5,006 matches
-
vreodată. Și eu știu că așa e. Vă rog să o sprijiniți, mai ales că eu tare aș vrea să-l văd pe fratele meu că merge și vorbește și râde, iar pe bunica să n-o mai văd că oftează și lăcrimează toată ziua. Frățiorul meu a rezistat din greu 6 ani. Cu ajutorul dumneavoastră ar putea să ne zâmbească și el odată. Fiind atinși de emoționanta scrisoare primită de la sora lui Marian Geambașu, Asociatia “Salvează o inimă” a demarat urgent
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94040_a_95332]
-
albaștri Poeții vor muri în zori unii prin cîrciumi, alții prin altare, de vii vor arde, zei întîmplători, fără să ceară nimănui iertare. Va fi o sărbătoare moartea lor, orașul nu-și va pune-n cap cenușă, femeile nu vor ofta de dor, doliu nu ne vom pune peste ușă. Doar o secundă, patetic, vom visa la ochii lor cu cearcăne și prapuri, la fruntea cu albaștri solzi pe ea, pe care azi nu-s cruci, nici epitafuri. Apoi vom sparge
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
râsete la fântână a doua zi am plecat departe călări * noaptea a nins când am ieșit din cort bărbile de bătrâni înveliseră totul a sosit la noi înțelepciunea m-am gândit am auzit o movilă albă gemând și o alta oftând și una a slobozit o bășină zăpada e bună dar înțelepciunea departe * mulțimile citesc scrisul meu în zăpadă soldații scriu în zăpadă pentru ciori ciorile duc mesajele noastre la oraș îi fac pe negustori să tremure se-adună ei înfricoșați
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
Fetișcana își așezase pachetul pe banchetă și încerca să se dezbrace. - E un ghiveci. Mersi! Ghiveciul se răsturnase. L-am oprit să nu cadă. Pistruiata își scosese pardesiul. O fustă scurtă și un pullover pufos, din mohair. S-a așezat, oftând. - Eu l-am făcut să se ridice și să-mi dea locul. Tot timpul asta i-am spus: "Ușcheală". Și, vezi, a plecat. - Coboară la prima. M-a privit hotărâtă. - Eu l-am făcut să coboare. I-am transmis gândul
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
mănușă? Credeam că ai proteză. Aveam, într-adevăr, mănușă la mână cu degetul lovit. Credeam că îmi mai ostoiesc durerea. - Ia să văd și io. I-am arătat degetul. începea să se înnegrească de-acum. - O să-ți cadă unghia, a oftat ea. Apoi se vindecă. Mai doare puțin și gata. Până ajungem o să-ți treacă durerea. - Unde mergi? - Până la capăt. De-acolo iau autobuzul de Slava Cerkeză. Merg la soră-mea de Crăciun. E învățătoare acolo. Mi-a prins mâna cu
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
autobuzul de Slava Cerkeză. Merg la soră-mea de Crăciun. E învățătoare acolo. Mi-a prins mâna cu degetul rănit. A tras-o spre ea. A sărutat degetul. își desfăcuse ușor buzele, ca și cum ar fi vrut să-l muște. "Aselghito", oftă caimacamul. "Șezi locului, că mă răscolești." - Am uitat să-ți spun, zâmbi ea, șoptindu-i parcă degetului, mă cheamă . - Ești rusoaică? - Nu, din Teleorman. Nașa-i lipoveancă. Ce, nu-ți place numele? Mai am și Arina, dar nu-i nume
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
dând să-mi trag mâna. S-a răsucit. Continua să-mi țină degetul lipit de buzele ei. Și-a tras piciorul de sub ea. S-a apropiat, strecurându-se pe sub brațul meu. S-a cuibărit la piept. - Mi-e somn, a oftat. De dimineață tot am umblat. Căldura asta m-a toropit. Era cald, într-adevăr, în vagon. Caloriferul ardea sub bancheta noastră. S-a strâns și mai mult în mine, culcându-și capul în poala mea. Mă privea cu ochi jucăuși
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
ești nebun?! tresări Andrew, ca trezit din morți. Nu e suficient că paparuda o să mă aibă pe mine, acum vrei să aibă tot ducatul, inclusiv pe tine?! Fii serios, frate, cu tine șef, tot mai avem o speranță în viață.” Oftă, apoi mormăi: „Să ne vedem cu bine...” Își îndreptă vestonul și plecă pe-aci încolo. Îl urmăriră cu privirea, triști. Garda îi dădu onorul. Unguroaica, dar nu numai ea, toată prezența feminină lăcrima. Andrew hălădui o vreme pe coridoarele casei
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
-mi place ideea să intru într-un magazin. - Lasă asta în seamă mea, Țină. Așa, voi avea și eu ceva de făcut. Pot să-ți spun că sînt destul de speriată, acum, ca evadarea asta a voastră devine o realitate, a oftat. Știi, încă mai e timp să te răzgîndești, a adăugat, cu speranța. - Nu, Alină, degeaba încerci. - Va fi așa cum dorești, a oftat din nou, descurajata. Apoi, uitîndu-se la ceas, a sărit de pe scaun. - Ai văzut cît e ceasul! Va trebui
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
Pot să-ți spun că sînt destul de speriată, acum, ca evadarea asta a voastră devine o realitate, a oftat. Știi, încă mai e timp să te răzgîndești, a adăugat, cu speranța. - Nu, Alină, degeaba încerci. - Va fi așa cum dorești, a oftat din nou, descurajata. Apoi, uitîndu-se la ceas, a sărit de pe scaun. - Ai văzut cît e ceasul! Va trebui să mă grăbesc, dacă vreau s-o prind pe Vasilica în clipa cînd iese din fabrica. Și s-a repezit la ușă
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
timbre fiscale în ciocurile lor micuțe/ au înconjurat comisia/ formată din costume/ de toate culorile/ �este atît de frumos afară"/ a șoptit o cîrtiță/ apoi s-a ascuns rapid/ în mușuroiul de lîngă zid// este atît de frumos afară// a oftat procurorul/ încît eu nu mai pot să trăiesc/ și s-a împușcat/ din "cinematograful republicii" a iești un cîrd de capre/ și după ce au mîncat toate afișele/ s-au urcat în tramvai/ chicotind// caprele erau atît de frumoase și de
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
ani în urmă de un bărbat care semăna cu dumneata". "Era în amurg", îi spun. "Era cam pe seară", îmi răspunde. Atunci suntem aproape noi!" exclamăm, și plecăm aproape împreună. Locul Îmi arată curbura spatelui; Făcută anume să alunece rochia". Oftează fără să o doară: "Cu gura cânt la flaut". Și mă îndeamnă complice: Caută locul, dar să știi că e schimbător. Ieri era lobul urechii, cândva a fost pubisul, azi nu mai știu". Va trebui să încerc, să parcurg întregul
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
balans, lovea zidul care se îndârjea să rămână în picioare, aruncându-i demolatorului, din când în când, câte o bucată de tencuială, o ciozvârtă de zidărie sau câte o halcă de pietroaie. Dăm peste câte o făcătură de-asta", a oftat inginerul, văzându-ne cum urmăream loviturile bilei ruginii, "de ne vine să credem că înadins nu se lasă spartă, să ne arate de-al dracu' că-i mai puternică decât tehnica noastră. Și când te gândești că are peste două sute
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
Știi cât are biluța aia?", s-a întors spre mine, lăsându-mi să-i citesc clar în ochi adâncul regret că nu mă aflam chiar în clipa aceea pe zidul turnului unde bila tocmai lovea încă o dată. "Cinci tone", a oftat nedumerit că mai eram în fața lui și nu o simplă pată pe zidăria aceea care se îndârjea să reziste. A zâmbit nădăjduind că, poate, în clipele următoare, îmi cade vreo grindă în cap sau, de ce nu, Fiorosul, faima pușcăriei prin
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
ca s-o înghesui puțin acolo, după ușa aia care văd că a mai rămas cu tot cu vizeta ei închisă". Inginerul mi-a surprins privirea. "De-acolo începea sectorul viețașilor", a precizat el. "Mai tragem la zidărie. Lucrătură zdravănă", a mai oftat apăsat, ferm convins că acolo era locul meu, nu lângă minunea aceea de Ester, zâmbind într-una pierită de farmecul ascuns al temniței năruite. Am renunțat să mă îndrept spre sectorul viețașilor. Mă gândeam că inginerul ar fi fost în
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
icneau sub chingile cu care erau încinși. Au văzut că-i urmăream. Unul, masiv, într-o bluză de gărzi patriotice, a venit lângă mine. A făcut gestul de a duce o țigară la buze. I-am dat una. "Maistore", a oftat el. "Dacă-ți spun cum e viața, zici că nu se poa'. Ca-n filmele alea de le dă pă bulgari, cu americani. Acu' doi ani eram acolo", și-mi arată undeva spre un șir de camere din fața noastră. "La
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
casierie îl urmărește cu privirile și se întreabă când va pleca la petrecere. După o oră, se ridică de la monitor și se îmbrăcă să plece. O salută amical pe casieriță și ea îi zâmbi complice, urându-i petrecere frumoasă și oftând cu melancolie. Ajunse acasă pe o ploaie măruntă și deasă, pătrunzătoare. Se scutură înfrigurat înainte de a intra în garsoniera mare și întunecată. Cred că, totuși, va trebui să fac un efort și să-mi instalez Internet pe calculatorul de acasă
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
așa că stai la rând ! - Mulțumesc,sunteți foarte amabili, însă acum aș vrea să mă retrag. Am întâlnire cu o pițipoancă ! încearcă Mihai să iasă dintre pumnii încleștați ai celor doi. - Pițipoance ?! Du-te mai repede până nu îți trece vremea, oftează vulpoiul bătrân care se retrăsese de la început. - Te conduc până afară ,îi spune de Vitto ,știind că trebuie să mai urmeze și o discuție particulară cu tânărul care-i umflase buzunarul cu câteva mii în plus.Îl urmează tăcut în
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
orașului, de țiuitul armelor care Încă se mai auzea Înfundat, undeva, departe, În noapte, am avut sentimentul că urcasem viu, cu Elena În brațe, parcă spre cer, la Dumnezeu. După un timp, liniște deplină. Doar mașina scârțâia, greoaie, și motorul ofta la fiecare schimbare a vitezei. Unul din navetiști asculta În surdină la un mic aparat de radio. Știri care mai de care, Îndemnuri, unul după altul, pe postul național, le percepeam fără a le desluși. Nimeni Însă nu-l Întreba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
era foarte popular un cântec interpretat de Corina Chiriac, Ne cunoaștem din vedere, despre un el și o ea care călătoresc în fiecare dimineață în același autobuz, se caută din priviri, dar nu își vorbesc niciodată. Mulți români vor fi oftat ascultând versurile simple ale șlagărului și (își) vor fi spus nostalgic: Uite, ce potriveală, exact așa mi s-a întâmplat și mie". Vor fi bănuit ei, oare, vreo clipă că în spatele chipului familiar pe care, printr-o stranie coincidență, îl
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
pe postul "Realitatea Tv, un talk-show interesant, patronat de moderatorii Cornel Nistorescu și Adrian Ursu, show care îl face pe prietenul Haralampy să tânjească după serile de marți și joi cu Emil Hurezeanu și Cristian Tudor Popescu... Ehe, ce vremuri!, oftează el mai sorbind din trăscău, ce vremuri... - O, ia priviți cine e invitat la emisiune!, încălzește brusc atmosfera nevastă-mea Coryntina: domnul Virgil Măgureanu, înseamnă că va fi fain... - Fix, fain, doamnă! Fin'că în loc de răspunsuri la întrebări, de la domnu
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
cu PD-ul... Percepție haralampyană, ce să-i faci, îmi spun, deși, parcă așa se exprimase, totuși, domnul Stolo... În orice caz, a fost o emisiune din care am înțeles ceva-ceva mai mult decât nimic, și în timpul căreia prietenul a oftat în câteva rânduri: - Doamne, unde-s "mariustucăshow"-rile de altădată? Aș vrea să-l contrazic, da' iar ne certăm... NOI TELEZICERI... l Istoricul Adrian Cioroianu, la emisiunea "Politica sub presiune" din 05.05, de pe Realitatea Tv a spus cu bucurie
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
încetat să le mai iubesc eu, după ce am început să le tratez altfel - un exercițiu împotriva depresiei & ideilor goale, ghemuri de carne pîrjolite în pat. Sau proptite de pereți, ca slănina bunicului, sau direct pe covor, niște gîndaci mari care oftează. Și cine sînt băgat și scos prin toată carnea asta? Sînt un om care înaintează spre țoalele mele, în care ceva înaintează spre mine Viitorul? O proiecție a minții sau un urs care are grijă de mine, un vrăjitor bătrîn
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
pot să conversez, fie și telefonic, cu Sportul Rege în persoană, am insistat: - Mă refer la Aurelian Scorobete, cel care se ocupă de imaginea clubului, care administrează site-ul lui Poli. La Rică Scorobete. - Aa, pe Rică îl căutați - a oftat a recunoaștere domnul Fotbal - de ce n-ați spus așa? Rică. Așa îl cunosc toți de la Poli. Conducerea, jucătorii și membrii galeriei. Munca sa este cunoscută însă de mult mai multă lume, o cunoașteți cu siguranță și dumneavoastră, cei ce urmăriți
Agenda2004-51-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283168_a_284497]
-
doresc la țară, îi cam terorizam pe vârstnicii din cartier cu zgomotele inerente meciurilor de fotbal: îmi amintesc de o vecină, baba Dobre cum îi spuneam noi, copiii, care revăzându-mă în septembrie, când începeam școala, își făcea semnul crucii oftând: Iar a venit Iuda la oraș»! Astăzi, „Iuda“ - în viziunea vecinelor, sau „Moleculă“, cum îl strigau colegii de liceu, se poate mândri cu realizări pe care puținor oameni le e dat să le atingă într-o singură viață. Și cariera
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]