63 matches
-
a pielii Valeriana Officinalis este un material vegetal derivat din rădăcini uscate și rizomi uscați de odolean (valeriană), Valeriana officinalis, Valerianaceae Calmant ***[PLEASE INSERT PH.EUR.NAME IN LATIN]*** Valeriana Officinalis Extract este un extract din rizomi și rădăcini de odolean (valeriană), Valeriana officinalis, Valerianaceae Calmant valină ***[PLEASE INSERT PH.EUR.NAME IN LATIN]*** Acid 2-amino-3-metilbutanoic Agent antistatic/agent de condiționare a părului Vanilla Planifolia este un material vegetal derivat din fructe de vanilie (Vanilla planifolia, Orchidaceae), ajunse la maturitate, crude
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
definesc caracterul sudic pontico-mediteraneean: cosaci - Astragalus cicer, ineață - Linum flavum, răsură - Rosa gallica, trifoi - Trifolium pannonicum, clopoțel - Asyneuma canescens, cinci degete - Dorycnium herbaceum, drobiță - Genista tinctoria, lintea pratului - Lathyrus megalanthus, luminoasă - Clematis recta, gămălie - Thesium linophyllon, iarba fiarelor - Vincetoxicum hirundinaria, odolean - Valeriana officinalis, bălușcă - Anthericum ramosum, umbra iepurelui - Asparagus officinalis și altele asemenea. ... Speciile floristice de interes conservativ prezente în situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare sunt următoarele: dedițel - Pulsatilla patens, dedițelul mare - Pulsatilla grandis, iris bărbos - Iris aphylla ssp. hungarica
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
prahovean al masivului numai în porțiunea dintre Sinaia și Valea Morarului. Asociația dominantă aici este făgetul cu brad specific Carpaților Orientali și Meridionali (până la valea Oltului), cu întreaga sa compoziție floristică. Pătura ierbacee cuprinde elemente carpatice, cum sunt: colțisorul, vulturica, odoleanul, tătăneasa, mierea ursului, piciorul cocoșului, floarea paștilor. Cu totul remarcabil este arboretul secular de brad de la Sinaia (lângă castelul Peleș), care mai cuprinde încă arbori monumentali de până la 50 m înalțime și diametre considerabile. De asemenea, unul dintre cele mai
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
statură înaltă menționăm: lăptucul oii, lopațeana, șolandul, magul, piciorul cocoșului, iarba ciutei, ciulinul. Vegetația lichenologică saxicolă din etajul montan superior este foarte variată în raport cu lumina, poziția și gradul de umiditate. Pe lângă cele mai răspandite specii, cum ar fi: ochii șoarecelui, odoleanul, păiușul, feriga de piatră, trăsnicul, există unele endemisme carpatice: micșandra de munte, ca și unele specii rare. Dintre speciile de licheni prezente în masivul Bucegi enumerăm reprezentanți din clasa Ascolichenes, ordinul Discolichenes. 2. Etajul alpin. Dintre arboretele remarcabile din acest
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Valeriana ("Valeriana officinalis") este o specie de plante erbacee perene din familia "Valerianaceae". Mai este denumită și odolean, năvalnic, gușa-porumbelului sau iarba-pisicii. Tulpina crește până la o înălțime de 70—170 cm. Florile sunt roșii-liliachii până la albe, grupate într-o inflorescența umbeliforma. Înflorește în perioada iunie-august. Principalele substanțe active sunt: ulei volatil, acid izovalerianic și acid valerianic, alcaloizi (catinină
Valeriană () [Corola-website/Science/306712_a_308041]
-
lucru: valeriana este una dintre cele mai eficiente remedii în tratarea tulburărilor emoționale, precum și a bolilor fizice asociate lor. O problemă de extremă actualitate în vremurile noastre, care stau sub semnul tensiunii și al stresului. Se mai numește popular și odolean sau gușa porumbelului. Este o plantă ierboasa, înaltă de un metru - un metru și jumătate, care crește spontan, în locurile umede, cu pământ afânat, din zonele de deal și de munte. Are florile de un roz palid, cu un miros
Valeriană () [Corola-website/Science/306712_a_308041]
-
arheologic din punctul “Dealul Alb” este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a. Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc. Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
jankae"), ochiul găinii ("Primula minima"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), cristeț ("Salvia glutinosa"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), degetăruț ("Soldanella hungarica", "Soldanella montana"), scorzonera ("Scorzonera purpurea ssp. rosea"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), opaiță roșie ("Silene dioica"), buruiana vântului ("Seseli rigidum"), odolean ("Valeriana montana"), șopârliță ("Veronica arvensis") sau coada-vacii ("Verbascum glabratum"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
cultivate și necultivate, fânețe și pășuni. Rezervația naturală dispune de elemente floristice (păpuriș, stufăriș, vegetație ierboasă) și faunistice (păsări, mamifere, reptile, pești) specifice zonelor umede. La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități vegetale cu specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), ligularia ("Ligularia sibirica"), șapte-degete ("Comarum palustre"), trifoiște ("Menyanthes trifoliata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), precum și o orhidee din specia "Dactylorhiza incarnata". Situl adăpostește și asigură condiții de viețuire, hrană și cuibărire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
vegetale întâlnite în rezervație se află câteva rarități floristice (arbuști, flori și ierburi) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: jneapăn ("Pinus mugo"), rachițele ("Vaccinium oxycoccus ssp. microcarpum"), afin vânat ("Vaccinium uliginosum"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), o specie de roua cerului ("Drosera intermedia"), bumbăcarița ("Eriophorum angustifolium"), pufulița ("Epilobium palustre"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), buhăieș ("Listera cordata"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria palustris"), țăpoșica ("Nardus strictă"), vuitoare ("Empetrum nigrum"), bucățel
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
pendula"), salcie de turba ("Salix myrtilloides"), salcie pitica ("Salix retușa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L.") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Ierburi și flori: rogoz ("Carex"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), pipirig (cu specii de "Juncus articularis" și "Juncus triglumis"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), volovatic ("Swertia punctata") și trifoi roșu ("Trifolium pratense")
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), orhidee ("Dactylorhiza cordigera"), bumbăcăriță (din speciile: "Eriophorum latifolium" și "Eriophorum vaginatum"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), nu-mă-uita ("Myosotis scorpioides"), lemn dulce ("Polygonum bistorta"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), darie ("Pedicularis exaltata"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), ruin ("Succisa pratensis"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), bucățel ("Agrostis canina") sau diferite specii de rogozuri ("Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex curta"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
superbus"), taulă ("Spiraea salicifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), pufuliță ("Epilobium hirsutum"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), răcitoaică ("Epilobium roseum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), pedicuță ("Lycopodium clavatum"), mentă ("Mentha longifolia"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), șapte-degete ("Potentilla palustris"), taulă ("Spiraea salicifolia"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), iarbă neagră ("Calluna vulgaris") și rogoz ("Carex diandra", "Carex flava", "Carex riparia"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, conace, muzee, monumente, arii protejate) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]