587 matches
-
din secolul al XIX-lea, funcția de confluență a valorilor morale, sociale, filosofice, psihologice și se revendică de la modelul simfonic al construcției, definit de "începuturi greoaie", de "ezitarea sau căutarea îndelungată a motivului de bază" (p. 328, în volumul I), ocolișuri, divagări, juxtapuneri, restructurări din mers - reflexe și practici regăsibile în romanele brebaniene. Voi pleda - continuă autorul - până la ultima suflare pentru roman, așa cum îl văd eu, mărturisindu-mi de fiecare dată credința în viabilitatea sa, în necesitatea sa" etc. (p. 329
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
regenerări a scriitorului în ciuda falselor previziuni de epuizare. Sunt principalele linii directoare ale unei mărturisiri explicative și justificative. Când are atâtea idei mari de clarificat despre propriul destin, prozatorul cade foarte rar în intimități și atunci numai cu precauții și ocolișuri. Cine caută în memoriile lui Nicolae Breban o directețe epatantă a dezvăluirilor de viață personală va fi dezamăgit. Scriitorul nu crede de fapt în rostul autobiografiei și face din primele pagini o critică severă a imposibilei sincerități, a spiritului jurnalistic
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
asta mai există și o altă explicație care a dovedit că și cele mai mari idealuri dispar de tot din mintea oricui cînd e vorba de a și salva propria piele. — E mare lucru că o spuneți cinstit și fără ocolișuri, zice Sena cu admirație, simțind că la următoarea tentativă motorul o să pornească. Puțină cîrpeală pe ici pe colo, nițică muncă de tinichigerie, feruginol, chit, grunduri, o spoială la urmă, și nimeni n-ar zice că nu-i nouă nouță, asta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ta de maestru, mișcarea de felină, să nu-mi spui că așteptai pe altcineva chiar acuma, sînt un ghinionist și jumătate, începe Părințelul să se gîndească, spune mai repede ce vrei și se aranjează, se trezește să-i propună fără ocolișuri. Astea-s palavre de popă, prostii de-ale bisericii, o să-ți spun ce vreau, franc în față, zice Roja, am venit la pețit Părințele, ce credeai? Despre ce vorbea? Era o amenințare? O fi vreun derbedeu, un vagabond care voia
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
trebuie să-mi spui adevărul. Pauză. La fel de plină de subînțeles. — Numai cartofii-pai sunt de vină, sau mai sunt și altele?... Spune-mi, te rog, ce porcării mai bagi în gură, ca să dăm de capăt acestei diaree! Vreau un răspuns fără ocolișuri, Alex. Mănânci, cumva, și hamburgeri? Răspunde-mi, te rog, de-aia ai tras apa - erau bucăți de hamburger? — Ți-am spus că nu mă uit în WC când trag apa! Nu mă interesează, ca pe tine, cum arată căcuța altora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Acum îmi dau seama de ce mor unii după câte o femeie! De ce-aș face-o? Fără pic de brutalitate sau nevoia de a se scuza, fără pic de răutate sau superioritate în ton. Numai și numai bun simț, fără ocolișuri. Doar că asta l-a înfuriat pe Portnoy al nostru, l-a scos din pepeni pe Conașu’ Cu Draci. Cum adică de ce să faci una ca asta? De ce crezi tu, măi, goiete, măi toanto! Du-te și stai de vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ideea cu care m-am molipsit din foaia aia de hârtie la vârsta de douăzeci și trei de ani, fiindcă nu mai sunt așa de dornic precum odinioară să dau o explicație rațională iraționalului. Ba chiar țin să recunosc fără ocolișuri: concluzia mea era cumplit de eronată și întreaga mea carieră s-a întemeiat pe o premisă lipsită de temei. Pe o premisă idioată. Pe o premisă nebunească. Să ne închipuim că găseam o altă coală de hârtie scrisă, sau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Ce, pîn' la urmă nu tot acolo a ajuns pămîntul? Ascultă ce-ți spun: în viață, cînd ți se deschide în față o perspectivă, dar se bifurcă drumurile, trebuie să-l alegi pe cel mai..., care să te ducă fără ocolișuri ori halte, așa... Ca o cursă rapidă murmură Mihai. Exact! Pentru același preț, ca să ajungi în același loc, e preferabilă cursa rapidă, și nu oricum! gesticulează Săteanu. Directă! Da-da, să fie directă... Numai că părinții noștri erau învățați să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a lui Catherine. Calcula ea oare câți amanți avusese Catherine de la accident încoace, excitată de postura ciudată a soțului ei în acest pat sau - mai banal - de prețul costumului și al bijuteriilor scumpe? La rândul ei, Catherine se uită fără ocolișuri la corpul tinerei. Aprecierea ei a contururilor coapselor și feselor, pieptului și subsuorii, și relația lor cu barele cromate ale harnașamentului meu de la picior, o sculptură abstractă menită să etaleze silueta slabă a fetei, era deschisă și interesată. Mintea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
femeile și copiii vor rămâne fără apărare,remarcă obezul Om-Memorie, care până acum ascultase în tăcere, dintr-un colț al imensei încăperi. Ce-o să se-ntâmple dacă se-ntorc și ne-atacă din nou? — O să fim nimiciți, răspunse RoonuíRoonuí fără ocolișuri. Un pret cam mare pentru onoare... — Onoarea n-are preț, punctă, fără drept de apel, Roonuí-Roonuí. E vorba de totul sau nimic. Hiro Tavaeárii făcu un semn cum că discuția este încheiată și concluziona cu voce gravă: Să ridice mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
într-o dimineață, pe când marea părea acoperită cu ulei, iar căldură primelor ore anunță o zi sufocanta, în care soarele avea să transforme puntea catamaranului într-o plita de sobă, Miti Matái își strânse oamenii istoviți și îi anunță fără ocolișuri: Azi-noapte am traversat hotarul celui de-al Cincilea Cerc, astfel că nici eu, nici nimeni altcineva născut în insulele din sud nu poate măcar bănui ce vom găsi de-acum înainte. Este ca și cum lumea noastră s-ar fi sfârșit. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Sfântă erau la adăpost. Fusese o călătorie lungă și dificilă, dar meritase. Totuși, bucuria lor nu dură decât câteva secunde, atât cât îi trebui prințesei Anuanúa ca să se posteze în fața zâmbitorului Miti Matái și să-i ceară direct și fără ocolișuri: După moartea tatălui meu îți poruncesc, ca regina a insulei Bora Bora, să mă duci înapoi pe uscat, alături de soțul meu, regele Octar. Dacă lumea s-ar fi oprit, daca oceanul s-ar fi solidificat, daca soarele ar fi pornit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
urâtă plină de coșuri pe față, dolofană, cu ochii puțin sașii, muma pădurii, ce mai, precizaseră băieții. Marcu rămase perplex. Ce-o fi cu omul ăsta, parcă s-ar autoflagela. O fi sectant. Într-o zi îl întrebă franc, fără ocolișuri, voia să-și clarifice ipoteza. Omul tresări, se încruntă, se încordă. O clipă, descumpănit, inginerul crezu că se va arunca asupra lui. Dar semnele furiei dispărură tot așa de rapid precum apăruseră și-i răspunse cu buzele arcuite a dispreț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o pensulă... dar vom zidi! Magda Geană, clasa a VII-a B Noi * Noi suntem bule mici de aer, pe o apă invizibilă. Suntem ce-am fost: inconfundabile lumini într-o lume de catifea. Viața noastră nu e decât un ocoliș de care ne ferim pentru a nu ne sparge. Gâze mici, într-un infinit lugubru. Călătorim într-un tunel țesut de o mână invizibilă, curgem pe o muzică nemaiauzită, noi, ciudate note ale identității. Un drum pavat cu verde, roșu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
să trecem un pod. Da, un pod sărac, sărac de viață. Gata, s-a stins. Dar o luăm de la capăt, noi, urmași ai bogaților din sacul vieții, noi, săracii neamului. * * Un pod ce duce spre infinit. E podul vieții, un ocoliș al nemuririi. Sub el, apa cu pietre; suntem noi, fericirile scăldate de râul care cântă viața. Un scurt drum ce duce spre mijlocul sufletului, al vieții... de o parte și de alta a cărării, loc de odihnă - o pajiște. Flori
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mici și albastre. Aproape că nu le mai vedem. Nu te grăbi! Uită-te mai întâi în sus. E cerul, în albastrul imens - altă viață ce se întinde pe deasupra noastră. E puțin, dar imens - ca și noi. Are și el ocolișuri - norii... și un suflet - soarele. Cărarea suntem noi, iar podul este crucea sfântă... Ne desfășurăm existența ca într-un glob de jucării pentru un cineva imens. Totul în jurul nostru e infinit. Noi nu. Amintirile trec. Noi suntem niște amintiri ce
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
asta mai există și o altă explicație care a dovedit că și cele mai mari idealuri dispar de tot din mintea oricui cînd e vorba de a și salva propria piele. — E mare lucru că o spuneți cinstit și fără ocolișuri, zice Sena cu admirație, simțind că la următoarea tentativă motorul o să pornească. Puțină cîrpeală pe ici pe colo, nițică muncă de tinichigerie, feruginol, chit, grunduri, o spoială la urmă, și nimeni n-ar zice că nu-i nouă nouță, asta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ta de maestru, mișcarea de felină, să nu-mi spui că așteptai pe altcineva chiar acuma, sînt un ghinionist și jumătate, începe Părințelul să se gîndească, spune mai repede ce vrei și se aranjează, se trezește să-i propună fără ocolișuri. Astea-s palavre de popă, prostii de-ale bisericii, o să-ți spun ce vreau, franc în față, zice Roja, am venit la pețit Părințele, ce credeai? Despre ce vorbea? Era o amenințare? O fi vreun derbedeu, un vagabond care voia
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
a vorbit cu tot grupul odată, apoi din nou, cu fiecare în parte. Întrebările erau mereu altele și mereu puse răstălmăcit: presupuneri, supoziții, deducții, insinuări, ipoteze, uneori logice, inductive, algoritmice, alteori emoționale, pline de compasiune, de solidaritate, uneori directe, fără ocolișuri, fără menajamente, alteori tangențiale, întâmplătoare, lipsite de sens. Dacă ar fi trăit starețul, sigur nu ar fi fost de acord cu acest "algoritm de lucru", dar asta-i altă treabă. În anii '60, cu pumnii tari, aflai și "ce gust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
poveste limpede, pe care am amînat-o prea mult, zic eu acum, dar poate că, la capătul călătoriei, voi găsi că aventura și-a ales singură ceasul potrivit. Am ajuns la această mărturie pe un drum lung, Întîrziat de ezitări, de ocolișuri, de escale cu sau fără voie, de lune cări În capcane, de ieșiri anevoioase de acolo, de reveniri spre țintă din alte unghiuri, de lene și de teamă. De spus, am mai spus-o, cu abținere de la detalii Însă: vederea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de condamnarea lui Isus, Iuda merge acasă cu gândul de a-și împleti o funie solidă, din trestie, ca să se spânzure. Soția lui tocmai punea la fiert un cocoș. Iuda o trimite să-i aducă trestia necesară, spunându-i fără ocolișuri că se va sinucide, precum merită. Soția îl întreabă de ce, iar el îi spune că L-a vândut pe Isus, dar că Acesta va învia după trei zile și atunci va fi vai de pielea sa. La care soția replică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
i se ceruse, într-o manieră mai mult sau mai puțin ultimativă. În zilele care urmară, el întoarse lucrurile pe toate fețele, ca să găsească o cale de a ieși din noua încurcătură. Situația aceasta îl făcu să își pună fără ocolișuri întrebarea care i se conturase în minte mai demult, pe când trăia Elvira: dacă nu cumva răposata avusese totuși dreptate să-l suspecteze că ar fi fost înclinat să-si calce pe conștiință și să se dezică de lucrurile în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în acea dimineață și pe care avea de gând să-i trântească pe capete, dacă se dovedea că își pierduseră vacanța fără să învețe, fiindcă, așa cum declară el deloc protocolar: Boii n-au ce să caute la școală! Vorbele fără ocolișuri ale profesorului produseră o tăcere încurcată în biroul secretarelor și produse ilaritate dincolo, printre studenții care așteptau cu diverse treburi la ghișeu. Dumneata de ce râzi, domnule student? Ce este de râs aici? îl apostrofă profesorul, dând ochi cu el, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
deranjezi deloc, dragă..., o asigură femeia. Ne pare bine că ai venit pe la noi! Tu nu spui, tată, nimic? Știi bine că eu și Felicia suntem prieteni și am hotărât să ne căsătorim, îi vorbi Victor tatălui său direct, fără ocolișuri. Dacă așa ați hotărât voi, eu ce pot să mai zic? răspunse omul fără să se grăbească. Eu m-am însurat mai târziu, dar văd că lucrurile s-au mai schimbat... Ei, să fiți sănătoși amândoi! Fericită să-și audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
o cicatrice sângerândă pe obrazul stâng. Doar ochii erau ai ei, ochii lui Simion. Deci era ea, Minodora, copilul meu, copilul unic al iubirii mele unice. Trăia, și asta era cel mai important. A doua zi mi-a mărturisit fără ocolișuri, cu o voce aspră pe care nu i-o cunoșteam, că era însărcinată, în luna a patra. Nu avea cum să știe cine era tatăl și oricum nu avea nici o importanță. Am asigurat-o că poate face un avort, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]