135 matches
-
de plămada cea veche, ca să fiți aluat nou, s...ț că azimele, căci Paștele vostru, Hristos, a fost jertfit (tò páscha hQmÄÎn etýthQ Christós). (1Cor 5,7). În Apocalips, tò arníon, „Mielul”, este numele hristic cel mai frecvent (26 de ocurente). Dar acum, desi „înjunghiat” (esphagménon), el este „în picioare” (hestQkós), mijlocitor la Tronul lui Dumnezeu (5,6), iar mânia lui îi îngrozește pe cei nelegiuiți (6,16). El are acum putere dumnezeiasca, este pe tron alături de Dumnezeu (22,1.3
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
7. BoƒQn (3.1.9.4.), ‚oqQr (3.1.9.5.) și TokQn (3.1.9.6.), nume care spun despre Dumnezeu că cercetează, scrutează, sunt specifice limbajului concret al Bibliei. Limbajul Coranului, măi conceptualizat, conține nume cu foarte multe ocurente care îl arată pe Dumnezeu că „Știutor”: ‘!lim (2.1.8.1.), ‘All"m (2.1.8.2.), (al-)‘Alm (2.1.8.3.), (al-)‚abr (2.1.8.4.), Mu≤” (2.1.8.5.). 4.4.8
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
afð („păzește”), Mu≤”, ‘!lim și ‘All"m („știe”), etc. Dar și ceilalți fac acest lucru în câteva cazuri: Mumb („răspunde”), S"diq („păzim/spunem adevărul”). 5.2. La celălalt pol se situează nume total problematice, cu o singură ocurenta, pentru înțelegerea cărora contextul nu oferă suficient sprijin și asupra cărora nu există consens în domeniul comentariilor exegetice. Este vorba de coranicul Œamad și de biblicul Šaddai. Acesta din urmă oferă totuși opțiunea transliterării ca atare (nici un traducător în română
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în română nu a ales-o), sau a traducerii echivalentelor sale din Septuaginta. Unii dintre cei care au tradus din ebraica au împrumutat soluția Vulgatei, Omnipotens.tc "5.2. La celălalt pol se situează nume total problematice, cu o singură ocurenta, pentru înțelegerea cărora contextul nu oferă suficient sprijin și asupra cărora nu există consens în domeniul comentariilor exegetice. Este vorba de coranicul Œamad și de biblicul Šaddai. Acesta din urmă oferă totuși opțiunea transliterării ca atare (nici un traducător în română
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și soluțiile acestora sunt uneori extrem de variate. În aceste condiții s-a ajuns ca un nume că al-Mu’min să fie tradus în românește cu „Credinciosul”, „Apărătorul credinței”, „De-credință-dătătorul”, iar al-Muhaymin, cu „Apărătorul”, „Veghetorul”, „Oblăduitorul”, „Stăpânitorul”. Ambele cunosc o singură ocurenta, într-o listă de nume din cadrul cărții. În tabelul nostru final de nume divine coranice am inclus și traducerile din lista întocmită de George Grigore pe baza listelor tradiționale. Aici întâlnim o situație în care un nume ajunge să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cele patru fosile, atribuite speciei de mai sus, sunt aceleași cu cele prezentate în studiile de până acum sub denumirea generica de Congeria (M. Cârciumaru et al., 2002-2003; 2003; 2004; M. Mărgărit, 2008). De aceea, consideram utilă descrierea morfologiei speciei, ocurenta acesteia etc. Astfel stând lucrurile, cele patru fosile pot fi definite după cum urmează: Class Bivalvia, Subclass Heterodonta Neumayr, 1884; Oder Veneroida H. Adams & A. Adams, 1856, Superfamily Dreissenacea Gray, 1840, Family Dreissenidae Gray, 1840, Genus Congeria Partsch, 1835, Congeria sp
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
tip consacrat de spațiu sacru: templul. Cuvântul „templu” își are originea de la verbul grecesc „temenos” care înseamnă a taia, a decupa. Să fie oare vorba de o delimitare calitativă și fizică prin raportatre la spațiul ordinar și profan? O altă ocurentă terminologică a templului tematizează relația templu-munte cosmic-casă. În terminologia mesopotamiană templele sunt denumite „muntele casă”, „casa muntelui tuturor țărilor”, „muntele Furtunilor”. Templul ca imagine a lumii conține și un simbolism temporal. Templul ca mod de înspațiere a sacrului permite dezvoltarea
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
se bucura”, și îsi pastrează acest sens în latina medievală. „Un alt cuvânt important este „motus (us)” sinonim al lui „gestus” întâlnit în special în expresia „motus corporis”. Echivalentul în grecește pentru, motus si gestus este cuvântul Kinesis. Autorul sintetizează ocurentele cuvântului supunând cercetării următorul aspect „gestul uman se distinge cu greu față de o concepție mai vastă a mișcării, care înglobează întreaga categorie a naturii și face ca trupul să depindă de forțele care guvernează universul.” Oscilațiile între mit și logos
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
relevante ale reprezentărilor numite de Goodman cu acronimul CCA ("character constitutive aspects" aspecte constitutive de caracter) ar trebui înlocuite cu acronimul SRP ("syntactically relevant properties" proprietăți relevante din punct de vedere sintactic), din moment ce în imagini avem de-a face cu ocurente care au proprietăți specifice (culoare, forma sau mărime). 26 Sever, Coifan Octavian (2003), 1000 de parfumuri Universul parfumeriei discurs asupra istoriei și teoriei parfumurilor, București, "Curtea Veche", pp. 83-84. 27 O parte din acest subcapitol face parte din lucrarea "When
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
emoțional "Pui atât de proaspeți, încât par vii" nu poate fi catalogat drept un mesaj persuasiv. De fapt, reclamă poate fi interpretată drept o insultă adusă băiatului, care pare să nu fie capabil în identificarea tipului (pui viu) și a ocurentei (pui refrigerat). 39 Apud Bien, Peter, 1989, Kazantzakis Politics of the Spirit, vol. 1, Princeton and Oxford, Princeton University Press (trad.n.). 40 O parte din subcapitolul ÎI.4 .a. face parte din grantul CNCSIS " Rostirea economică, între ecumenismul jargonului
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
metaforice, așadar, pentru ai descoperi mecanismele semnificării, se impune un demers analitic ce apelează la noțiuni de semantică și stilistică. Procedăm astfel cu simbolul bacovian al plumbului, de exemplu. Pentru a descoperi semnificațiile multiple ale acestui semn artistic, comparăm secvențele ocurente, identificăm câmpuri semantice, sensuri conotative, analogii și opoziții, imagini artis tice și figuri de stil. Numai așa avem, de pildă, revelația că poezia este și o artă poetică, fiindcă pornind de la strigătul eului liric (țipătul expresionist? angoasa, nevroza simboliștilor?) ajungem
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
metaforice, așadar, pentru ai descoperi mecanismele semnificării, se impune un demers analitic ce apelează la noțiuni de semantică și stilistică. Procedăm astfel cu simbolul bacovian al plumbului, de exemplu. Pentru a descoperi semnificațiile multiple ale acestui semn artistic, comparăm secvențele ocurente, identificăm câmpuri semantice, sensuri conotative, analogii și opoziții, imagini artis tice și figuri de stil. Numai așa avem, de pildă, revelația că poezia este și o artă poetică, fiindcă pornind de la strigătul eului liric (țipătul expresionist? angoasa, nevroza simboliștilor?) ajungem
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
formele să aibă oarecare limpezime, dar totul era scăldat într-o umbră cromo..."282 și "Acum luna apusese și era răcoare...Fereastra, foarte mare, mai mult decât dublă, era mereu luminată."283. Prin juxtapunerea sentimentului de așteptare zadarnică, celelalte elemente ocurente în text (luna, femeia ce nu se știe privită, martorul familiarizat cu bizarul obicei al îndrăgostitului și fereastra luminată) re-creează tabloul elegiac din poezia Pe lângă plopii fără soț. Iubirea dusă până la limita patologicului de care sunt capabili eroii lui Camil
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
creative parcurse) sau a altor repere, între care definitoriu felul specific de a evalua, la distanță de un secol, moștenirea antichității clasice. Sunt aspecte aferente, conținutistic, temei principale, examinate rând pe rând. În același timp ele contrabalansează insistențele aplecari asupra ocurentelor lexicale (cu precădere de tip nominal) și asupra termenilor-pivot sau a registrelor stilistice, vectori ai comparatismului. Metodă privilegiată este intr-adevar cea comparativa, ajunsă din nou pe val, după ce și-a îmbogățit și rafinat în ultima vreme instrumentarul. Depistarea cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
con de umbră, dar care continuă totuși să fie foarte prezenta printr-o serie de practici tematice, cărora utilizatorii nu le mai recunosc apartenența de drept la domeniul acestui tip de abordări.24 Într-o primă etapă se vor identifica ocurentele unor vocabule în operele celor doi autori. Se va continua cu analiza motivelor și temelor generate de aceștia. Frecvență de apariție a termenilor-cheie va fi, de fiecare dată, cuantificata cu ajutorul instrumentelor lexicografice create de Giuseppe Savoca.25 Prezenta cercetare se
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
operele celor doi autori. Se va continua cu analiza motivelor și temelor generate de aceștia. Frecvență de apariție a termenilor-cheie va fi, de fiecare dată, cuantificata cu ajutorul instrumentelor lexicografice create de Giuseppe Savoca.25 Prezenta cercetare se limitează la studiul ocurentelor substantivelor și adjectivelor, deoarece, pe de o parte, stilul extrem de nominal al poeziilor quasimodiene din prima perioadă de creație justifica o asemenea opțiune, iar, pe de alta, așa cum arată acest exeget, studiile comparative bazate pe substantive sunt mai fructuoase decât
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de altă parte, numele comune foarte frecvente. Cele din urmă au fost numite de Steen Jansen și Paola Polițo, reluând terminologia lui Robert Martin, cuvinte pol.27 În Canturi primele zece cuvinte pol sunt în ordinea descrescătoare a numărului de ocurente: cuore-inimă, vita-viață, amore-iubire, cielo-cer, terra-pământ, natura-natură, tempo-timp, morte-moarte, giorno-zi, età-vârstă/epoca. Dintre acestea peste de jumătate (terra, morte, amore, cuore, tempo, vită) se regăsesc printre cele mai utilizate zece cuvinte de la Quasimodo (terra-pământ, morte-moarte, acqua-apă, notte-noapte, amore-iubire, cuore-inimă, tempo-timp, vita-viață
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pot susține un traseu interpretativ.28 Recurenta diferiților termeni constituie un bun indiciu al motivelor și temelor principale abordate de fiecare autor: Această construcție [a temei] nu este o asamblare arbitrară; ea se sprijină pe fenomene prezente în text; recurente, ocurente, co-ocurențe, compatibilități și incompatibilități semice. Pentru critică tematica aceste fenomene constituie mărcile vizibile ale unei "structuri de adâncime".29 Ocurentele constituie, așadar, indicii macrotextuale, ce trimit mai întâi la motive, iar succesiv la teme literare. Potrivit lui Paul Hadermann, reluat de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
fiecare autor: Această construcție [a temei] nu este o asamblare arbitrară; ea se sprijină pe fenomene prezente în text; recurente, ocurente, co-ocurențe, compatibilități și incompatibilități semice. Pentru critică tematica aceste fenomene constituie mărcile vizibile ale unei "structuri de adâncime".29 Ocurentele constituie, așadar, indicii macrotextuale, ce trimit mai întâi la motive, iar succesiv la teme literare. Potrivit lui Paul Hadermann, reluat de Michel Vanhellenputte, într-un text, motivul este o mică unitate de sens (Bedeutungseinheit), si, ca atare, este mult mai restrâns
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și că poate fi întregita cu altele ce generează imagini sau idei neclare, vaste, infinite. Analizând frecvență de apariție a acestor cuvinte în versurile lui Salvatore Quasimodo se observă că adjectivele depărtat, antic și înalt, fiecare cu câte 23 de ocurente, sunt depășite că frecvență numai de adjectivul verde (28), ca adjectivul mort este folosit de 18 ori (mortul înregistrează, în plus, 40 de recurente), dar că substantivul din familia sa lexicala, moarte, numărând 79 de apariții aproape la egalitate cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Leopardi între modul de transpunere a timpului și sonoritate (înțelegându-se prin această totalitatea imaginilor auditive din Canturi inclusiv cele ale tăcerii).282 Oreste Macrì remarcă frecvență cu care este reitarat în versurile scriitorului ermetic acest ultim motiv oglindit de ocurentele termenului silenzio. Tot el observa jocul rafinat practicat de poet la limita tăcerii, ai cărui protagoniști sunt pauzele, spațiile albe, ne-cuvintele. În volumele sicilianului substantivul silenzio numără 34 ocurente, aflându-se pe locul 11 că frecvență în cadrul categoriei sale
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
reitarat în versurile scriitorului ermetic acest ultim motiv oglindit de ocurentele termenului silenzio. Tot el observa jocul rafinat practicat de poet la limita tăcerii, ai cărui protagoniști sunt pauzele, spațiile albe, ne-cuvintele. În volumele sicilianului substantivul silenzio numără 34 ocurente, aflându-se pe locul 11 că frecvență în cadrul categoriei sale gramaticale, la egalitate cu adjectivul ignoto, la care se va face referire într-un capitol succesiv și cu substantivele feminine riva și ombra.283 În coincidență acestei frecvente se citește
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
succesiv și cu substantivele feminine riva și ombra.283 În coincidență acestei frecvente se citește metaforă leopardiană silente riva (moartea), corespondență ce trimite la o serie de asocieri semantice din poezia lui Quasimodo, printre care se numără liniștea și moartea (ocurenta termenului din poezia Thànatos Athànatos, construită, desigur, în jurul nucleului tematic al morții, este deosebit de grăitoare; aici Quasimodo o numește: Dio del silenzio).284 Nucleul tematic al morții va constitui, pornind și de la aceste observații, subiectul unuia din subcapitolele următoare. În
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
adjectiv s-a dovedit a fi unul dintre cele mai sugestive din versurile lui Leopardi, iar mai tarziu, din cele ale lui Quasimodo.297 Sicilianul utilizează întreaga paletă leopardiană de semnificații și conotații atribuite acestui calificativ, ce numără câte 12 ocurente în poeziile sale și în Canturi. Cu referire la oameni are sensul propriu de necunoscut, anonim (în La Monumentul lui Dante, Brutus cel Tânăr, În mine rătăcita fiece formă, si Mobil al sferelor și al tăcerii). Dacă este asociat unui
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a apropierii creatorului sicilian de versurile marelui romantic. Unele imagini ale acestuia din urmă par să fie țintă declarată a căutării quasimodiene: Stăteam întins, tăcerea căutăm, ce se încheie cu tabloul tânărului aflat la malul unei ape, lângă râul Platani. Ocurenta cuvântului respectiv în alte contexte quasimodiene care amintesc de Canturi reprezintă una dintre legăturile rezistente dintre creația celor doi. Astfel, sintagme din Piață Fontana evocă Infinitul și păr să fie reelaborări ale unor motive leopardiene: foșnetul meu / tăcut; întregi fragmente
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]