226 matches
-
femurale comune: expunerea este adecvată și anastomoza mai facil de executat (comparativ cu anastomozele de la nivelul arterelor iliace). O importanță deosebită trebuie acordată asigurării unui flux corespunzător prin artera femurala profundă, în special în cazul asocierii unor leziuni stenozante sau ocluzive la nivelul arterei femurale superficiale. Din acest motiv orice leziune care ar putea compromite fluxul la acest nivel trebuie corectată în momentul anastomozei distale. Complicațiile imediate ce pot să apară post-operator sunt reprezentate de hemoragie, ischemie acută a membrului inferior
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
protezele vasculare oferă rezultate durabile. Pentru arterele membrelor standardul de aur rămân venele safene autologe. Terapia complexă a bolii arteriale periferice este prezentată în figurile 21.26, 21.27. TROMBANGEITA OBLITERANTĂ (BOALA VON WINIWATER-BUERGER) Trombangeita obliterantă este o arteriopatie organică, ocluzivă, cronică, de natură inflamatorie care afectează arterele, venele mici și mijlocii ale extremităților. Deși nu este frecventă și se semnalează o scădere a incidenței sale în ultimele decenii, ea constituie, ca prevalență, a doua cauză de ischemie periferică cronică, după
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
29]. În trecut ateroscleroza era considerată ca factor etiologic principal pentru anevrismele ortei descendente toracice și abdominale și a doua cauză pentru anevrsimele aortei ascendente. Totuși, ateroscleroza aortei terminale nu evoluează întotdeauna către dilatare anevrismală ci mai frecvent către boală ocluzivă aorto-iliacă. Acest fapt sugerează că ateroscelroza este un proces concomitent care afectează un perete aortic cu o medie degenerată și predispusă la dilatare anevrismală [30]. Luesul terțiar, cauză frecventă în determinarea apariției anevrismelor de aortă ascendentă în trecut (prin leziunile
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
importante. Apoi proteza va fi clampată deasupra acestei anastomoze, iar viscerele vor fi perfuzate retrograd prin by-pass atrio-femural. Se va proceda apoi la înlocuirea aortei descendente proximale. O atenție deosebită trebuie acordată reanastomozării arterelor viscerale la proteza aortică pentru că afectarea ocluzivă a ostiilor și prezența de material aterosclerotic în vecinătatea acestora cresc riscul embolizărilor distale în organ cu disfuncția acestuia. Atunci când există boală ocluzivă a arterelor viscerale (fie ocluzie totală sau numai stenoză) de obicei e nevoie și de repararea acesteia
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
înlocuirea aortei descendente proximale. O atenție deosebită trebuie acordată reanastomozării arterelor viscerale la proteza aortică pentru că afectarea ocluzivă a ostiilor și prezența de material aterosclerotic în vecinătatea acestora cresc riscul embolizărilor distale în organ cu disfuncția acestuia. Atunci când există boală ocluzivă a arterelor viscerale (fie ocluzie totală sau numai stenoză) de obicei e nevoie și de repararea acesteia. Stenoza originii arterelor viscerale trebuie tratată cu endarterectomie, chiar dacă stenoza nu este simptomatică, pentru că e mai prudentă o intervenție precoce care e și
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
asociat cu stenoza ateromatoasă sau ocluzia ADA. Localizarea în zona posterioară a septului interventricular în asociere cu leziuni pe artera descendentă posterioară - IMA inferior este prezentă în 20% din cazuri. Când apare ruptura septului interventricular, obișnuit pot fi observate leziuni ocluzive la ambele artere coronare descendente (anterioară - posterioară). DSV pot fi multiple, apărând la intervale de timp diferite (câteva zile). DSV posterior poate fi acompaniat de insuficiență mitrală semnificativă, secundara afectării mușchiului pilier. La pacienții care supraviețuiesc perioadei acute, porțiunea de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
șoc în perioada perioperatorie necesită date hemodinamice suplimentare care se pot obține prin cateterizarea arterei pulmonare (pulmonary artery catheter - PAC), cu un cateter cu balonaș de tip Swan-Ganz. Se pot obține o serie de variabile directe, cum ar fi presiunea ocluzivă în artera pulmonară (POAP) sau debitul cardiac (DC) sau indirecte, rezistențe vasculare sistemice și pulmonare, aportul și consumul de oxigen etc. (tabelul 2.20) [79]. Contraindicațiile sunt aceleași cu cele de la inserarea oricărui cateter venos central. Complicațiile legate de caterul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
Trebuie luat în considerare faptul că masa pulsatilă poate fi secundară unei aorte tortuoase, ectaziate. Sensibilitatea palpatorică este variabilă fiind accentuată în caz de progresiune rapidă sau iminență la ruptură. Uneori palparea poate pune în evidență și o boală arterială ocluzivă concomitentă localizată la nivelul aortei distale, prin diminuarea sau absența pulsațiilor arteriale la nivelul arterelor femurale. Auscultația nu este patognomonică pentru diagnosticul anevrismelor abdominale, ea punând în evidență eventualele complicații asociate (sufluri arteriale femurale secundare ocluziei distale aortice, sufluri de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
perioadă de timp pentru diagnosticul anevrismelor aortei abdominale, rămânând și în prezent, în unele centre medicale, alternativa imagistică cea mai sigură pentru: anevrisme abdominale care necesită intervenție chirurgicală, în caz de suspiciune de extensie suprarenală și infrarenală a anevrismului, stenoză ocluzivă aortoiliofemurală asociată (în condițiile inexistenței instalațiilor CT, CT spiral și RMN). Menționăm că toți bolnavii cu anevrism de aortă abdominală, care au indicație de corecție trebuie explorați obligatoriu și coronarian prin coronarografie datorită asocierii frecvente a bolii coronariene cu anevrismele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
distanțe scurte, lumenul arterelor mari situate deasupra nivelului arterei femurale. b. intervenții chirurgicale: endarterectomii, by-pass-uri aorto-iliac sau aorto-femural cu variantele lor (ilioiliac, iliofemural, iliobifemural). Candidații ideali pentru aceste intervenții prezintă ocluzii arteriale intinse, iliace sau femurale. Pentru pacienții cu boală ocluzivă vasculară distală, la nivelul arterelor poplitee, tibială anterioară sau posterioară care prezintă leziuni ischemice la nivel distal (ulcere, necroze) se practică cu succes anastomoze vasculare cu teritoriile arteriale de calibru mic, favorizînd vindecarea în cele mai multe cazuri. De menționat că simpatectomia
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
de ATP. Această producție are loc în mitocondrii. Rolul peroxizilor în celula β este mai puțin cunoscut. 2.3. Legăturile și comunicarea intercelulară Unele dintre zonele de apoziție a celulelor β cu alte celule insulare sunt prevăzute cu o „regiune ocluzivă” unde membranele se lipesc între ele și nu permit nici o comunicare (zonele „occludens”). Cele mai multe însă sunt zonele „aderente”, unde membranele lasă între ele un spațiu de ~ 200 A. Acestea mai poartă și numele de joncțiuni „strânse” și sunt alcătuite dintr-
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
cu un aparat imunitar deficitar. Trebuie să reținem că evoluția cancerului de colon este destul de lentă și de aceea descoperirea bolii se face Într-un stadiu avansat când apar și unele complicații: hemoragii grave, perforații cu peritonită, stenoză cu fenomene ocluzive, fisuri anale grave și metastaze extinse. Din colon, celulele canceroase au tendință de grupare și dispersie spre alte organe, totul fiind dirijat de prezența adrenalinei și a noradrenalinei care cresc În timpul stărilor de tensiune psihică sau fizică. Acestea au rol
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
contururi neregulate ale pereților vasculari și „salturi” ale substanței de contrast (fenomen „Pouch”). Demonstrarea dilatațiilor arterelor bronșice, ca și „colaterale” spre parenchimul pulmonar este un argument în plus pentru trombolism pulmonar cronic. Important pentru indicația terapeutică este aprecirerea gradului leziunilor ocluzive și rezultantele hemodinamice [11]. Scintigrafia pulmonară mai rar accesibilă, demonstrează defecte de vascularizație pulmonară, defecte de vascularizație care pot surveni și în alte boli pulmonare (vasculite pulmonare, compresii vasculare pulmonare externe etc.) Tomografia computerizată poate evidenția: material tromboembolic în arterele
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
din cazuri este afectat colonul stâng [61]. Alte statistici arată un procent cuprins între 0,2-10% [62]. Se constată că această complicație este de circa trei ori mai frecvetă după corecția chirurgicală a anevrismelor decât după intervențiile chirurgicale pentru boli ocluzive aterosclerotice. Cauza apariției ischemiei colice este lipsa fluxului arterial în artera mezenterică inferioară, respectiv artera iliacă internă. În cazul ocluzionării lente a celor două vase se dezvoltă circulație colaterală care poate evita această complicație. În cazul lipsei fluxului prin artera
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
matricea subendotelială, structurată cunoscută și sub numele de membrană bazală). Deși contactul între celulele endoteliale adiacente este direct și strâns, zonele de interferență denumite „joncțiuni endoteliale“ au o structură complexă și adaptată funcției lor. Unele joncțiuni numite și „strânse“ sunt ocluzive, în timp ce altele sunt comunicante (de tip „gap“). Ele joacă un rol important în transportul unor substanțe sau mesaje biochimice atât transendotelial (traversând celula) cât și interendotelial (realizând o comunicare între celule). „Ocludina“ este o proteină citoscheletică din celula endotelială implicată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
cu contrast de fază) necesită un personal calificat și o aparatură greu accesibilă nevoilor practice. 4.2.3 Circulația periferică poate fi apreciată cu ajutorul ultrasonografiei arterei brahiale. Ocluzia brațului timp de 5 minute duce la hiperemie reactivă după înlăturarea manșetei ocluzive. Creșterea stresului de flux conduce la vasodilatație dependentă de endoteliu. Studiul fotopletismografic, sau a pletismografiei de impedanță venoasă, permite cuantificarea fluxului sanguin periferic (în fotopletismografie apreciat la pulpa degetelor iar în pletismografia de impedanță venoasă la nivelul brațului), ca răspuns
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
valvă se inseră de preferință cu fire de sutură izolate, armate pentru prevenirea insuficiențelor paravalvulare postoperator. Se asigură controlul funcționalității valvei în cazul supradimensionării valvei artificiale - structuri anatomice adiacente pot interfera cu funcționarea valvei. • Valve artificiale: proteze mecanice (cu bilă ocluzivă, cu disc ocluziv, cu 2 semidiscuri, „bileaflet” fig. 12.15). REZULTATE Evaluarea rezultatelor este necesar să aibă la bază stratificarea de risc a bolnavilor valvulari inițiată în baza de date a STS [14] în 1999. • Mortalitate precoce: - decese precoce atribuite
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
inhibarea agregării plachetare și inhibarea vasodilatației vaselor mici. Crește rata de vindecare a ulcerelor venoase și ameliorează simptomatologia. Mulți agenți farmacologici au fost utilizați local în tratamentul ulcerelor venoase, în această categorie intrând antibiotiotice topice, pudre sicative, agenți enzimatici, pansamente ocluzive, medicamente care îndepărtează radicalii liberii și factorii de creștere. Aplicarea topică de antibiotice nu pare a juca vreun rol în tratamentul ulcerelor venoase, iar soluțiile antiseptice au un efect citotoxic cert asupra fibroblaștilor, nefiind recomandată utilizarea lor. Ketanserina (un antagonist
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
este considerată azi metoda de elecție în tratamentul venelor perforante și totodată cea mai elegantă în întreruperea venelor perforante incompetente. Ea a fost introdusă în 1985 de Hauer și Fisher. La începutul procedurii memebrul este ischemiat prin plasarea unei manșete ocluzive la rădăcina membrului după ‘stoarcerea’ acestuia de sânge cu ajutorul unui bandaj elastic. Tehnica inițială folosește un singur trocar, introdus printr-o incizie mică, proximal de zona afectată de lipodermatoscleroza și este folosit atât pentru vizualizare cât și pentru întreruperea perforantelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
medicinale etc.): - Test de toleranță oculara în administrare unică ● Toleranță cutanata - produse cu administrare topica - produse aplicate pe tegument în vederea obținerii efectelor sistemice - vehiculi noi Trebuie utilizată formularea care se intenționează a fi administrată clinic. Utilizarea sau nu a pansamentelor ocluzive depinde de modul de utilizare în clinica. a) Toleranță cutanata în administrare unică: ... - la iepure, pe tegument epilat intact și pe tegument epilat și lezat prin abraziune; deoarece abraziunea poate induce hipersensibilitate, utilizarea să trebuie evaluată de la caz la caz
REGLEMENTARE*) din 25 martie 2003 privind autorizarea de punere pe piaţa şi supravegherea produselor medicamentoase de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155498_a_156827]
-
19. Principii de organizare ale blocului operator - etapele circuitului bolnavului vascular - evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular - pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular - monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular 20. Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice. 21. Disecția aortei. 22. Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului. 23. Hipertensiunea arterială renovasculară: etiologie, diagnostic, tratament. 24. Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic și tratament. 25. Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral; diagnostic, tratament. 26. Sindromul de crosă aortică. 27. Insuficiența
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
1. Hygroma dureimater (HDN) 3.2. Meningita seroasă (MS) 3.3. Edemul cerebral acut posttraumatic 3.4. Colapsul cerebroventricular (sindromul de hipotensiune intracraniană) 3.5. Fongusul cerebral 3.6. Fistule LCR IV. Leziuni și sindroame vasculare posttraumatice A. Sindroame vasculare ocluzive 4.1 Sindroame ocluzive din sistemul carotidian 6.5. Ocluzii traumatice indirecte în sistemul arterei carotide interne 6.6. Sindroame ocluzive în sistemul vertebro-bazilar 6.7. Sindroame ocluzive ale sinusurilor dureimater și venelor aferente B. Fistule arterio-venoase 6.8. Fistule
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
3.2. Meningita seroasă (MS) 3.3. Edemul cerebral acut posttraumatic 3.4. Colapsul cerebroventricular (sindromul de hipotensiune intracraniană) 3.5. Fongusul cerebral 3.6. Fistule LCR IV. Leziuni și sindroame vasculare posttraumatice A. Sindroame vasculare ocluzive 4.1 Sindroame ocluzive din sistemul carotidian 6.5. Ocluzii traumatice indirecte în sistemul arterei carotide interne 6.6. Sindroame ocluzive în sistemul vertebro-bazilar 6.7. Sindroame ocluzive ale sinusurilor dureimater și venelor aferente B. Fistule arterio-venoase 6.8. Fistule carotido-cavernoase 6.9. Fistule
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
hipotensiune intracraniană) 3.5. Fongusul cerebral 3.6. Fistule LCR IV. Leziuni și sindroame vasculare posttraumatice A. Sindroame vasculare ocluzive 4.1 Sindroame ocluzive din sistemul carotidian 6.5. Ocluzii traumatice indirecte în sistemul arterei carotide interne 6.6. Sindroame ocluzive în sistemul vertebro-bazilar 6.7. Sindroame ocluzive ale sinusurilor dureimater și venelor aferente B. Fistule arterio-venoase 6.8. Fistule carotido-cavernoase 6.9. Fistule arterio-venoase în sistemul vaselor vertebrale C. Anevrismele intracerebrale posttraumatice V. Efecte cerebrale tardive evolutive ale traumatismelor 5
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
6. Fistule LCR IV. Leziuni și sindroame vasculare posttraumatice A. Sindroame vasculare ocluzive 4.1 Sindroame ocluzive din sistemul carotidian 6.5. Ocluzii traumatice indirecte în sistemul arterei carotide interne 6.6. Sindroame ocluzive în sistemul vertebro-bazilar 6.7. Sindroame ocluzive ale sinusurilor dureimater și venelor aferente B. Fistule arterio-venoase 6.8. Fistule carotido-cavernoase 6.9. Fistule arterio-venoase în sistemul vaselor vertebrale C. Anevrismele intracerebrale posttraumatice V. Efecte cerebrale tardive evolutive ale traumatismelor 5.1. Encefalopatia posttraumatică 5.2. Epilepsia posttraumatică
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]