101 matches
-
a naționaliștilor șovini din România spune multe : „Afară cu ungurii din țară, ca să ne rămână nouă unguroaicele”. În Europa și mai ales În Balcani, surplusul de sexualitate și senzualitate este asociat În mod special cu femeia orientală : turcoaica (vezi imaginea odaliscei planturoase sau a dansatoarei „din buric”, cu unduirile ei erogene) <endnote id=" (563)"/> sau țiganca (vezi tablourile foarte „populare” și cel mai adesea kitsch reprezentând „țiganca focoasă” cu sânii dezgoliți ; țiganca „cu ochii sprințari, cu sâni ca de piatră”, cântată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală, ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din Fanar”. Ea arăta ca o „odaliscă” și cânta „ca o hanâmă [= fiică de han] de sarai”. În Bucureștiul fanariot de la Începutul secolului al XIX-lea, ciocoii români cereau „lucru bun, iar nu tălanițe [= prostituate ordinare] din mahalaua Scaune”. Și, Într-adevăr, la chefurile lor erau invitate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
multe camere cu aburi, acum goale. Prietenul nostru arab spune: Dac) stai o noapte Întreag) aici, vei fi cu totul alt om. Îl cred. Un om de serviciu freac) podeaua cu o perie aspr). Probabil c) e soțul b)trânei odalisce. E voinic, scund, cu picioare strâmbe și adus de spate. E atat de Încovoiat, Încât, dac) ochii lui c)prui, că ai unei morse, ar trebui s)-i Întâlneasc) pe ai ț)i, ar fi nevoit s) se uite În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
acestui impromptu à la hussarde. Sau, așa cum aveam s-o consiliez, sunt peste douăzeci și cinci de ani de atunci, pe o tânără cerebrală chinuită de tentații și de refulări, de castități imposibile și de aprehensiuni absurde pentru mândrețea trupului ei de odaliscă, numai lapte și miere, numai bun de jertfit lui Eros; care mă iubea mai mult decât Îmi Închipuiam și decât aveam răgaz să mă consacru ei, Într-o epocă a mea, cum i se spunea, activistă și pe alte tărâmuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se întîmpla și cazul meu. La începutul carierei mele, este aproape sigur că domnul Brătianu avusese ca scop, făcînd să acționeze farmecul său personal amestec de inteligență cultivată și de atitudini apatice de creol (un adversar din parlament îl botezase "odalisca obosită...") să atragă pe lîngă el și în cadrul partidului liberal tineri, debutanți în viață. În glumă fusese acuzat că forma "trustul nepoților de domnitori": Brîncoveanu 192, Emanuel Bibescu 193, Gheorghe Bibescu 194 ascultaseră de apelurile sale angajante și intraseră în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
copiii de la vârsta cea mai fragedă; astfel de victime nefericite se găsesc din belșug în spitalele de femei; hidoasa priveliște nu se oprește aici, desfrâul face prozeliți până la limita extremă a bătrâneții. Străzile abundă în întâlniri compromițătoare; zi și noapte, odalisce îmbrăcate pe jumătate și pe jumătate întinse pe divanurile lor provoacă trecătorii cu vorba sau cu gestul. Nu există nimic comparabil în tablourile cele mai exagerate ale misterelor Parisului sau Londrei; scenele de la Șosea ori din Cișmigiu pălesc în fața acestor
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
figurativ și o transpunere foarte interpretată și structurată a realității, pe care o va urma pînă la moarte. Din contra, cu Henri Matisse se revine la o abordare mai convențională a realității și la o alegere a subiectelor (nuduri, dansatoare, odalisce), care se apropie foarte mult de gustul publicului. Același lucru se petrece și cu alți pictori care se îndepărtează și ei de îndrăznelile avangardiste ale tinereții, cum sînt André Derain devenit aproape clasic în naturile sale moarte și în nuduri
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pentru că nici-un bărbat nu a aflat intrarea în mine - atunci Primul care aruncă cu piatra - Pietrificându-mă. Acela să fie. Singurul care El nu are ochi decât pentru mine iar eu sub pleoapa lui mă întind cât toată pupila de mare odaliscă ce (nu) sunt Carnea mea tremură și se (cu)tremură la gândul că Nici-o distanță nu e prea mare să ne separe Chipul luiîmi apare cu viteza luminii în față Și scriu pe frunte numele meu: Semnul și sunetul său
Poezie by Floarea Țuțuianu () [Corola-journal/Imaginative/15153_a_16478]
-
în Tahiti. Nemulțumit că în locul unui paradis pierdut întâlnește aici o societate în care tradițiile băștinașilor au fost diluate de colonizarea franceză, Gauguin plăsmuiește o lume care are doar parțial legătură cu ceea ce-l înconjoară. Construiește un univers marcat de odalisce statuare, în care culoarea are propria-i existență, independentă de figuri și peisaje. Inserează în picturile sale nu numai zeități autohtone ci și imagini provenind din Egiptul antic, Indonezia sau Insula Paștelui, din mituri budiste sau creștine, toate remodelate de
Expoziții la Galeria Națională din Washington by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5407_a_6732]
-
sale depășește grija pentru execuție și necesitatea de a căuta soluții măcar imprevizibile dacă nu cu totul noi. Dar în această categorie de lucrări, indiferent dacă sursele sunt de multe ori evidente (Cezanne, în Muncitori, 1913, Ingres, în Nud și Odaliscă, 1928), pictura este descrisă implicit, într-o mult mai mare măsură, ca ipostază și ca exercițiu al libertății. Lucrurile se schimbă, însă, radical, atunci cînd este vorba de marile și numeroasele sale compoziții cu personaje identificate limpede ca statut social
Camil Ressu, la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17395_a_18720]
-
Rodica Zafiu Mai multe dintre dicționarele noastre preiau unul de la altul, reproducînd fără modificări, explicarea cuvîntului odaliscă prin formula: "femeie de serviciu în haremul unui sultan; (prin extensie) cadînă". Această definiție destul de discutabilă se regăsește în exact aceeași formă în Dicționarul limbii române literare contemporane, III (DLRLC, 1957), în Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), în Dicționarul
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
1969), în ambele ediții ale Dicționarului explicativ (DEX, 1975, 1996) ș.a.m.d.; ea pare să demonstreze riscurile conciziei exagerate, mai ales cînd se asociază cu neglijarea conotațiilor specifice ale unor cuvinte și expresii. Dacă reacția unui cititor la echivalarea odaliscă - femeie de serviciu e de perplexitate sau amuzament, vina nu e a cititorului, ci a textului lexicografic: care conține un adevăr istoric, dar îl exprimă într-o formă stilistic falsă, asociind cuvinte și sintagme cu conotații total diferite. De fapt
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
istoric, dar îl exprimă într-o formă stilistic falsă, asociind cuvinte și sintagme cu conotații total diferite. De fapt, în acest caz păcatul e mai vechi: chiar în dicționarul lui I.A.Candrea (partea I din Enciclopedia "Cartea Românească", 1926-1931) odalisca era definită ca "femeie de serviciu în haremul sultanului". Există și excepții de la reluarea mecanică a definiției; mi se pare, de exemplu, preferabilă formularea din A. Canarache, V. Breban, Mic dicționar al limbii române, 1974, pentru care odalisca e o
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
Românească", 1926-1931) odalisca era definită ca "femeie de serviciu în haremul sultanului". Există și excepții de la reluarea mecanică a definiției; mi se pare, de exemplu, preferabilă formularea din A. Canarache, V. Breban, Mic dicționar al limbii române, 1974, pentru care odalisca e o "sclavă în serviciul haremului unui sultan; cadînă". Corectă în esență, dar de un efect destul de comic prin opțiunile sale lexicale e și formularea mai veche din dicționarul lui Laurian și Massim (Dicționariul limbei române, tom II, fasc. 7
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
în serviciul haremului unui sultan; cadînă". Corectă în esență, dar de un efect destul de comic prin opțiunile sale lexicale e și formularea mai veche din dicționarul lui Laurian și Massim (Dicționariul limbei române, tom II, fasc. 7, 1874), în care odalisca era o "muiere în serviciul surorilor, fiielor și muierilor sultanului; și muiere destinată la plăcerile sultanului".(Pentru a nu cădea în efectul pitoresc ieftin al reproducerii unui sistem ortografic latinist, care maschează de multe ori calitățile reale ale textului, am
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
de a nu explica, de a nu da decît informații indirecte asupra evoluției sensurilor și de a furniza în secțiunea etimologică doar sursa imediată, omit narațiunea indispensabilă, care ar trebui să arate cum se leagă prin originea îndepărtată cuvintele românești odaliscă și odaie - și să explice diferența dintre sensul de origine al cuvîntului și cel produs pe cale culturală. în română, odaliscă e un împrumut din franceză; dicționarele franțuzești sînt însă mai generoase cu explicațiile, mai ales în acest caz, interesant pentru
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
etimologică doar sursa imediată, omit narațiunea indispensabilă, care ar trebui să arate cum se leagă prin originea îndepărtată cuvintele românești odaliscă și odaie - și să explice diferența dintre sensul de origine al cuvîntului și cel produs pe cale culturală. în română, odaliscă e un împrumut din franceză; dicționarele franțuzești sînt însă mai generoase cu explicațiile, mai ales în acest caz, interesant pentru istoria culturii, în măsura în care depinde de crearea miturilor exotice, de fabricarea occidentală a orientalismului. Enciclopediile și dicționarele nu uită să precizeze
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
de "roabă în slujba femeilor din harem"; cuvîntul prezintă astfel o perfectă analogie cu cameristă, pentru că e un derivat de la oda ("cameră") - care a dat de altfel în română (probabil și prin intermediar slav - bulgăresc, sîrbesc) odaie. Legătura indirectă dintre odaliscă și odaie e prezentată de Lazăr Șăineanu, în Influența orientală asupra limbei și culturei române (o carte de la 1900 care ar trebui reeditată; ar avea cu siguranță succes, cel puțin datorită primului său volum, cu capitole captivante despre obiceiuri, mîncăruri
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
avut, în impunerea acestor conotații, celebre tablori precum cele ale lui Ingres și Delacroix. Cuvîntul a trecut cu sensurile moderne din franceză ("sclavă din harem", "concubină a unui sultan sau a unui pașă", "curtezană") și în alte limbi europene - italiană (odalisca), engleză (odalisque) etc. Și în română, sensul curent el cuvîntului este cel preluat din franceză, așa cum o arată și citatele din DLR, de la Bolintineanu ("Albe odalisce se cobor pe mare/ Pline de plăcere, din al lor serai") pînă la autori
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
a unui sultan sau a unui pașă", "curtezană") și în alte limbi europene - italiană (odalisca), engleză (odalisque) etc. Și în română, sensul curent el cuvîntului este cel preluat din franceză, așa cum o arată și citatele din DLR, de la Bolintineanu ("Albe odalisce se cobor pe mare/ Pline de plăcere, din al lor serai") pînă la autori din secolul nostru ("ochi languroși de odaliscă", I. Pas). Principalul defect al definiției de la care am pornit e așadar introducerea sintagmei femeie de serviciu. în semantica
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
sensul curent el cuvîntului este cel preluat din franceză, așa cum o arată și citatele din DLR, de la Bolintineanu ("Albe odalisce se cobor pe mare/ Pline de plăcere, din al lor serai") pînă la autori din secolul nostru ("ochi languroși de odaliscă", I. Pas). Principalul defect al definiției de la care am pornit e așadar introducerea sintagmei femeie de serviciu. în semantica prototipului (o direcție contemporană a semanticii lexicale, ancorată în dimensiunile psihologice și sociale ale limbajului), sensul unui cuvînt apare nu ca
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
nu ca o listă de proprietăți formalizabile, ci ca un fel de imagine-tip, prin confruntarea cu care identificăm aplicarea etichetei verbale la o realitate oarecare. în momentul de față, mi se pare că în interiorul limbii române imaginile prototipice pentru odaliscă (lux, calm și voluptate) și pentru femeie de serviciu (tîrn, halat și detergent) sînt cît se poate de divergente. De altfel, termenii din sfera semantică a acestui tip de muncă subordonată - cameristă, fată-n casă, jupîneasă, menajeră, îngrijitoare, servitoare, servantă
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
nu e mai puțin semnificativă. Dar este cu adevărat îmbibată de exotism literatura lui Istrati? Sau, și mai exact formulată întrebarea, este reductibil certul levantinism al literaturii lui la ceea ce se cheamă exotism oriental? Căci nu e o literatură cu odalisce, cadîne și eunuci, cu spahii și ieniceri, cu viziri și cu sultani, cu intrigi de harem și ambianță de serai. Nu haremuri există la Istrati, ci mizerabile bordeluri. Nu cadîne fluturîndu-și ademenitor văluri mai mult sau mai puțin transparente, ci
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
în macra vanității mijind de după scuturi. PIERSICA Din voluptăți piezișe pârgu-n trup mi se iscă îndestulat molatec de o cerească hrană. în penumbra pudorii ce-abea abea îl riscă, Zahăr viu aburind suava lui membrană, Pe ramuri bizantine spre dinți de odaliscă Obrazul mi-l întind, nerăbdător de rană. PE UN CUȚIT UITAT Mi-o sete știrbă de omor între frați, De nunți cu mirii spintecați pe mese, Pluti-le-ar măruntaiele peste sânge alese, Taie-le, taie-le, și seamănă-le
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cu tâlcul șters de vreme, îngroșat sau subțiat de-amintire. Cum să nu-mi pâlpâie sufletul ca-n lampa unui fitil necurățat de scrumul ce-l topește-ncet când copii: "De pe perete te privea fie un Christ îngândurat, fie o odaliscă somnoroasă sau o ducesă cu obrajii roșii și cu o înaltă coafură rococo"? Desideriu care transcrise "cu cerneală vișinie într-un caiet îmbrăcat în mătase neagră versuri". "Casa asemeni unei ființe (s.n.) inconștiente și oarbe..." Mărirea și decăderea "mătușei Valeria
Cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12890_a_14215]