3,918 matches
-
și sărbători și am avut ocazia să îi cunosc tradițiile, frumusețea costumelor și cântecului popular, a meșteșugurilor și să iau lecții de olărit. M-am bucurat de apele lui tămăduitoare, de aerul sărat și de amenajarea modernă a salinei de la Ocnele Mari, de grădinile lui pe care în luna aprilie mereu le găseam în floare. Eram convinsă că stațiunea mea preferată este Căciulata, care îmi oferea perspectiva muntelui și a apei Oltului, cu deschiderile ei vaste și cu rezonanța ei literară
OLĂNEŞTI, O NOUĂ PERSPECTIVĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1441645948.html [Corola-blog/BlogPost/343370_a_344699]
-
scenă joacă libertatea, derutată între sabie și aplauze?! Cucerirea libertății în România de azi nu decurge din fapte bune, așadar! Întregul tablou al societății românești contemporane edifică binelui răstigniri, crucificări, anchete la țâțâna ușii, urmăriri, ascultări, spionări, aruncări în fundul iadului ocnelor... Pe când răul indică scene de spectacol orgiastic, ridicări de statui de idoli, sacralizarea puterii, dictate, doctrine pro-putere, sfâșieri, fără minimă încercare din partea legii, de a fixa limitele urcării în spinarea celor mulți. Sosește Crăciunul! Gigi Becali, însingurat, trist, înlăcrimat e
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_becali_cei_care_nu_se_aurel_v_zgheran_1386601295.html [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
În copilărie mâncam orice se găsea pe câmp: gorgoaze, morcovi din grădina C.A.P.-ului, cartofi și popușoi copți ș.a., de eram numai pielea și osul. În vacanța mare după clasa a VIII-a, fiind trimis în tabără la Târgu Ocna, doctorul care ne-a dezbrăcat să vadă dacă nu avem râie sau păduchi a strigat sora și i-a spus: ,,Uite unul scăpat de la Auschwitz.” (Osviecem, cum spun polonezii, pe care l-am văzut mai târziu și m-am îngrozit
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491431902.html [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
de vin o vadră, și să aibă a duce fieștecare vinericiul său la mânăstire”8). Între numeroasele moșii dăruite Mănăstirii Arnota se află și moșia Dobriceni, aflată în apropiere de mănăstire, dincolo de Bărbătești. Satul Dobriceni, asemenea celorlalte sate din jurul localității Ocnele Mari, era sat de măglași, adică lucrători minieri care extrăgeau sarea. Ei erau doar cu numele moșneni, adică mici proprietari, stăpâni ai pământurilor lor, fiindcă, în realitate, erau obligați la maglă, adică la prestațiile legate de exploatarea sării de la Ocnele
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Ocnele Mari, era sat de măglași, adică lucrători minieri care extrăgeau sarea. Ei erau doar cu numele moșneni, adică mici proprietari, stăpâni ai pământurilor lor, fiindcă, în realitate, erau obligați la maglă, adică la prestațiile legate de exploatarea sării de la Ocnele Mari. Aceste obligații prea mari i-a determinat pe moșnenii din Dobriceni să se vândă rumâni lui Chirca, comisul de la Ruda, cu condiția să fie scoși de la magle. Chirca comisul însă nu-i scoate de la maglă - se vede că era
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
cronica Berevoieștiului (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2002; Eminescu și literatura veche, București, 2003; Liturghierul (1508), prima carte tipărită în spațiul românesc (ipoteza vâlceană), Râmnicu Vâlcea, 2003. Îmbolnăvirea și stingerea din viață l-au surprins tot la datorie, scriind Monografia orașului Ocnele Mari, lucrare ce urma să fie inclusă în volumul al doilea al Enciclopediei vâlcene, în curs de finisare și publicare. Ne-a onorat cu recenzarea cărții noastre „Gh.N. Dumitrescu în relație cu Vâlcea”, ne-a oferit, cu dedicație, monografia sa
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
slujbașii săi, asigurau paza granițelor ( cu supravegherea drumurilor și potecilor de graniță), ordinea internă și activitatea slujitoresc-militară în cele cinci județe ale Olteniei, strângerea birurilor, contribuțiilor și asigurarea transporturilor, livrărilor de materiale, produse și animale cerute de domnie, siguranța târgurilor, ocnelor, vămilor și drumurilor mari. Acestor obligații aferente dregătoriilor mari, mijlocii și mici, deținute de boierii olteni, li se adaugă preocuparea acestora de a dobândi moșii și a le face productive. Asigurând un număr mai mare de familii țărănești(dependente)pe
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
îl aștept,/ Că orice suferință-mi pare-o fericire. Răbdăm. Dar totul, negreșit,/ Pe lume are un sfârșit./ Un capăt toate au sub cer/ Răbdare, umilinți, tăceri.../ Dar totul are un sfârșit./ Suntem.Venim. Am răsărit! Lili Bobu Ostenind, la ,,ocna cuvintelor”, arma dumneavoastră a fost slova care a făcut revoluția basarabeană cu poezia și cântecul, purtând crâmpeie din istoria și suferința neamului. V-a urcat pe baricade durerea din sufletul dumneavoastră și a pământului care v-a zămislit. Cetatea care
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Plimblare se evocă atmosfera orientală a târgurilor din Moldova. Bogăția naturii se opune sărăciei înecate în praf. În Catacombele Mănăstirii Neamțului este descrisă mănăstirea si mormintele martore ale istoriei. În Pelerinagiu este descrisă o călătorie pe malurile Trotușului, prin Târgu Ocna, Slănic până la Onești și este întâlnit arhimandritul Paisie Ocneanul evocat ca bun ortodox. În Ochire Retrospectivă se face un rezumat al istoriei Moldovei, se amintesc figuri legendare, se analizează atitudinea lui Lăpușneanu. Întâlnim în aceste „Scrisori la un prieten”, și
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1435830372.html [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
culturii românești.” Întreaga creație a poetului se înscrie - după părerea autoarei studiului, - în sfera ars poetica, „fiind o poezie a identității de limbă și de credință”, ca întreaga creație a Poetului Grigore Vieru. Pentru cine a ostenit Grigore Vieru „în ocna cuvintelor” („Formular”)? Pentru ce? „Măream vorbele / Până când sunau / Ca un clopot bisericesc” )”Ocheanul”). „Acest clopot, acest zeu / Lacrima” („Lacrima”). Luminița Cornea mai subliniază în intervenția sa un lucru extrem de important: „Limpede ca lacrima” este Limba Română. Grigore Vieru și generația
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
de nevastă? Știți cât plângea? O am în sertar, e cu mine, deschideți, doamnă, să vedeți dragostea îngălbenind în fotografii și gândul că ea nu m-a iertat niciodată cum eu nu voi putea niciodată să iert aerul acesta de ocnă, respirația mea băloasă de care vă e scârbă, și ochii mei muribunzi cu care abia vă mai zăresc, doamnă frumoasă, deschideți să vedeți cum stă în întuneric Tamara mea cu zâmbetul ei trist, de femeie fără trandafiri, iar eu nu
MĂ VEȚI IERTA, DOAMNĂ ASISTENTĂ? (ÎNSEMNĂRI DIN AZIL) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1429710597.html [Corola-blog/BlogPost/353933_a_355262]
-
două milenii să ivească un glas pe care îngerul să-l împrumute de-nfășat și alinat biciuiri de la viață, ori de desferecat tăcerea unei conștiințe, de izbucnit din ghesul inimii văpaia unei iubiri, de smuls sau de pironit din sau în ocnele ochilor un plâns, de dus departe, legănat sau pe vifor, un gând... Glasul acesta e al artistei Adriana Antoni, iar îngerul e în toți, demni și nedemni... Cu fiecare cântec al Adrianei Antoni, vibrant până la clintirea afară din timp, un
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428991552.html [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
înmiresmând cu sufletul său ales Divina Zidire. Prigoana i-a întărit credința, persecuțiile i-au zidit nădejdea, torturile i-au adâncit crezul naționalist, iar în Suferință și-a dăltuit catapeteasmă Iubirii celei Mari. Pleacă cu pașaport ceresc direct din închisoarea Ocnele Mari la 8 Iulie 1958, spre a se închina cu recunoștiință Maicii Domnului: ÎNCHINAREA MAICII PREACURATE Maică Preacurată pururea Fecioară, / Floare-nmiresmată, lumii întregi Comoară, / Oare cu ce floare, flori ce toate pier, / Să Te- asemăn oare, când Tu ești
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
Care-ar pleca în Stațiuni, însă au nepoții mici ! Să nu mă socotiți un cobe...însă doamna Directoare Cu programul încărcat, n-o prea văd în relaxare... Am aflat întâmplător (desigur, cu... mare mirare) Nu poa' să meargă nici la "Ocne.."la teatru în mina de sare Când Noul An Școlar începe și cu copiii ne-ntâlnim, Pe cei ce pregătit-au Școala, măcar în gând, îi intuim ? Ce bine-ar fi, să mulțumim ! Dnei.Prof.Psh.Sorina-Elena. Să nu uităm
SE-NCHEIE-UN AN ȘCOLAR, DAR...VINE ALTUL ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1468012650.html [Corola-blog/BlogPost/368451_a_369780]
-
au plâns șapte sfinți cu lacrimi de smirna, adânci și cuminți, Au plecat astăzi sfinții în beciuri de lut; mi te cântă-n litanii, te beau din trecut. În gândul de ieri, opt poeți te-au vestit cu versuri de ocna și verbul smintit te-au scris pe iluzii, rostire de hau, punând amintirea să-mi fie calau. Din mână de ieri mi te-au smuls șapte furi călare pe umbră din zece păduri... Opt icoane de maici și o mie
IERI... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1441262223.html [Corola-blog/BlogPost/352596_a_353925]
-
Ziua Judecății” pentru acei trădători și jefuitori de țară: „Nu le pasă dacă țara a ajuns o colonie/ Pentru ei „patria-mamă” e o vorbă pe hârtie/ S-au împăunat cu titluri, fac avere prin trădare/ Viitorul le rezervă ani în ocnele de sare// (...)// Vine ziua judecății și-i vom condamna la moarte -/ Ne-au vândut fără rușine impostorii fără carte” (Judecata scurtei veșnicii). Spirit combativ, neliniștit și vehement, Virgil Ciucă nu se dezice în poemele sale, ci înfățișează adevărul în oglinda
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
august 2011 Toate Articolele Autorului GRĂDINARUL ,,FLORILOR DE MINĂ'' Un colecționar,este un om care se luptă să adune fel și fel obiecte sau alte lucruri interesante pentru el personal, dar și pentru semenii săi. Cazul colecționarului Constantin GRUESCU din Ocna de Fier, o mică localitate minieră din România este totuși unul de excepție. Asta,pentru că acest om, ajuns acum la 84 ani (născut la 12 aprilie 1924), nu este unul obișnuit. Domnul Costică GRUESCU, a adunat de peste 50 ani ,,flori
GRĂDINARUL ,,FLORILOR DE MINĂ\ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Gradinarul_florilor_de_mina_.html [Corola-blog/BlogPost/361471_a_362800]
-
colecției sale. În scurt timp casa a început să devină neîncăpatoare, iar colecția devenea tot mai cunoscută. Astfel că pasiunea de colecționar a devenit pasiunea de cercetaș al mineralelor, și a pus bazele Muzeului de Mineralogie Estetică a Fierului din Ocna de Fier, județul Caraș-Severin, România. Acum în anul 2008 la acest muzeu sunt peste 2000 exponate reprezentând întreaga arie de răspândire din Romania, dar și alte minerale din diverse tări ale lumii, cu care colecționarul Gruescu a făcut diverse schimburi
GRĂDINARUL ,,FLORILOR DE MINĂ\ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Gradinarul_florilor_de_mina_.html [Corola-blog/BlogPost/361471_a_362800]
-
din prețioasele sale exponate. Astfel că există săli Gruescu la Timișoara, Caransebeș, Iași , București. Piesele ,,grele'' ale muzeului sunt în mod special;,,macla japoneză a cuarțului'' îngemănare a doua cristale japonez si brazilian, sub forma de cruce. Despre minunile de la Ocna de Fier se poate vorbi mult, și cel care ajunge în izolata localitate bănățeană, are fericita ocazie să vadă cele mai incitante exponate aduse la suprafață de scotocitorul adâncurilor în cei peste 84 ani de viață, colecționarul Costică GRUESCU, actualmente
GRĂDINARUL ,,FLORILOR DE MINĂ\ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Gradinarul_florilor_de_mina_.html [Corola-blog/BlogPost/361471_a_362800]
-
Costică să scoată un volum plin de povestiri, despre aceste minunate ,,flori de mină'' pe care le iubește, precum a iubit și pe tânți Maria, soția ce l-a urmat cu credința peste 50 ani de căsnicie. Din colecția de la Ocna de Fier, fiecare floare de mină își are povestea ei. Dar într-o carte câte povești pot intra? Totuși cineva din Banat a decis tipărirea unei cărți de 244 pagini, cu puțin peste 50 povestiri. Acesta fiind directorul Studioului Regional
NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Nestemate_ale_banatului_montan.html [Corola-blog/BlogPost/361465_a_362794]
-
academician profesor dr. Ion CUREA originar din Caraș-Severin. Cartea domnului Constantin GRUESCU este o lecție de omenie și generozitate, spune domnul Ștefan NACIU în postfața volumului, și lansează un adevărat apel pentru construirea unui adevărat Muzeu de mineralogie estetică, la Ocna de Fier, pentru a se salva ,,comoara'' lui nea Costică GRUESCU, dar și pentru fericirea României, care este cu adevarat ,,Grădină Maicii Domnului'' cum a definit-o Papă Ioan Paul a ÎI lea. Acesta este nea Costică GRUESCU, aceasta este
NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Nestemate_ale_banatului_montan.html [Corola-blog/BlogPost/361465_a_362794]
-
lume a banului și că actele caritabile se bat cap în cap cu afacerile. Tocmai de-aceea aș dori să se implice Guvernul României prin câteva dintre ministerele sale, astfel ca odată cu repunerea pe picioare a potențialului balneoclimateric din zonă (Ocna Șugatag, Coștiui, Crăciunești, Oncești, Poienile Izei, Glod, Botiza etc.), această clinică-sanatoriu să intre de îndată în rețeaua națională a așezămintelor de sănătate și - de ce nu? - turistice. Sunt convins că printr-o publicitate inteligentă, clinica în scurt timp ar fi luată
AL DOILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1461577086.html [Corola-blog/BlogPost/380505_a_381834]
-
trecută am prins-o pe fânul din pod cu popa din satul vecin, mai dă-mi un deț, cere bătrânul, birtașului, mai bine stau aici și beau, că de merg acasă o omor cu zile și mă bagă ăștia la ocnă, pentru o curvă de muiere. Citește mai mult bătrânul a venitși s-a așezat pe scaun,a cerut o mahoarcăși un deț ce sliboviță,și aprins tăcut țigarași a început să pufăieîncet, încetscoțând rotocoale de fum,în crâșmăfiecare își vedea
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
în păpușoi,după ce săptămâna trecutăam prins-o pe fânul din podcu popa din satul vecin,mai dă-mi un deț,cere bătrânul, birtașului,mai bine stau aici și beau,că de merg acasăo omor cu zileși mă bagă ăștia la ocnă,pentru o curvă de muiere.... V. NOAPTEA ÎNSERĂRII, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017. răsărit de pași în morminte de zgură, pământ amestecat cu gură de lup în trailerele infinitului finit, de pe șevaletul pictorului
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
românesc, prin calitatea pe care a avut-o de primar al comunei Rucăr, înainte de actul abolirii monarhiei. Profesor, preot, sociolog, poet și publicist a adunat între coperțile unor cărți zeci de studii sociologice, de folclor, mărturisiri din închisorile de la Aiud, Ocnele Mari, Canal și Pitești, poezii, studii precum "Legăturile lui Gala Galaction cu biserica Radu Vodă și cu fostul internat teologic din București", "Poetul și scriitorul Vasile Voiculescu", " Cu Domnul Iisus în închisoare", " Unde sunt cei care nu mai sunt", etc.
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxiii_.html [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]