintă o schimbare nemărginită de simțăminte lirice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
simțământul or dispozițiunea subiectivă caută numai o formă diafană, încît această formă caută a ieși din suflet c-un fel de necesitate naturală și par a însemna mai mult obiectul însuși, din care caută aceste poezii mai întotdeuna sânt de ocaziune. (În poeziile cele din urmă însă. ) În poeziile de categoria a doua însă fantazia formează pentru plăcerea ei proprie, spre-a se gusta ea însăși în puterea și cutezanța ei universală. Aicea sufletul apăsat nu caută așa de mult espresiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ordinară, pe când el ar trebui să vadă în Burleigh pe reprezentantul intereselor statului englez, care în moartea Mariei vede singura garanție pentru liniștea statului și pentru principiul protestantic. Ce se atinge de Antonio apoi am pomenit deja [mai] sus, cu ocaziunea naturei invidiei, despre concepțiunea ordinară de care are parte în contrast cu cea ideală de care ar trebui să aibă parte. El e un om de stat în toată puterea cunoștinței de sine. Însă ce mare diferență pentru opera poetică când înainte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]