164 matches
-
Muntenegru). După ce a tipărit câteva cărți bisericești între 1493 și 1495, ocupația turcă îl silește să fugă și ajunge într-un târziu în Țara Românească. La cererea domnului muntean Radu cel Mare, M. tipărește în slavonă un Liturghier (1508), un Octoih (1510) și un Tetraevangheliar (1512). Se pare că această activitate a fost întreruptă după 1512 de alegerea sa ca mitropolit al Ungro-Vlahiei, sub domnia lui Neagoe Basarab. Cărțile au un aspect grafic elegant, cu bogate ornamentații și reproduc, probabil, manuscrise
MACARIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287938_a_289267]
-
oferit textele necesare fie unor reeditări, fie unor traduceri în limba română. SCRIERI: [Rânduiala dumnezeieștii slujbe și în ea a diaconilor], f.l., 1508; ed. (Liturghierul lui Macarie), îngr. și introd. P.P. Panaitescu, indice bibliografic Angela și Alexandru Duțu, București, 1961; [Octoih], f.l., 1510; [Tetraevangheliar], f.l., 1512. Repere bibliografice: A.I. Odobescu, Despre unele manuscripte și cărți tipărite aflate la mănăstirea Bistrița. Prima tipografie din Țara Românească, „Revista română”, 1861, 807-830; Nerva Hodoș, Începuturile tipografiei în Țara Românească, CL, 1902, 11; [Note], BRV
MACARIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287938_a_289267]
-
1512. Repere bibliografice: A.I. Odobescu, Despre unele manuscripte și cărți tipărite aflate la mănăstirea Bistrița. Prima tipografie din Țara Românească, „Revista română”, 1861, 807-830; Nerva Hodoș, Începuturile tipografiei în Țara Românească, CL, 1902, 11; [Note], BRV, I, 1-20; P.P. Panaitescu, „Octoihul” lui Macarie (1510) și originele tipografiei în Țara Românească, BOR, 1939, 9-10; Virgil Molin, Dan Simonescu, Tipăriturile ieromonahului Macarie pentru Țara Românească, BOR, 1958, 10-11; Barbu Teodorescu, Prima tipografie a Țării Românești (Macarie, 1508-1512), BOR, 1958, 10-11; Damaschin Mioc, Date
MACARIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287938_a_289267]
-
Țării Românești (Macarie, 1508-1512), BOR, 1958, 10-11; Damaschin Mioc, Date noi cu privire la Macarie tipograful, STD, 1963, 2; Virgil Molin, Observații și opinii noi în legătură cu tipăriturile ieromonahului Macarie (1508-1512), MM, 1967, 5-6; Ist. lit., I, 245-247, 253; Tit Simedrea, Epilogul din „Octoihul slavon” (m. Dealu, 1510) și identitatea de tipograf a lui Macarie din Țara Românească (1508-1512) cu Macarie din Muntenegru (1493-1496), MO, 1970, 7-8; Dicț. lit. 1900, 526-527; Păcurariu, Dicț. teolog., 237-238; Dicț. scriit. rom., III, 3-5; Ursu, Contribuții, 155-164. C.T.
MACARIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287938_a_289267]
-
îndeosebi după Mineiele lui Maximos Margunios și ediția venețiană Glykis a Mineielor bizantine), ediția a doua a liturghierului, Svânta liturghie (pentru tipărirea căreia căpătase acordul patriarhului ecumenic din Alexandria, Partenie Prohoros) și Parimiile preste an în 1683, poate și un Octoih rămas neterminat, atribuit de asemenea lui D. În ianuarie 1684, în timpul scurtei reveniri în scaunul țării a lui Ștefan Petriceicu, mitropolitului i se încredințează o misiune diplomatică în Rusia, de unde, pregătit să accepte suzeranitatea țarului, domnitorul nădăjduia să primească în
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Panaitescu și Damaschin Mioc, București, 1966, 42-45, în Tit Simedrea, Les Pripeala du moine Philothée. Étude - texte - traduction, RSL, 1970, 183-225, în Poezie veche românească, îngr. și pref. Mircea Scarlat, București, 1985, 9-13 (tr. Dan Horia Mazilu), în Catavasier sau Octoih mic, ed. 12, București, 1987, 244-291, în LRM, 631-640. Repere bibliografice: Cartojan, Ist. lit. (1996), 56-57; P. P. Panaitescu, Mircea cel Bătrân, București, 1944, passim; Piru, Ist. lit., I, 14-15; Ivașcu, Ist. lit, I, 72-73; Dicț. lit. 1900, 356; Păcurariu
FILOTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
aceluiași istoric literar, textele rotacizante reprezintă „primele zări de lumină în pâcla slavonismului”. Apariția tiparului este strâns legată de prezența Scripturii în cultura noastră medievală. Cea de-a treia carte scoasă de Macarie în slavonă, după Liturghierul din 1508 și Octoihul din 1510, este un Tetraevangheliar (1512). Urmașul său, Dimitrie Liubavici, tipărește și el, tot în slavonă, un Evangheliar și, în 1547, un Apostol (Epistolele Sf. Ap. Pavel). O extraordinară răspândire avea să cunoască textul biblic prin opera de traducere și
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
la Târgoviște în 1713. Versiunea din 1713 avea deja diferențe față de selecția oferită de Galland și ele se înmulțesc în reeditări: în 1783 la Râmnic, prin grija lui Grigore Râmniceanu, în 1783 și 1795 la Sibiu, în 1786 inclusă în Octoihul mic, apoi în 1844 la Iași. Cele peste douăzeci și cinci de manuscrise păstrate provin în egală măsură din Țara Românească, Moldova și Transilvania, fiind copii executate după tipărirea cărții și ajungând până la jumătatea secolului al XIX-lea. Asocierea în miscelanee se
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
și înapoi. Asistăm la multe inițiative organizate aparținând protopopilor, preoților, dascălilor, cnezilor etc. Între cărțile astfel difuzate amintim: Penticostarul de Râmnic, ediție 1743, 1767; Cazania, Râmnic, 1748, Apostol, București, 1748; Evanghelie, Râmnic, 1746 și București, 1750, 1775; Triod, Râmnic, 1761; Octoih, Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1745, 1752 și 1786; Adunarea cazaniilor, Viena, 1793; Liturghie, Sibiu, 1798; Biblia, Blaj, 1795; Mineie, Râmnic, în numeroase ediții apărute între anii 1776-1800, reluate în 12 volume de Ioan Piuariu Molnar, la Buda, în anii 1804-1805
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să sprijine o muncă înălțătoare, înțeleg eficacitatea răspândirii cărților. În accepțiunea lor, izvorâtă totuși dintr-o gândire conservatoare, cuvântul scris e destinat să lumineze. Prin recomandările lui Maxim Manuilovici, episcopul de Vârșeț, și ale lui Nicolae Stoica, „protopresviter” de Mehadia, Octoihul lui Diaconovici are șansa să fie achiziționat de multe colectivități din Banat. „Această carte Octoih Tipicon, despre care încă în august 1821 în țirculari aveți, vedeți că să cere să arăt care bisărică una, care doao cere; și de vrea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o gândire conservatoare, cuvântul scris e destinat să lumineze. Prin recomandările lui Maxim Manuilovici, episcopul de Vârșeț, și ale lui Nicolae Stoica, „protopresviter” de Mehadia, Octoihul lui Diaconovici are șansa să fie achiziționat de multe colectivități din Banat. „Această carte Octoih Tipicon, despre care încă în august 1821 în țirculari aveți, vedeți că să cere să arăt care bisărică una, care doao cere; și de vrea altcineva una sau doao să ia, a seri. Eu în robrică vă arăt unde trebuie
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
an în care Gheorghe Duca se afla în culmea carierei sale politice și a bogăției sale, s-a tipărit Molitvelnicul de-nțeles, tradus din grecește de Mitropolitul Dosoftei. În ultimul an de domnie a lui Gheorghe Duca s-a tipărit Octoihul. Mitropolitul în prefața acestei cărți a avut ocazia să laude dărnicia asprului și bogatului domn. Mitropolitul Dosoftei a încercat să-i prezinte în versuri pe toți înaintașii lui Gheorghe Duca pe tronul Moldovei. El s-a informat despre ei și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
română și 12 în limba greacă, un Tipic în limba română, o Slujbă a Învierii, în limba română, două Trioade, unul în limba greacă și celălalt în limba română, un Evangelistaru în limba română, un Molitvelnic în limba română, două Octoihuri, unul în limba română și celălalt în limba greacă, trei Ceasloave, două în limba română și unul în limba greacă, o Psaltire în limba română, două cărți Apostol, unul în limba română și al doilea în limba greacă, șase cărți
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sunt ornamente cu motivul viței de vie și spicul de grâu. Vasul din interior este mobil. Colecția de tipărituri și manuscrise, deși redusă în comparație cu cea de la 20 august 1863, cuprinde totuși cărți de o valoare inestimabilă. Menționez următoarele cărți: un Octoih 147 slavon din secolul al XVII-lea, două exemplare din Viețile Sfinților, datând din secolul al XVIIIlea, sunt îngrijit scrise cu literă chirilică și românească, ornamentată cu chenar, miniaturi și frontispicii lucrate artistic; o Sfântă Evanghelie în limba greacă, editată
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de preotul paroh de atunci, Gheorghe Călugăreanu, frate cu Ilie, mutat la Movileni încă din 1873. Prezentăm câteva din titlurile acestor cărți așa cum sunt ele date în listă: Ceaslov, tipărit în zilele prea înălțat prințului Alexandru Ghica în București, 1858 (?); Octoih, tipărit în zilele prea sfântului Episcop al Făgărașului, Ion Bobu, la anul 1772; Antologhion (Mineile pe 12 luni, adunate la un loc), tipărit în Iași la anul de la Adam 7263 (1755) în zilele prea sfântului Mitropolit al Moldovei, chir Iacov
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Tecuci. Iată care sunt acestea, în ordinea dată de document: - „Sfânta Evanghelie, ediția București, 1742, în stare bună; - Apostol, idem, 1774, stare mediocră; - Două Liturghii, una, ediția Mănăstirea Neamț, 1860, și cealaltă ediția Iași, 1807, ambele în stare bună; - Octoihul Mare, ediția Rămnicu Vâlcii, 1865, în stare de mijloc; - Antologhion (Mineiul anual), ediție necunoscută, lipsind coperta, stare de mijloc; - Penticostariul, idem; - Triodul, ediția din Iași, 1747, în stare de mijloc; - Predicatorul Ilie Miniat (sic), ediția Iași, 1837, stare bună; - Ceaslovul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în 1893, care trece în lista sa, cam sumară sub aspectul datelor, căci se limitează numai la titluri, nu și la anul editării, cum au procedat ceilalți preoți, următoarele: - 12 Minee legate în piele, în stare bună, ediția Monastirea Neamț; - Octoihul cel Mare, idem; - Triodul, idem; Penticostar; Apostol; Psaltirea; Ceaslovul Mare; Evhologiu; Evanghelie; Liturghie; Cazania, editată la Iași, în 1842; Panahida în stare proastă, nu se știe ediția neavând cuverta (sic); Iromologiul pe note de Macarie, 1843, București” (scris grăbit de unde
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
biserici cu mare vechime, cum ar fi la Nicorești: „un Apostol bun din 1643” și „o Cazanie din București 1668”. La fel, biserica din cătuna Sârbi, cu „patronu Sfinții Voievozi” notează Evanghelie din 1642, Minei din 1652, Apostol din 1694, Octoih din 1692 și alte câteva după 1700. Iată care erau numele preoților și parohiile în care slujeau, așa cum sunt notați într-o situație din 1865 (este vorba de parohiile umbrăreștene): Gheorghe Sobieschi, Umbrărești; Adormirea Precistii, Siliștea; Ilie Călugăreanu, Umbrărești; Gheorghe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa cum Biblia de la 1688, evaluând calitatea traducerii lui Milescu Spătaru în descendența cărei se și așezau autorii grandioasei întreprinderi schițează, cu două epitete, profilul cărturarului, "dascăl și învățat în limba elinească". Gheorghe Radovici, propunând modelul Mitropolitului Antim în prefața la Octoihul de la 1712, reia atributele exemplare, adăugând grija pentru obște și responsabilitatea față de sufletele turmei avute în pază, concentrate în alegoria recurentă a ierarhului erudit, păstor binecuvântat, nevoindu-se zi și noapte: Cine cunoaște Dumnezeiasca râvnă și multa grijă ce are
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Kyr Anthim Ivirianul, pentru toată creștineasca lui turmă și mai ales pentru cinstita ciată a cucearnicii voaste Preoții, nu trebuiaște să cearce pricina, pentru ce acum întâi au vrut să dea în typari cu a sa chieltuială aciastă carte a Octoihului, tălmăcită de pre vorba cea grecească și slovenească pre limba noastră cea Rumânească. Sfințiia sa, ca un bun Păstoriu și ne-adormit, care nu încetează a osteni în toate zilele, cu lucrul, cu cuvântul, și cu învățătura, pentru mântuirea cea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
elogioase a cărților tipărite sub mecenatul Domnului, în Triod, Buzău, 1700, Teodosie, Mitropolitul Ungrovlahiei chiar așe-zându-l pe Brâncoveanu 84 într-o absolută relație cu însuși Dumnezeu cel ce dăruiește fără să I se ceară, strategie exploatată și în Predoslovia la Octoihul tocmai tipărit în același an (amintit, în mod previzibil, în enumerare), ori în Penticostarul de la Buzău, 1701, care se transformă, parcă, într-un imn al cărții și al bibliotecii canonice exemplare. De altfel, panegiricele închinate lui Constantin Brâncoveanu sunt cele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
numai Dedicația din Ceaslovul de la 1715, închinată de Antim Ivireanul lui Ștefan Cantacuzino mai are o asemenea amplitudine de imagine și slavă, construită pe o spectaculoasă arhitectură retorică. Doar câteva elemente selectate din chiar prefețele tocmai amintite. În Predoslovia la Octoih, metafora preluată de la proorocul David om-pom, ideal uman implicit: "cel fericit și drept", omul complet care ospătează, veselește, bucură, îndulcește auzirea, primește oaspeți pe cei osteniți, însănătoșește, îmblânzește, împletește cununi (semn de biruință și slavă dată Domnului). Metafora este adaptată
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de tipărituri în cel al evoluției cărții școlare, anul 1850 poate fi luat ca un reper temporal care marchează un prim moment de cumpănă al literaturii didactice românești. Înainte de 1850, instrumentele pedagogice utilizate în școlile primare au fost bucoavna, ceaslovul, octoihul și catehismul, ceea ce a conferit învățământului un caracter aproape exclusiv religios (Ianoș, 2010, p. 213). Ulterior acestui moment, se resimte din ce în ce mai puternic un curent de laicizare graduală a literaturii didactice, prin substituirea bucoavnelor, prin excelență religioase, de către abecedare, cărți de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mavrocordat și sub mitropolitul Nechifor al Moldovei, s-a înființat aici o școală cu caracâter elementar. O tipografie instalată prin ianuarie 1680 a tipărit cărți de valoare ca: Molitvelnicul de înțeles, Viața și petreacerea sfinților (Proloage), Paremiile preste an, Liturghia, Octoihul și alte opere scrise în românește de Mitropolitul Dosoftei,. La această biserică a funcționat ca diacon Isaia Teodorescu, cel pe care marele povestitor Ion Creangă l-a imortalizat sub numele de "Popa Duhu". În prezent, Biserica sfântul Nicolae Domnesc este
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Șerban Vodă, care moare, iar Constantin Brâncoveanu duce la bun sfârșit lucrarea Începută. În timpul domniei au funcționat cinci tipografii la: București, Târgoviște, Snagov, Buzău și Râmnic,toate sub oblăduirea destoinicului Voievod. Amintim și alte cărți bisericești cum ar fi Octoihul care s-a tipărit la Buzău În 1700, Triodionul, tipărit În 1708 la Buzău, Volume din Minei , apărute tot la Buzău, Ceaslovul, care a fost tipărit la București În anul 1709, Antologhion, apărut la Râmnic În anul1705, Apostolul, apărut În1704
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]