20,273 matches
-
de caz pentru perioada tranziției, pentru modul în care apare translarea dinspre un personaj istoric în unul politic și despre cum este folosită distorsionat istoria recentă într-o proxima bătălie politică. Propagandă desantata și manipularea au făcut că valorile vestice, occidentale, reconectarea la Europa să fie asumate în mod diferit de cei care susțineau reabilitarea fostului mareșal al României și de către cei care vedeau cu adevarat integrarea țării în Comunitatea Europeană și asumarea unei opțiune euro-atlantice ferme. Bătălia memoriala dintre ultimul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
catalogat ca fiind unul dintre cei mai mari criminali de război și pe care rușii l-au repudiat de la bun început, a servit că opera de eroizare și glorificare a românilor și a istoriei recente în raport cu URSS și cu puterile occidentale. Regele Mihai a continuat să fie în timpul perioadei comuniste pus într-o antiteza colosală cu dictatorul Antonescu. Însuși regele Mihai afirmă că, cu privire la actul de la 23 August 1944, ca "niciunul dintre evenimentele istorice din viața poporului nostru nu a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la alăturarea de Națiunile Unite, și ea consfințea faptul că actul de la 23 august 1944 a fost un "gest politic de o enormă responsabilitate" care avea să restabilească prestigiul țării față de Marea Britanie, Franța și SUA. Recunoașterea meritelor regelui din partea liderilor occidentali a transformat din punct de vedere istoric, memorial și ideatic actul de la 23 august într-un creuzet al opțiunilor monarhului. Aceste confirmări au venit de la liderii politici europeni și americani. Istoricul Victor Neumann remarcă faptul că însuși, comandantul Suprem al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Occidentul a lăsat-o foarte încet față de România, nu înțelege aspirațiile poporului român... Este foarte greu"29. Mesajele regelui prilejuite de marcarea momentului de la 23 August 1944 au adus mereu în discuție asocierea față de Europa, prin această înțelegând, evident, Europa Occidentală și valorile și principiile guvernării democratice. Primul mesaj de acest tip după 1989 este amplu și el demontează întreaga simbolistică denaturata pe care regimul comunist a folosit-o cu arsenalul ideologic, politic și științific specific pentru a lega actul istoric
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care România, desi devenise membru al Consiliului Europei, avea probleme structurale, iar perspectiva integrării în structurile euro-atlantice era aproape inexistentă. Regele călătorea mult în spațiul european și american și astfel vorbea deschis despre reconectarea țării la lumea liberă și valorile Occidentale, o continuare simbolică a opțiunii de la 23 August 1944. În acest context, un semnal semnificativ a venit de pește Atlantic. Congresul Statelor Unite ale Americii a marcat, în mod oficial, la 23 august 1994, recunoașterea rolului jucat de rege cu 50 de ani
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
acțiunile și valorile pe care le-a pus în ecuația dintre Răsărit și Apus. Raporturile sale cu puterile și valorile Estului și Vestului apar în cele trei dimensiuni expuse în analiza noastră: 1) demersurile din exil, atitudinea și acțiunile puterilor occidentale față de Mihai I și formula de organizare politică a guvernului din Exil - Comitetul Național Român; 2) Basarabia, ca ipostaziere istorică, a confruntării dintre Est și Vest, ca formulă distinctă a consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov, cu toate dimensiunile sale postbelice și postcomuniste
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu recomandările și tendințele europene, această dezbatere a fost un turnesol semnificativ care a arătat valorile vestice îmbrățișate de rege și derapajele democratice grave pentru clasa politică din postcomunism. "23 August" rămâne cea mai importantă proba a atașamentului la valorile occidentale pe care Mihai I le-a asumat ferm de-a lungul tragicei sale vieți. Această ultimă tema conține o dimensiune memoriala majoră, fundamentală pentru istoricitate. În concluzie, analiza construiește trei perspective semnificative ale ultimului rege al României în decriptarea relației
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
analiza retorica, analiza a discursului), problema "alfabetizării politice", i. e. a modului în care se impune un cod și un vocabular al vieții publice, interesează mai puțin. Totuși, daca acceptăm ipoteza uitării memoriei politice fanariote și pe aceea a ascendentului literaturii (occidentale) asupra vieții publice românești din secolul al XIX-lea, trebuie să ne întrebăm în ce măsură anumite practici textuale - lectură, interpretare, decupaj, traducere, citare - contribuie la fixarea unui nou alfabet politic. Trebuie să ne întrebăm mai întâi dacă se poate transfera formulă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sau "angajamentul" unor anumite grupe de varsta în viața politică a Statelor Unite 9. Datele au dus desigur la considerații despre raportul direct proporțional dintre "implcarea politică" și "sofisticarea elitelor" sau la generalizări despre felul în care capacitățile politice ale civilizației occidentale au fost antrenate de cotele tot mai înalte ale nivelului de educație. În anii '80, cercetătorul britanic Bernard Crick aduce noțiunea în sfera pedagogiei/ didacticii, punând problemă "predării și învățării" democrației în școli. Semn că o și mai aplicată circumscriere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dispariției accelerate a memoriei politice premoderne (fanariota și nu numai), fenomen asupra căruia ne atrage atenția Radu Rosetti: nici una dintre națiunile europene nu pare să fie atât de dispusă să-și facă trecutul tabula rasa anume spre a asimilă tradiția occidentală. Note 1 Nicolae Suțu, Memoriile Principelui Nicolae Suțu, mare logăfăt al Moldovei (1789-1871), Editura Humanitas, București, 2014, p. 37, 81: "Printre însușirile cu care providența a fost zgârcita față de mine - spune Nicolae Suțu - cea pe care am regretat-o cel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de povești emoționante și fotografii reprezentând copii, o parte bine intenționată, dar naivă, a publicului european a rămas uimită când, pregătindu-se să întâmpine călduros, cu apă, mâncare și haine, niște familii sărace, bucuroase de orice ajutor și de siguranță occidentală, s-a trezit în fața unor grupuri compuse din mulți bărbați tineri și bine dezvoltați, cu telefoane mobile de ultimă generație, dispuși să se bată cu grănicerii, care nu doreau decât să fie lăsați să treacă liber până în țară pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și-o aleseseră că ținta și interesați în primul rând nu de apă sau flori la întâmpinare, ci de Internet wireless. Surpriză a dus la o trecere în extrema cealaltă, uneori niște simpli imigranți economici sau vânători de ajutoare sociale occidentale ajungând să fie văzuți de unii nu doar că prezentând un oarecare risc de a avea printre ei și posibili infractori sau membri ai unor rețele islamiste, ci aproape toți ca niște foarte probabili jihadiști. Comportamentul și declarațiile unora dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în zone de conflict pentru a se alătura unor grupări teroriste (după estimările specialiștilor și autorităților, ar fi vorba de câteva mii de cetățeni europeni 9), au fost educați în școlile (și, în surprinzător de multe din cazuri, în universitățile) occidentale, multi dintre ei aveau loc de muncă sau chiar mici afaceri, precum și familii (au existat destule cazuri în care aveau copii nou-născuți și/sau soții însărcinate), toți erau "alfabetizați" tehnologic (comunicarea pe Internet și rețelele sociale par chiar să fi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
culturile non-occidentale care s-au dezvoltat sub o puternică influență europeană 11 (de exemplu, în fostele colonii). La prima generație de intelectuali avusese loc un proces de modernizare prin occidentalizare ("părinții" fuseseră educați adesea în universități străine, studiaseră în limbi occidentale și asimilaseră puternic valorile și stilul de viata vestic). În schimb, la generația a doua ("copiii") s-a constatat o așa-numita indigenizare, constând în reîntoarcerea la tradițiile naționale (limba, religie, atitudine față de istorie, vestimentație etc.), fiindcă această generație trebuia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
așa-numita indigenizare, constând în reîntoarcerea la tradițiile naționale (limba, religie, atitudine față de istorie, vestimentație etc.), fiindcă această generație trebuia să găsească în propria societate mijloacele de a reuși 12. Fenomenul care a început să se producă acum în țările occidentale pare unul similar, de indigenizare a generației a doua de imigranți, numai că e diferit atât prin locul de manifestare (de data aceasta chiar pe teritoriul occidental) și nu mai poate fi pus pe seama lipsei de contact cu limba, valorile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a reuși 12. Fenomenul care a început să se producă acum în țările occidentale pare unul similar, de indigenizare a generației a doua de imigranți, numai că e diferit atât prin locul de manifestare (de data aceasta chiar pe teritoriul occidental) și nu mai poate fi pus pe seama lipsei de contact cu limba, valorile sau stilul de viata occidental. Dacă foștii imigranți non-noccidentali din a doua jumătate a secolului XX au încercat și au și reușit, într-o măsură destul de mare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
contact cu limba, valorile sau stilul de viata occidental. Dacă foștii imigranți non-noccidentali din a doua jumătate a secolului XX au încercat și au și reușit, într-o măsură destul de mare, să se adapteze și să se integreze în societățile occidentale, unii dintre copiii lor, desi născuți și crescuți în aceste țări (sau veniți de la vârste foarte mici), au început să manifeste nu numai o capacitate mai scăzută de integrare decât generația anterioară, dar chiar o tendință de respingere violență a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dintre copiii lor, desi născuți și crescuți în aceste țări (sau veniți de la vârste foarte mici), au început să manifeste nu numai o capacitate mai scăzută de integrare decât generația anterioară, dar chiar o tendință de respingere violență a valorilor occidentale. Părinții lor veniseră în Vest, în general, din motive economice și/ sau pentru siguranța, deci pentru rezolvarea nevoilor de pe treptele bazale ale piramidei lui Maslow 13. Chiar în cazul celor care nu au reușit în totalitate să-și atingă visul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
s-a alimentat din indigenizarea și radicalizarea generației a doua din fostele colonii, din situațiile conflictuale din unele state majoritar musulmane și din eșecul, în termeni de democrație, al "Primăverii arabe" și, la rândul său, fenomenul în desfășurare în țările occidentale a alimentat zonele de conflict, atât cu luptători efectivi, cât și pe partea de propagandă. Putem spune că islamizarea generației a doua de imigranți din Occident și indigenizarea generației a doua din țările musulmane au funcționat pe principiul unor vase
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la creșterea nivelului și în celălalt. Ca să înțelegem islamizarea generației a doua și să-i estimăm amploarea, trebuie să vedem ce se petrece și în vasul celălalt, în lumea musulmană. Eșecul "Primăverii arabe" și (în)compatibilitatea Islamului cu democrația Optimismul occidental inițial în fața fenomenului cunoscut sub numele de "Primăvară arabă", început în decembrie 2010 în Tunisia și extins, în forme ample sau limitate, în numeroase țări majoritar musulmane, a pălit repede, fiind înlocuit în scurt timp de stupoare și îngrijorare. Până în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
exemplu, un raport 18 din 2004 al UNDP (United Nations Development Programme), Arab Fund for Economic and Social Development și Arab Gulf Programme for United Nations Development Organizations. În fine, un al treilea curent subliniază că problema este că lumea occidentală definește concepte precum drepturile omului sau democrația conform propriilor standarde și modele culturale, care includ laicitatea statului. Dar, susțin unii, modelul teocratic, în care justiția și întregul guvernământ sunt inspirate de cuvântul lui Dumnezeu, nu ar fi cu nimic mai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
are dreptul de liberă deplasare, în limitele Șaria, că sunt interzise pedepsele, cu excepția celor prevăzute de Șaria, că femeia e egală cu bărbatul în demnitate umană (dar nu se spune nimic de egalitatea în fața legii) ș.a.m.d. Pentru cetățeanul occidental care știe doar că Șaria prevede tot felul de pedepse corporale crude, o astfel de Declarație a drepturilor omului sună apocaliptic. Pentru că lucrurile să fie și mai complicate, Șaria nu este un text unic, fix, bine definit și clar pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
celui care le-a relatat. În aceste condiții, este normal ca si Șaria este înțeleasă și aplicată în moduri variabile. Anumite lucruri sunt, însă, comune și, daca ne referim doar la lucrurile extrase din Coran, Șaria sună înfricoșător pentru cetățeanul occidental al secolului XXI, nu pentru că în textele sacre ale altor religii (inclusiv în Biblie) n-ar exista astfel de lucruri, ci pentru că alte religii au convenit să facă o interpretare metaforica a unora dintre pasajele problematice și s-a produs
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
problematice și s-a produs o separare a statului (și a sistemului său legal) de textul religios. "Dați cezarului cele ce sunt ale cezarului și lui Dumnezeu, cele ale lui Dumnezeu" s-a dovedit o formulă salvatoare, iar în societatea occidentală s-a produs separația între civitas Dei și civitas terrena. Ironia sorții e că anumite norme înscrise în Coran erau reformatoare pentru practicile vremii. De exemplu, spre deosebire de băieți, fetele erau frecvent nedorite și considerate o povară familială și chiar o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fi primit nimic. Coranul rămâne, însă, tributar vremurilor sale, iar considerarea să de către Islam ca fiind imprescriptibil și insistența de a-l aplică ad-literam în viața de zi cu zi este cea care generează conflictul cu modul în care societatea occidentală vede astăzi drepturile omului sau democrația. Chiar și îmbunătățirile aduse de Coran și de Sunna față de normele sociale preislamice de pe un teritoriu arid, marcat de violențe și inechități, au ajuns astăzi problematice, întrucat s-a recurs la o reglementare, uneori
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]