96 matches
-
atmosferică, inginerie chimică, Biologie chimică, Chemo-informatica, electrochimie, chimia mediului, Femtochimia, Chimia aromelor, Chimia fluxului, geochimie, Chimia ecologică, Histochimia, Istoria chimiei, chimia hidrogenării, Imunochimia, Chimia marină, Știința materialelor, Chimie matematică, Mecanochimia, Chimie medicinala, Biologie moleculară, Mecanică moleculară, Nanotehnologie, Chimia produselor naturale, Oenologie, Chimie organometalică, petrochimie, farmacologie, fotochimie, Chimie organică fizică, Fitochimie, Chimia polimerilor, radiochimie, Chimia solidelor, sonochimie, Chimie supramoleculară, termochimie, si multe altele. Industria chimică a început să se dezvolte în perioada postbelică, datorită numeroaselor inovații care apăruseră între 1935-1955, fiind în
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
1979-1983, Doctorantura, Institutul Tehnologic de Alimentare din Kiev (actual Universitatea de Stat a Tehnologiilor Alimentare a Ucrainei); 1990 - Universitatea Tehnică din Moscova "N. Bauman" <br> 1992 - Institutul Național al Viei și Vinului din Republică Moldova, secția “Tehnologii și utilaj din oenologie”, Chișinău <br> 1996 - Institutul Național al Viei și Vinului din Republică Moldova, secția “Tehnologii și utilaj din oenologie”, Chișinău <br> 2006 - Universitatea de Stat a Tehnologiilor Alimentare a Ucrainei 1963 - 1964 - ajutor de tractorist în sovhozul „Pravda”;<br> 1964 - 1965
Ion Panașescu () [Corola-website/Science/321326_a_322655]
-
Universitatea Tehnică din Moscova "N. Bauman" <br> 1992 - Institutul Național al Viei și Vinului din Republică Moldova, secția “Tehnologii și utilaj din oenologie”, Chișinău <br> 1996 - Institutul Național al Viei și Vinului din Republică Moldova, secția “Tehnologii și utilaj din oenologie”, Chișinău <br> 2006 - Universitatea de Stat a Tehnologiilor Alimentare a Ucrainei 1963 - 1964 - ajutor de tractorist în sovhozul „Pravda”;<br> 1964 - 1965 - ajutor de combainer în sovhozul „Pravda”<br> 1970-1972 - Inginer-constructor fără categorie, inginer-constructor, categoria III, inginer-constructor, categoria ÎI, Uzina
Ion Panașescu () [Corola-website/Science/321326_a_322655]
-
dubioase. Directorul întreprinderii, Gheorghe Cercel (Gheorghe Dinică), se îmbogățise printr-o serie de activități dubioase, falsificând evidențele și realizând astfel mari câștiguri ilicite. Mirea descoperă o tipografie de etichete false pentru sticlele de vin care fuseseră scoase ilegal din gestiune. Oenologii lui Cercel încearcă să-l îmbete pentru a-l împedica să facă și alte descoperiri. Între timp, inspectorul Dumitru Sterea (Dem Rădulescu) de la Controlul Financiar este șantajat pentru a închide dosarul de cercetare a activității de la IAS „Vinicola”, după ce nea
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
încrucișarea soiurilor Cabernet franc x Sauvignon franc; soiul Blauburgunder din Portugieser bleu x Blansfrankisch; soiul Neuburger din Sylvaner x Veltliner rouge; soiul Zweigelt din încrucișarea soiurilor Blanfrankich x Saint Laurent. În studiile efectuate la Institututul de Cercetare pentru Viticultură și Oenologie din Pecs (Ungaria) s-a folosit amprentarea microsatelitară a 101 genotipuri de Vitis vinifera (din care 97 erau autohtone, iar 4 internaționale) pe 6 loci microsatelitici. Din numărul total de soiuri s-au obținut amprente microsatelite doar la 95. Tot
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
bismut. Printre esterii săi, pot fi citați lactații de etil sau de butil (solvenți pentru vopsele). 2) Acid tartric (COOH.CHOH.CHOH.COOH). Se prezintă în cristale incolore, transparente. Utilizat în vopsitorie, în fotografie, la prepararea prafului de copt, în oenologie, în medicină etc. Sărurile sale includ: a) Tartratul de sodiu. ... b) Tartratul de potasiu. ... c) Hidrogentartratul acid de potasiu sau cremă de tartru (tartru rafinat). ... Poziția nu cuprinde tartrul brut (poziția nr. 23.07). d) Tartratul de calciu în cristale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
sucul fructelor din genul citrus. Se mai poate obține prin fermentarea glucozei sau a zaharozei, provocată de unii citromiceti. Se cristalizează în prisme mari incolore, transparente, sau in praf alb, cristalin, inodor. Utilizat la prepararea băuturilor, în industria textilă, în oenologie sau în farmacie, la fabricarea citraților etc. Sărurile principale ale lui sunt: a) Citrați de litiu. ... b) Citrați de calciu. ... Poziția nu cuprinde citratul de calciu brut, poziția nr. 38.24. c) Citrați de aluminiu (utilizați că mordanți în vopsitorie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
estetică - a cărei etimologie amintește de capacitatea de a... mirosi. în schimb, zadarnic am căuta în lucrările de filosofie vreun elogiu adus olfacției, gustului sau pipăitului, și cu atât mai puțin o celebrare a activităților artistice asociate: nimeni nu recunoaște oenologia, știința parfumurilor sau gastronomia ca discipline ținând integral de artele frumoase. Plimbându-se parfumat prin agora, Aristip incită la formularea tuturor acestor considerații: el își revendică animalitatea și nu uită că aparține naturii; invită pe oricine să facă la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
originară formulată de Epicur în persoană: plăcerea presupune să-ți satisfaci doar dorințele naturale și necesare, să bei când ți-e sete, să mănânci când ți-e foame. Apă și pâine uscată, sau cam pe-acolo... Muzica, poezia, pictura, gastronomia, oenologia, sexualitatea trimit la dorințe, desigur, dar nu intră în categoria inițială. Primele trei nu par nici naturale, nici necesare, iar ultimele trei decurg din niște impulsuri naturale, evident, dar nu și necesare în satisfacerea lor... Cercul campanian îndulcește rigoarea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
estetică - a cărei etimologie amintește de capacitatea de a... mirosi. în schimb, zadarnic am căuta în lucrările de filosofie vreun elogiu adus olfacției, gustului sau pipăitului, și cu atât mai puțin o celebrare a activităților artistice asociate: nimeni nu recunoaște oenologia, știința parfumurilor sau gastronomia ca discipline ținând integral de artele frumoase. Plimbându-se parfumat prin agora, Aristip incită la formularea tuturor acestor considerații: el își revendică animalitatea și nu uită că aparține naturii; invită pe oricine să facă la fel
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
originară formulată de Epicur în persoană: plăcerea presupune să-ți satisfaci doar dorințele naturale și necesare, să bei când ți-e sete, să mănânci când ți-e foame. Apă și pâine uscată, sau cam pe-acolo... Muzica, poezia, pictura, gastronomia, oenologia, sexualitatea trimit la dorințe, desigur, dar nu intră în categoria inițială. Primele trei nu par nici naturale, nici necesare, iar ultimele trei decurg din niște impulsuri naturale, evident, dar nu și necesare în satisfacerea lor... Cercul campanian îndulcește rigoarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
unicat între vinurile dulci românești și străine. Optim în combinații cu desertur i rafinate. Cu pârdalnica ei fire Grasa-i ca un cal arab Duce n cârcă om subțire Dar prăvale pe cel slab. Grasa de Cotnari (dulce) Bijuterie a oenologiei românești, Grasa este un privi legiu moștenit de secole pe plaiurile vestite ale p odgoriei Cotnari. Originalitatea și secretul acestui vin stau în recoltatul târziu al strugurilor, când mustul din boabe se concentrează foarte mult datorită putregaiului nobil. Un vin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
1993. Este, de asemenea, și membru corespondent al Academiei Internaționale a Vinului, din 1998, al Academia Italiana della Vite et del Vino, din 1986, și al Academie Suisse du Vin din 1987. A înființat și conduce Centrul de Cercetări pentru Oenologie de pe lângă Academia Română, cu sediul la Iași. În calitate de cercetător, colaborează cu școli cu profil oenologic din multe țări, între care cele din Narbonne, Bordeaux, Montpellier, Dijon, Berlin, Geissenheim, Neustadt, Piacenza, Asti, Porto, Lisabona. Profesorul Valeriu D. Cotea, fascinat dintotdeauna de „miracolul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
coordonator al 373 tutovene, Meridianul. Prezent cu catrene în mai multe antologii, între care "În dulcele târg al Ieșilor". Tip. Pe drumul de costișe, 2001, și în volume colective. TUDOSIE, Avram D. n.1931, profesor inginer doctor în Viticultură și Oenologie, degustător (specialist în vinuri), autorizat al României și scriitor-publicist de factură eseistică-aforisticăreflexistă cu tendință și har umoristic ... (Acad. prof. univ. Constantin Ciopraga). A desfășurat și dezvoltă o bogată activitate științifică, didactică și publicistică, impunându-se și ca un cronicar și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
estetică - a cărei etimologie amintește de capacitatea de a... mirosi. În schimb, zadarnic am căuta în lucrările de filosofie vreun elogiu adus olfacției, gustului sau pipăitului, și cu atât mai puțin o celebrare a activităților artistice asociate: nimeni nu recunoaște oenologia, știința parfumurilor sau gastronomia ca discipline ținând integral de artele frumoase. Plimbându-se parfumat prin agora, Aristip incită la formularea tuturor acestor considerații: el își revendică animalitatea și nu uită că aparține naturii; invită pe oricine să facă la fel
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
originară formulată de Epicur în persoană: plăcerea presupune să-ți satisfaci doar dorințele naturale și necesare, să bei când ți-e sete, să mănânci când ți-e foame. Apă și pâine uscată, sau cam pe-acolo... Muzica, poezia, pictura, gastronomia, oenologia, sexualitatea trimit la dorințe, desigur, dar nu intră în categoria inițială. Primele trei nu par nici naturale, nici necesare, iar ultimele trei decurg din niște impulsuri naturale, evident, dar nu și necesare în satisfacerea lor... Cercul campanian îndulcește rigoarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pentru antipodul heterotrof, omul sau pasărea care ciugulește strugurele, eliberând sămânța poate altundeva; ca și pentru drojdia care devorează zahărul bobiței lăsând În urmă vin, dar eliberând de asemenea sămânța. Se vede treaba că vița s’a născut cu vocația oenologiei... Gând la gând cu bucurie, ar spune Întreaga biocenoză care profită de generozitatea, cum se vede deloc dezinteresată a plantei: la urma-urmei, nu cumva tot niște heterotrofe se ocupă cu hibernala regenerare a unui sol pe potriva dorinței plantei? Dar generozitatea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”9 mai 1983”> Dragă domnule Călin, Trimit articolul despre roman , pe care-l terminasem de cîteva zile, însă dactilografele au fost ocupate, în acest timp, cu afaceri casnice. Mai am un articol gata, Oenologie și literatură: o antologie , pe care l-aș putea oferi pentru un număr viitor. Voi mai trimite un comentariu despre un volum din colecția „Eminesciana” , - îndată ce agenda mea va deveni mai liberă. Pînă atunci, te rog să primești, dragă domnule
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Săptămîna din urmă nu mi-a lăsat timp pentru scris, de aceea răspund cu întîrziere. Din cele două studii eminesciene la care mă refer, nu aveam decît partea despre lucrarea lui ștefan Avădanei ; cealaltă a fost scrisă acum . Cît despre Oenologie și literatură , articolul fusese dat la Cronica, de unde l-am retras pentru a-mi respecta promisiunea. Așadar, pagini pentru trei numere! Dorind revistei o afirmare cît mai largă, te rog să primești, dragă domnule Călin, salutările mele prietenești. Constantin Ciopraga
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
La fel de adevărată e și cealaltă analogie pe care o folosește O. în prefața la ediția a doua: „Coaja lucrurilor a fost un fel de gaură neagră. A absorbit cam tot ce a întâlnit în cale: ocultism, etimologie, hidrodinamică, speologie, arhitectură, oenologie, aerofotogrametrie, istoria elenismului, chimia pigmenților, mecanica motoarelor, botanică ruderală, jurisprudență, teoria conspirațiilor, arta vitrinierilor, tarotul divinatoriu, meșteșugul sculpturii în scârț”. Cadrul epic se schimbă în două volume de povestiri cu un subtitlu comun: Carte de calculatoare pentru spirite literatoare, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
e singura băutură care a fost personificată Într’un zeu și tot el poate Îndeplini euharistia, adică să devină sângele lui Hristos. Coca Cola nu. Dar are suflet și vinul obținut În vreun combinat? Desigur că nu. Să mă ierte oenologii, cărora de fapt le apreciez zbaterea de a obține un produs de calitate, dar tehnologia modernă ține cont doar de chimismul, iar nu de sufletul vinului. Operațiunile și tratamentele pe care le suferă vinul sunt rezultatul aplicării asupra unui produs
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aici premise pentru o originală și necesară reconsiderare a poetului. Perioada de după al Doilea Război marchează o nouă cădere calitativă (coincidentă, desigur, cu perioada realismului socialist). Confuzia de valori e suverană și în viticultură, și în literatură. (Dacă admitem că oenologia e un domeniu cu reală „morgă” a valorii). Nepriceperea simulată de Sadoveanu lasă locul unui dezinteres global. Poeții (Nichita Stănescu, Sorescu, Dimov, Doinaș) pot fi apologeți ocazionali ai vinurilor, dar meritul de oficianți ai acestui cult le revine prozatorilor (Preda
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
viveur și gourmet, militar cu o bună cultură, Henri Berthelot s-a lăsat, încetul cu încetul, sedus de România și de oamenii ei. Au contribuit la aceasta deopotrivă spiritul bătăios, curajul și sacrificiul armatei române refăcute, cât și bucătăria și oenologia locală, ca și mănăstirile și locurile pe care, în momentele de răgaz, Berthelot le vizitează. Împrejurarea retragerii Rusiei din război îi furnizează numeroase ocazii în care poate compara mica Românie și marele vecin de la Răsărit, comparație întotdeauna defavorabilă acestuia din
Generalul Berthelot pe frontul românesc by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4037_a_5362]
-
de proză, de-a lungul cărora a fost distins cu numeroase premii 2. Pe lângă poezie și proză, José Manuel Caballero Bonald a publicat eseuri (despre literatură, pictură, inclusiv pe teme, firești pentru un fiu al Jerezului, de artă flamenco și oenologie), precum și scrieri memorialistice. După ce evocă anii de ucenicie, în volumul Tiempo de guerras perdidas (1995) și în La costumbre de vivir (2001) - reunite ulterior sub titlul La novela de la memoria, 2010 -, el revine în 2012 cu o insolită autobiografie-poem, Entreguerras
Premiul Cervantes 2012 – José Manuel Caballero Bonald by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3972_a_5297]
-
îi viza mai mult ca sigur pe cei care nu învățaseră la timpul potrivit să prețuiască vița și rodul ei, să mai bea vinul și cu sufletul. De altfel, gazdele mele, cei doi directori ai Cramelor din Recaș, inginerii și oenologii de seamă ai acestor locuri, Ioan Georgiu și Gheorghe Iova, sunt ei înșiși membri ai elitei degustătorilor din țară, ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România, o organizație nonprofit înființată în anul 1994, ambii foști dascăli apreciați ai Universității de Științe
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]