93 matches
-
un valoros monument gotic, construit în jurul anului 1380, sub influența Bisericii Sf.Maria din Sibiu. La început, biserica avea un cor închis pe trei laturi și o navă centrală cu tavan plat, care comunica spre navele laterale prin trei arcade ogivale. Mai avea și o clopotniță deasupra părții de vest a navei centrale, cu ferestre ogivale, care au fost astupate mai târziu. În turnul clopotniță s-au păstrat două clopote datate în secolul al XV-lea, dintre care clopotul mare poartă
Ațel, Sibiu () [Corola-website/Science/299102_a_300431]
-
La început, biserica avea un cor închis pe trei laturi și o navă centrală cu tavan plat, care comunica spre navele laterale prin trei arcade ogivale. Mai avea și o clopotniță deasupra părții de vest a navei centrale, cu ferestre ogivale, care au fost astupate mai târziu. În turnul clopotniță s-au păstrat două clopote datate în secolul al XV-lea, dintre care clopotul mare poartă inscripția "O rex glorie Jesu Christi veni cum pace". Pe șantierul bisericii din Ațel a
Ațel, Sibiu () [Corola-website/Science/299102_a_300431]
-
arcurilor curbe pentru ferestre, uși sau arcade. Același principiu al construcțiilor semicirculare a fost aplicat și pentru acoperișul de piatră, care a înlocuit în cele mai multe biserici lemnul; bolta in leagan (ca un arc rotund continuu) sau pe cea a bolții ogivale (ce consta din două bolți în leagan care se intersectau). Stâlpii masivi, rotunzi, și pereții groși ai clădirilor romanice erau necesități structurale până la descoperirea tehnicilor perfecționate, asociate cu stilul gotic târziu, ce permiteau preluarea tensiunilor, unele dintre acestea (mai ales
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
consta din două bolți în leagan care se intersectau). Stâlpii masivi, rotunzi, și pereții groși ai clădirilor romanice erau necesități structurale până la descoperirea tehnicilor perfecționate, asociate cu stilul gotic târziu, ce permiteau preluarea tensiunilor, unele dintre acestea (mai ales bolțile ogivale) fiind utilizate chiar și în perioada precedentă. Marele avânt pe care l-a cunoscut arhitectura romanică s-a datorat unor reforme ale ordinului benedictin, mișcări pornite la Cluny (reforma cluniacenză), respectiv Cîteaux (în urma cărora au apărut cistercienii). Printre cele mai
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
se află moaștele și mormintele ctitorilor sau a regilor. Monumente în stil romanic Biserica Mânăstirii Clunis din Franța, Domul din Pisa in Italia, în Transilvania Catedrala Romano Catolică din Alba-Iulia. Stilul gotic apare în Vestul Europei în secolul XII. Stilul ogival de la ogiva sau arcul frânt este specifica stilului. Construcțiile sunt civile și religioase. Construcțiile sunt masive, ferestrele sunt mari, iar interiorul este luminat. Construcțiile durează mai multi ani. Vitraliu este geamul colorat. Evul Mediu Târziu a fost marcat de dificultăți
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
sare gemă se găsesc pe malurile de nord și de vest. Cabine pe malul estic. Adâncimea maximă: 45 m (după Jenö Viski, 1911), 32,5 m (Ion Al. Maxim, 1937). Ritm mare de împotmolire. Originea lacului: ocnă veche, de forma ogivală, prăbușită. Johann Fichtel (1780) notează următoarele pentru "Obere Grube": adâncimea celor 2 puțuri este de 22,8 m, adâncimea totală a ocnei (inclusiv puțurile) 125,4 m, perimetrul bazal 228 m. Reprezintă cea mai mare ocnă de pe versantul vestic al
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
ocnei de la Durgău-Turda. Astfel, la 1 mai 1271, se dăruia capitului Episcopiei de Transilvania „ocna de sare de la Durgău-Turda (Dörgö-Torda)”. În timpul stăpânirii maghiare a Salinei de la Turda din secolele XV-XVIII, au fost deschise la Durgău un număr de 4 ocne ogivale subterane: Mina Katalin, Mina Horizont ("Nagydörgö" = "Durgăul Mare"), Mina Felsö-Akna ("Obere Grube" = "Ocna de Sus", "Grosse Grube" = "Ocna Mare", "Karoline" = "Carolina") si Mina Joseph ("Iosif"). Instaurarea puterii habsburgice (austriece) în Ardeal la sfârșitul secolului al XVII-lea și creșterea necesităților
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
în data de 19 iunie 1762 (azi: lacul nr. 2 Durgău). Harta Iosefină din anii 1769-1773 arată că la Turda existau atunci 5 ocne de sare (Carolina, Iosif, Terezia, Anton și Cojocneană). În anul 1780 existau la Turda 5 ocne ogivale de sare: - "Die obere Grube" ("Ocna de Sus", "Felsö-Akna"): 125 m adâncime, 228 m perimetru bazal. - "St. Josephi" ("Iosif"): 49 m adâncime, 66 m perimetru bazal. - "Maria Theresia" ("Terezia"): 76 m adâncime, 167 m perimetru bazal. - "St. Antoni" ("Anton"): 63
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
având o singură navă, în lungime de 26 m, lățime de 8,5 m și o înălțime de 16 m. Inițial a fost mai lungă, cu 5-10 m, având spre est (respectiv spre Piața Republicii) obișnuitul cor/altar, cu bolți ogivale în cruce, cor care a fost demolat odată cu construcția fortificației împrejmuitoare (biserica nu mai încăpea în incinta zidurilor de apărare, fiind plasată de-a curmezișul față de fortăreață; corul/altarul a trebuit să fie sacrificat pe o lungime de 5-10 m
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche () [Corola-website/Science/306951_a_308280]
-
partea superioară în arc frânt; ea a fost lărgită ulterior, stricându-se astfel chenarul. Pronaosul are formă pătrată, fiind luminat prin patru ferestre înalte (două pe latura de nord și alte două pe cea de sud), înguste și de formă ogivală. Pronaosul este separat de naos prin trei arcade, sprijinite pe două coloane cu capiteluri. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară, în care se află câte o fereastră îngustă și înălțată în partea centrală. La partea superioară are o
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
un gard din metal sau din piatră; a fost amenajat un spațiu verde central de forma unui pește, restul spațiului fiind din beton amprentat sau din pavele. Catedrala are o cupolă de tip calotă, cu 24 de ferestre de tip ogival, ce se sprijină pe patru stâlpi. Biserica are vitralii așezate pe trei registre reprezentând teme legate de creație, alianță, sacramente, misterele Rozariului . Intrarea în lăcașul de cult se face prin partea de est, dar mai există și o intrare secundară
Catedrala Sfânta Fecioară Maria Regină din Iași () [Corola-website/Science/312271_a_313600]
-
de naos, cu trei arcade, sprijinit pe doi stâlpi masivi, rotunzi, naosul de 10/6 m cu bolta semicilindrica și calota semisferica pictată , cu două obside de 2/3 m pentru străini și altarul în formă de semicerc, cu calota ogivala, sprijinită pe arcul despărțitor de naos, de 4/6 m . Obiecte importante în interior se pot socoti icoanele și întreaga catapeteasma, cât și o cruce de argint ce are în mijlocul ei , lemn sculptat cu o mare măestrie o cruce mică
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
și turla sunt refăcute din cărămidă în vremea domniei regelui Carol I al României. Sub cornișă se află un rând de ocnițe care se întind pe întreg perimetrul bisericii. Ferestrele sunt mici și terminate în acoladă la partea superioară (formă ogivală). Intrarea în biserică se face printr-o ușă amplasată pe peretele vestic. Portalul de intrare este dreptunghiular și cu chenare deviate. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care se află o deschizătură de trecere. Sistemul de
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Ogiva (în , din , în traducere „a întări”) desemnează arcul ascuțit ca modalitate de susținere a bolții unei construcții, soluție arhitecturală caracteristică perioadei goticului (cca 1140 - 1550). Prin extensie, arhitectura gotică a fost denumită „arhitectură ogivală”. În plan, ogiva constă din două arcuri de cerc care se intersectează, dispuse simetric, față în față ca în oglindă și formând un vârf. Când ogiva plană este rotită în jurul propriei axe de simetrie se obține un corp de rotație
Ogivă () [Corola-website/Science/309308_a_310637]
-
față în față ca în oglindă și formând un vârf. Când ogiva plană este rotită în jurul propriei axe de simetrie se obține un corp de rotație (cu volum) numit tot „ogivă”. Ogiva este și un sistem de construcție (de formă ogivală) format din trei elemente: culee, arce butante și pinacluri. Deseori acestea din urmă sunt confundate cu elemente de decorație; în realitate însă ele sunt elemente structurale. Caracteristica bolților gotice este osatura lor, care subliniază liniile de intersecție între două ogive
Ogivă () [Corola-website/Science/309308_a_310637]
-
edificiilor gotice din Transilvania. Catedrala era de tip sală, terminată spre est cu o absidă poligonală. La vest, înspre intrare, era prevăzută cu un turn clopotniță. Nava, de dimensiuni mari (8,60x26,30 m - la interior), acoperită probabil cu bolți ogivale, se lărgea cu două încăperi ieșite în chip de transept. Arhitectul Virgil Polizu consideră că biserica de la Baia ""a reprezentat în momentul edificării sale, la acea epocă de debut a tânărului stat moldav, un indiscutabil gest de curtuazie politică a
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Poarta maramureșeană este o structură de lemn cu o ușă sau o poartă, având multiple încrustații și basoreliefuri, de obicei de forma unui arc de tip romanic sau de formă ogivală modificată, care este plasată la intrarea unei gospodării și/sau case din Maramureșul tradițional. Porțile de lemn ale gospodăriilor tradiționale din Maramureș sunt situate îndeosebi în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza, dar și în unele localități din Țara
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
în cruce. Pe exterior s-au construit contraforți și s-au monteat ferestre gotice. Tot atunci s-a montat sedila și nișa sacramentară în cor. Arcul triumfal romanic, aflat între cor și nava centrală, a fost înlocuit cu un arc ogival, iar tavanul romanic al navei a fost înlocuit cu o boltă gotică. Cu ocazia incursiunilor tătarilor din 1658 și 1661, biserica a fost grav avariată. Turnul - clopotniță a fost clădit în 1742, între a patra și a cincia travee a
Gușterița, Sibiu () [Corola-website/Science/313781_a_315110]
-
vremii următoarele mine (de la nord spre sud): mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Mare", mina "Ciciri", mina "Ferdinand" (mina "23 August"), mina "1 Mai", iar (cu începere din anul 1979) mina "Transilvania". În anul 1780 la Ocna Dej existau următoarele mine ogivale de sare:<br> - ""St. Josephi"" ("mina "Iosif""): 63 m adâncime, 129 m perimetru bazal.<br> - ""St. Stephani"" ("mina "Ștefan""): 42 m adâncime, 67 m perimetru bazal. În trecut, în perimetrul minelor "Iosif" și "Ștefan" s-a străpuns incidental culcușul masivului
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
pentru a le construi, planurile au trebuit refăcute. La mijlocul anului 1961, Utzon a terminat un nou concept pentru acoperiș și a remis noile planuri echipelor de constructori. Soluția aceasta, care prevedea construirea elementelor acoperișului din secțiuni de calote sferice întrepătrunse, ogivale în secțiune transversală, a fost foarte bine primită de ingineri. Acoperișul putea fi construit prin asamblarea la înălțime a elementelor care urmau să fie turnate în condiții mai bune în altă parte, nemainecesitând ca întreaga lucrare să se execute la
Sydney Opera House () [Corola-website/Science/296887_a_298216]
-
lac are o adâncime de 34,5 m, un diametru de 50 m, o formă ovală și a luat naștere din prăbușirea în anul 1775 a ocnei Francisc. În anul 1780 la Ocna Sibiului existau după Johann Fichtel următoarele ocne ogivale de sare: - "Die grosse Grube" ("Ocna Mare"): 124 m adâncime, 200 m perimetru bazal. - "Die kleine Grube" ("Ocna Mică"): 110 m adâncime, 169 m perimetru bazal. - "St. Nepomuceni" ("Ocna Sf. Nepomuk"): 34 m adâncime, 36 m perimetru bazal. - "St. Josephi
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
a imperiului franc. Italia a resimțit și ea impactul stilului gotic, însă a adoptat doar câteva elemente, evitând stâlpul exterior și păstrând tradițiile arhitecturii romanice. Perioada gotică din Italia este cunoscută și ca Protorenaștere. Aplicarea pe scară largă a arcelor ogivale, precum și arcului butant a făcut ca zidurile portante să fie înlocuite printr-un schelet de rezistență. Prin folosirea de turnuri, fleșe, arcuri și arcade frânte (în ogivă), edificiile cresc foarte mult pe verticală. Utilizarea stâlpilor înalți și a ferestrelor ample
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
de la urâțenia lumii materiale, sa amplifice senzația de mister, de inexplicabil. Arta vitraliului s-a impus și din necesitatea de a asigura o stabilitate mai mare deschiderilor prin rețele de plumb fixate în cadre metalice cu traverse, rectangulate în interiorul ferestrelor ogivale și concentrice la rază.
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
stil gotic. Absidele laterale sunt încadrate de câte două contraforturi. Absidele laterale și absida altarului sunt semicirculare și au firide oarbe, prelungite până la soclu și cu o dublă arcatură în arc frânt la partea superioară, având deasupra lor mici nișe ogivale, iar deasupra lor un rând de ocnițe. În axul absidelor laterale este dispusă câte o fereastră dreptunghiulară, iar în axul absidei altarului este o fereastră terminată în unghi și având ancadrament dreptunghiular. Firida în care se află înscrisă această fereastră
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
care conectează, dar în același timp separă sala de hol. Lemnul folosit pentru această structură a fost cel folosit pentru precedenta tribună, iar panourile acoperite cu cânepă se pot închide pentru a ascunde interiorul sălii. Când sunt închise subliniază forma ogivală a ferestrei gotice, punctul de reper din todeauna al lui Carlo Scarpa. Colaborând cu artizanii sticlei din Murano, el a analizat proprietățile plastice și artistice ale sticlei și astfel a creat uimitorul efect optic care reflectă octafora pe peretele de
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]