2,372 matches
-
versuri, dar timpul foarte scurt aflat la dispoziția ei, foarte rar îi mai oferea această delectare a sufletului și a minții. AMARACIUNE Un stejar își plânge frunza, Printre brazi, freamăt de cetini, Vulturii predau înaltul, Omul, nu are prieteni. Pe ogor scrâșnește tancul, Grâul ... o ghiulea de tun, Sabie e vechea coasa, Pâinea noastră-i tot pe drum. Se așterne disperarea, Plâng copiii lângă drum, Oamenii-au greșit cărarea Și e prea târziu acum. Steaua sudului se stinge, Oamenii-și trăiesc
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vacanta_la_mare.html [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
E ca un basm feeric, o povestire toarsă, Iar clipa revederii, prin sita amintirii, Încet, cu voluptate, înspre trecut întoarsă, E cântecul de-acasă, e cântul regăsirii. .......................................................... Și casele, și oameni se împânzesc pe zare, Strâns împletiți statornic cu micile ogoare, Ori presărați în glumă printre livezi de pruni, La margine de tufe pitice și aluni, Cu umbra, iarbă naltă de Șurlicaru, Când zile de „cuptor” arată calendaru', Și zbenguieli prin apa ca gheața în gâldan, Ca o ceremonie în fiecare
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Prin_sita_amintirii.html [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
Autorului Astăzi eu scriu în versuri despre țară, Ca tine în ea,la fel trăiesc și simt, Chiar dacă eu ,nu am muncit „afară”, Sunt în țara mea, străin și oropsit! Nu mai cunosc potecile străbune. În bălării ne plâng pusti ogoare, Ce nu mai leagănă de aur grâne. Nici ciocârlia, nu mai cântă-n soare! Vezi? Poarta nu-i închisă,dar e pustiu. În prag stă mama, dar gândurile-i fug, Călătorind în lume,spre al său fiu, Și lacrimile-ncet
E SFÂNTĂ ŞI E ŢARA MEA! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_zidaru_1403028679.html [Corola-blog/BlogPost/349773_a_351102]
-
pe mai toate hărțile turistice. Spectacolul cel mai mare a venit abia când au început să se îmbrace în haine aurii ori roșii coroanele tuturor fagilor și mestecenilor de prin pădurile verzi de conifere, odată cu înăsprirea vremii de toamnă. Pe ogoarele de pe lângă sate se vedeau femei ieșite la recoltatul cartofilor, iar după amiaza le sporeau ajutoarele, căci veneau copiii de la școală să muncească și ei. Erau și unii copii care se jucau, zburdalnici, pe țarine, veghind vitele să n-o ia
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461736385.html [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
o privință totuși suntde acord cu toții, anume că aici, la noi, pe pământurile noastre, se face agricultură din vremuri imemoriale. Dar existența agriculturii presupune existența țăranului. Năvălitorii nestatornici, umblători după pradă și setoși de sânge, nu se îndemnau să scormonească ogorul. Trebue deci să fi muncit poporul băștinaș peste care puhoaiele de barbari au alunecat și s’au scurs val cu val. Băștinașii s’au învățat, de sigur după aspre experiențe, să nu se amestece de loc, sau cât mai puțin
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
găsi, cu aurul lor, în alte țări, alte orașe și alte castele, unde vor putea continua vieața ușoară de belșug ...Țăranul nu pleacă nici de voie, nici de nevoie. El n’are unde să-și mute sărăcia,pentrucă, smuls de pe ogorul lui, ar fi osândit să piară ca un arbore smuls din rădăcini. De aceea țăranul e pretutindeni păstrătorul efectiv al teritoriului național. Și dacă e așa în general, de ce n’ar fi și pentru țăranul român, a cărui dragoste de
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
întors de pe coridor. - Eu sunt. - Du-l la carceră, așa dezbrăcat! Dumnezeul mătii de bandit!... Când răsărea soarele, peste pleșuvele dealuri dobrogene, se auzeau, în zbor înalt, osanalele clopotelor de la bisericile din Constanța. Către cerul albastru, ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet! Însemn fruntea, pieptul și umerii cu semnul Golgotei. Diafan, transfigurat Iisus plutește pe lângă sufletul meu. Mâna Lui îmi atinge fruntea cu caldă binecuvântare. I-atâta pace-n carceră! Dulce ești Doamne, în
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
m-aș fi îndoit de devotamentul ei față de mine. Într-o zi, pe când veneam din satul din vale și abia începusem să urc povârnișul muntelui spre cabană, trecând pe lângă casa lui nea Macovei, l-am zărit lucrând la împrejmuirea unui ogor, meșterind un gard de lemn. Dând cu ochii unul de altul, n-am putut evita să-l salut, așa că am fost nevoit să intru în vorbă cu el. - Doamne ajută, nea Macovei! - Mulțumesc, băiete! Ho, ho!... Uite cine trece pe la
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (8) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1468821062.html [Corola-blog/BlogPost/373625_a_374954]
-
călare pe un cal alb, purtând o barbă albă, bogată, iar cand o scutură, pește pamant cad fulgi de nea. Atunci, în popor, se spune :” Iată, a întinerit moș Nicolae”. SFANȚUL NICOLAE. Zăpadă lui Moș Nicolae aduce rod bogat pe ogoare În tradiția populară, daca ninge de moș Nicolae, anul care vine va aduce rod bogat în grădini și pe ogoare. Este bine ca un bulgăre din această zăpadă să fie adus în casă și să fie pus într-un vas
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! by http://uzp.org.ro/la-multi-ani-de-sfantul-nicolae/ [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
Atunci, în popor, se spune :” Iată, a întinerit moș Nicolae”. SFANȚUL NICOLAE. Zăpadă lui Moș Nicolae aduce rod bogat pe ogoare În tradiția populară, daca ninge de moș Nicolae, anul care vine va aduce rod bogat în grădini și pe ogoare. Este bine ca un bulgăre din această zăpadă să fie adus în casă și să fie pus într-un vas. După ce acesta se topește, apa rezultată se pune în glastrele cu flori, pentru că membrii familie să petreacă iarnă cu sănătate
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! by http://uzp.org.ro/la-multi-ani-de-sfantul-nicolae/ [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
sacral care are cutumele lui metapedagogice. În spatele lui stau două tipuri de inteligență ce se intersectează într-un punct R ( care semnifică reușita): inteligența socială și emoțională. Atât umaniștii, cât și “realiștii”, devin grădinarii cu recolte “transferabile disciplinar/curricular”, cu ogoare de idiomuri bogate, motivând continuu subiecții. Inderdisciplinaritatea poate fi înțeleasă ca totalitatea imaginativă a factorilor care facilitează învățarea , stopând totodată obstacolele ce pot îngreuna instalarea unor achiziții cognitive minimale. Ea constituie o provocare permisivă ce poate persuada grupul-țintă, spre a
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1487802423.html [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
îmblânzesc ființa. Legătura tainică dintre trup și suflet este considerată de autoare drept o „Îmbinare divină”. Poemele Ioanei Stuparu sunt strigăte tainice către Dumnezeu și către sfinți, dar mai cu seamă către Maica turturor sfinților. Elena Trifan - neobosită lucrătoare în ogorul lui Dumnezeu prin vocația educațională, dar și prin convingerile proprii, este prezentă în Antologie cu un buchet sfințit de flori proaspete de vers care aduc Lumină în suflete. Ea avansează ideea despre „Infinitul iubirii” dumnezeiești pentru oameni. Unele poeme au
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
îl folosise mai devreme la împachetat. Când toate acestea fură gata, femeia luă toate cel trei sacoșe și le scoase afară, sprijinindu-le de peretele casei, în dreptul portbagajului bătrânei Dacii albastre, care părea că așteaptă răbdătoare, să-i poarte spre ogor. Le-ar fi pus ea însăși în portbagajul mașinii, dar știe că nu-l poate deschide și de aceea lăsa această operațiune în seama bărbatului său, acesta fiind singurul care-i cunoaște chițibușul. Neculai, care tocmai rezolvase ultima operațiune care
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
-o și pe ea la zaiafet, noaptea trecută. - Du-te de-i scoală! o îndemnă Neculai, mai mult de nervi, pentru că, în realitate, nu mai nutrea nicio speranță în a-i vedea pe cei doi dând azi cu sapa pe ogorul lui. - Îi scoală draci' acuma, Neculae! S-a culcat acu' vreo oră ... și beți mangă ... Da las' că pă la opt îi scol io și-i trimet la tine la câmp ... că știe să vie ... - Îi trimiți pă dracu' să
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
CEAS DE SĂRBĂTOARE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ți-ai pus năframă albă de ninsoare Și apele s-au strâns în brâu de-argint La sânul tău tu încălzești ogoare Plutesc în aer dulci zvonuri de colind. Nu-s păsări să te cânte, doar fluier și viori, Și glasuri de copii de brâu ți se agață Poveștile, a noastre vechi comori Le spun bătrânii pân spre dimineață. Miroase-a mere
LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_ceas_de_sarbatoare.html [Corola-blog/BlogPost/350923_a_352252]
-
seminarist în timpul refugiului din Basarabia. Apoi a primit „botezul” în monahism, la 14 septembrie - Înălțarea Sfintei Cruci, iar la sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a plecat „Dincolo”! Vlădica Antonie și-a așezat crezul lucrării spirituale și liturgic - misionare în „ogorul” sufletesc al poporului și în viul „Bisericii slujitoare” strămoșești. El s-a remarcat prin unirea credinței și a culturii într-un tot organic, așezat în „Calendarul de suflet și de inimă românească”. Și înscris înaintașii cu venerație în ceata „Dascălilor
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
când au ei vreo supărare vin la izvorul meu nesecat de hohote de râs și punem împreună pe fugă cei mai negri nori. Acești sărmani încercați de nevoi știu că o apă care curge chiar și prin nisip înseamnă un ogor roditor cu legume, hrană pentru cel sănătos sau bolnav, sărac sau bogat. Apa și pământul sunt aurul lor pe care îl apără din străbuni cu prețul vieții, copiii lor cresc în acest respect. Și ei visează...stau ore, căteodată zile
UN SALUT DIN VASLUI, DIN SUFLETUL MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1444897690.html [Corola-blog/BlogPost/372591_a_373920]
-
au jerfit, Dorind glorie seculară Daciei pământ râvnit, De gloata vremii, prea avară... Eroii noștrii azi țărână, Se zbat în chinuri nesfârșite Si ar ieși...cu arma-n mână Să ia hotarele-ntrgite... Eroii noștrii, în asfințit Cu drag ne veghează ogorul, Că hoții prea s-au înmulțit Si sărăcia ne-e obolul... Eroii noștrii vor dreptatea In fața pleadei huligane Ce vinde țara, libertatea Pe bani puțini și pe plocoane... Eroii noștrii de învie Vor scoate sabia dreptății Si vor tăia
STRĂMOŞII EROI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1450899174.html [Corola-blog/BlogPost/370271_a_371600]
-
nici la regi, nici la nebuni, Nu vindeti văi și fânețe stolurilor de tăuni! Nu ne vindeți, nu ne vindeți, generali și amirali, C-ați distrus armata țării, eu v-acuz drept criminali! Nu ne vindeți, nu ne vindeți, nici ogorul nici mormântul, Trădătorilor de țară, nu v-ar mai răbda pamântul! Nu ne vindeți, nu ne vindeți, istoria și trecutul Trădătorilor de țară, ne-ați înstrăinat avutul. Nu ne vindeți, nu ne vindeți, senatori, la venetici Din apărători de țară
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
Fagului, Strada Fagurilor, Strada Falansterului, Strada Florilor, Strada Fântânii, Strada Ghioceilor, Strada Gloriei, Strada Grădinilor, Strada Industriei, Strada Islazului, Strada Izvoarelor, Strada Liliacului, Strada Livezilor, Strada Monumentului, Strada Morii, Strada Mărgăritarului, Strada Nisipurilor, Strada Nordului, Strada Nouă, Strada Nucilor, Strada Ogoarelor, Strada Perilor, Strada Petroliștilor, Strada Podgoriei, Strada Poienilor, Strada Poligonului, Strada Primăverii, Strada Prundului, Strada Prunilor, Strada Păcii, Strada Salcîmilor, Strada Seciului, Strada Sondelor, Strada Stadionului, Strada Steaua, Strada Sticlari, Strada Teleajenului,Strada Trandafirilor, Strada Vestului, Strada Victoriei Strada Viilor
O MARE REALIZARE A SCRIITORULUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1496283211.html [Corola-blog/BlogPost/371096_a_372425]
-
Bonaparte (Cu plecăciune, confraților mei glorioși) Eu nu râvnesc la vreo coroană Căci am coroana mea de spini Și fruntea toată mi-i o rană Din truda mea prin mărăcini... Eu nu râvnesc la vreo coroană Căci moștenesc un biet ogor, Averea mi-i o simplă pană Și-o filă smulsă din cotor. Eu nu râvnesc la vreo coroană, Căci dat îmi e să ar cu plugul; Cât nu-s de rasă ariană, Îmi strâng sărman în pumn belșugul. Eu nu
EU NU RÂVNESC LA VREO COROANĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1403447559.html [Corola-blog/BlogPost/343070_a_344399]
-
Acasa > Strofe > Atasament > VINO Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Vino Vino iubito acum să mă vezi Cât vorbele mele Mai sunt încă verzi Ogorul de patimi n-a fost cosit Anotimpul e încă bun de iubit Nu lăsa bruma peste câmpii Să cadă din ceruri până când vii Îmbracă-te în patimi și vino la mine Doar așa ne va fi cel mai bine Nu
VINO de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1454073354.html [Corola-blog/BlogPost/384008_a_385337]
-
într-o seară Poarta inimii îmi va ramane deschisă Să intri când vrei să rămâi necuprinsă De nici un mănunchi de gânduri ascunse Să fim doar noi vise din ceruri trimise Când vorbele mele se vor usca în cerneală Și pe ogor cositul se va sfărșit Noi vom ști că iubirea ne a fost o comoară Și-o vom lăsa amintire celor ce vor iubi De anghel zamfir dan,azed Referință Bibliografică: vino / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VINO de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1454073354.html [Corola-blog/BlogPost/384008_a_385337]
-
iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul în toamnă și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de toamnă al grâului. Poate nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa scapă de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să nu-l audă tatăl său cum gândește. Bătrânii au simțul
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
un patriot departe de țarăˮ, și târgmureșeanului Traian Dușa. În luarea sa de cuvânt, vizibil emoționat, prof. Traian Dușa vorbește despre activitatea sa la catedră, de om de cultură, dar și de „țăran cu cravatăˮ postrevoluționar, care a trudit pe ogor aproape două decenii. Vorbind despre scriitor, Voichița Pălăcean-Vereș subliniază domeniile diverse de care s-a ocupat scriitorul în cărțile sale, evidențiind că în romanul său autobiografic vorbește de fapt despre o întreagă generație de intelectuali proveniți din satul românesc. Eforturile
LIGA SCRIITORILOR LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1490948772.html [Corola-blog/BlogPost/368895_a_370224]