401 matches
-
cu lupii, urșii, râșii, vulpile, mistreții și, mai nou, șacalii. O conviețuire pașnică de mii de ani a fost periclitată în mod iresponsabil printr-o ședință parlamentară de câteva ore. Subiectul a fost dezbătut în fel și chip de autorități, oieri, mass-media și publicul larg iar dezbaterea e departe de a se fi încheiat. Deschid aici o perspectivă pe care nimeni nu a abordat-o: dimensiunea spirituală a păstoritului românesc. Poporul român și-a creat un sistem religios aparte numit de
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume by https://republica.ro/o-poveste-despre-ciobani-salbaticiuni-c-i-caini-in-vremea-vanatorii-scrisa-de-un-om-care-s-a-retras-de [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
Ion Motea a fost marți alături de miile de ciobani care au protestat la Palatul Parlamentului în legătură cu Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic. El a povestit în exclusivitate pentru de ce a fost astăzi alături de oieri. Ion Motea a vorbit și despre cele mai urâte momente de la protestul ciobanilor. În urma unor apeluri telefonice primite de la crescătorii de ovine și caprine din zona Sibiului și Banatului am fost înștiințat că se va organiza un protest în București
Ce nu s-a văzut la TV la protestul ciobanilor. 'Josnic moment'-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101578_a_102870]
-
Pleșu am fost prieten. Și cu Gabriel (Liiceanu n.r.). Gabriel nu s-a ținut de cuvânt față de Noica. N-a ajuns filosof. Eu de-aia m-am împrietenit cu el, am zis „dom'le, țara asta de păstori și de oieri, atât de târziu structurată, nici o sută de ani, are nevoie de gânditori!". Ăla a ratat-o față de maestrul lui, iar Pleșu scrie (...) foiletoane vioaie, bine făcute. Am mai avut astfel de eseiști, dar nu e substanță acolo". Mircea Cărtărescu, dezamăgit
Scandal în lumea literară: Nicolae Breban, dezlănțuit împotriva lui Patapievici și Liiceanu. Replica lui Cărtărescu () [Corola-website/Journalistic/102069_a_103361]
-
gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1472542509.html [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
adică pe acolo pe unde și-au purtat pașii frumoasa Tarnița, copila plină de har a vrednicului domn Comanus, neastâmpărații Leura și Urmănaș, Goanța, fiica din urmă a lui Cremene Împărat, frații Garunda, Lapeșu și Nemoras, sasul fugar din Wermesch, oierul turc Šűban și toți cei cărora imaginația prozatorului le-a dat viață. Cu excepția celei din urmă - Poveste cu boieri și răzeși, care are la bază un sâmbure de adevăr, toate celelalte sunt pură ficțiune, vădind harul și talentul unui condei
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1462291668.html [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
-n murmur de buze îi răspunse: -Da! de-a pururi, salvatorule, eu voi fi a ta! Brațele lor se-nlănțuie deodată, pe buzele-arzând sărutul tresaltă, șoaptele iubirii se aprind ușor... se-aude un murmur, e-al inimii dor... Pierduta mireasă, oier și-a luat mire, a îmbrăcat rochia lungă de fericire, iar cu brațul iernii și-a scris în istoria unui sat din Bărăgan, prin nămeți, victoria... Dacă treci cândva, prin Balta Brăilei, nu uita să cauți și vatra Movilei, căci
MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_cornelia_viju_1329377253.html [Corola-blog/BlogPost/345073_a_346402]
-
împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat această zonă scăldată atât de apele Dunării, cât și ale Mării Negre. Odată cu înscăunarea pe
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007322.html [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
duce în spinare. Eram coleg de clasă cu fiul său, Carol. Vara mergeam aproape în mod obișnuit la fân, la polog la Nicolae Dăncilă, un om înstărit prin bună chivernisire și venit de prin părțile Rășinarilor Sibiului, în Purcăreț. Bătrânul oier, mă simpatiza. Auzise că învăț bine la școală și mai târziu la școala normală. “Ce fericit aș fi dacă Ion al meu ar învăța ca tine, repeta el, mai ales când am făcut drumul până la muntele Berivoiul Mare unde, fratele
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Pentru_un_ban_trageam_bustenii_cu_carligul_pe_dambovita_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
nivel cultural mai ridicat dat de școală. Epoca veșnicei tranziții pe care o trăim, din bine în mai bine cum propovăduiesc inculții (politicieni), a redus ciclul la unul: Elementar, elementar, elementar. Total 12 ani de elementarism politic feroce, Până și oierul care prepară minunata brânză „de vacă” necesită 12 ani de elementarism și bacalaureat pe deasupra. Poate va citi la stână o „SCÂNTEIA”. La fiecare 4 ani se „îmbunătățește” învățământul prin Lege. Anul acesta au fost necesare NUMAI 98 de mari mici
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1406133058.html [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
prea blând?! De ce nu pot s-o scutur, de-aicea s-o alung? Decât întorc obrazul și mă apuc să plâng Când cântecul din țară e un oftat prelung. Mă bântuie vedenii de îngeri, de strămoși, De domnitori și de oieri cu chipul încruntat, De flori din văi adânci, păduri și munți stâncoși Și mă-ngrozește gândul la cât am așteptat... Dar nimeni nu-mi mai poate spune: Deșteaptă-te, române! Nu doar că-s treaz, dar nici noaptea n-am
DECIZIE (TREZIT DIN SOMN ADÂNC) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/pusa_lia_popan_1446666832.html [Corola-blog/BlogPost/369646_a_370975]
-
știi atâtea cântece ?!»”. Toate instrumentele care intră pe mâna maeștrilor contribuie la progresul vieții spirituale a unui popor. Nu mai puțin, ci egal și uneori mai mult decât oricare alt instrument tradițional, fluierul a fost predat din mâna plugarilor și oierilor câmpiei Olteniei, la sânul unui geniu instrumentist care îl sărută atunci când îl determină să modeleze aerul, cântând : Dumitru Zamfira ! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Dumitru Zamfira, fiul fluierului / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
nr. 1708 din 04 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului CALU ȘI VIOARA Într-o seară de vară, Când venea spre casă Duduia Vioară, Îi cânta voioasă Chiar la poarte lui Neculai boierul... Că-l iubea în taină; Dar pe-atunci oierul Nu prinsese gustul Cântecului sfânt... Se-năsprise mustul Și servind cam mult, Somnul mi-l furase... Cum s-a-ntins în pat, Ca un plumb picase, Sforăia... 'nfundat Că n-auzea tunul, De-ar fi bombardat... Calu, ca nebunul, Răgea
CALU ȘI VIOARA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1441344932.html [Corola-blog/BlogPost/377629_a_378958]
-
de cetini de codru secular Un templu de iubire - mirific sanctuar - Adună timpuri multe, anii trecătorii Întipăriți prin generații de memorii. Se-ntoarnă gânduri către vremi îndepărtate În vechi hrisoave, cu migală adunate, Spre rucărenii de demult, nemuritorii Spre cărturarii și oierii, domnitorii. Se abat oștiri, se strâng și neguri, se destramă, Și-n timp de luptă, timp de pace toți dau vamă, Coboară-n veac și urcă trepte mărturii Zidiri de suflet luminoase ctitorii Distins oficiază Pontiful cărturar În vorbă înțeleaptă
SANCTUAR DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Sanctuar_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/371182_a_372511]
-
într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940), deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători, aparținând ca administrație comunei Pecineaga. Prin 1882 -1883 a urmat în Dobrogea, migrația mocanilor oieri din zona Sibiului și al Brașovului, urmată la puțin timp de cei din partea Brăilei prin 1884, când vreo 30 de noi familii sosite pe teritoriul comunei au primit câte 40-60 ha de pământ, în funcție de mărimea fiecăreia și al posibilităților de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401173670.html [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
și cântec prin pădurile bătrâne ... Prin fân se furișează presuri, fazani și prepelițe sure, Iar sus pe plaiuri balonate, unde, doinele se torc de secole din fluier, Viața și moartea,la stâna din paiante, e una și aceeași pentru orice oier. De la bătrâni până la pruncul din fașă se bucură românul în armindeni, Simțind în fiece celulă cum viața primăvara palpită pretutindeni. E bucuria tuturor de cald, de cântec și de-un ocean de verde ... cred; Unde tristețea, durerea și urâtul pe
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398400850.html [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei Pecineaga. Prin 1882 -1883 a urmat în Dobrogea, migrația mocanilor oieri din zona Sibiului și al Brașovului, urmată la puțin timp de cei din partea Brăilei prin 1884, când vreo 30 de noi familii sosite pe teritoriul comunei au primit câte 40-60 ha de pământ în funcție de mărimea fiecăreia și al posibilităților de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1470405964.html [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
rod al muncii normate, nădăjduind ca acea muncă să fie răsplătită cu salarii, cu care muncitorii să-și cumpere pâine caldă pentru copii lor. Privită astfel, munca minerului era o preocupare sfântă, întocmai ca cea a agricultorului, sau cea a oierului. A avut ocazia să se facă om bogat, descoperind un filon de bulgări de aur pur, eveniment ce a isterizat toate organele de securitate din mină, dar care, la analize de laborator, s-au dovedit a fi simpli bulgări de
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Aurul_din_scrierile_lui_mihai_viorel_darie_1387600092.html [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401699415.html [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
doar un mit. Cultura pastorală a fost înlocuită cu diploma de lucrător în zootehnie. Ca să fie cioban, un om trebuia să înceapă de la datul în strungă, devenea sterpar, mânzărar, abia apoi baci și vătaf. Prin aceeași „școală” treceau și fiii oierilor, ca să fie vrednici să moștenească turma. Dacă legea ar trebui să interzică ceva, e tocmai ciobanul fără specializare, nu fără diplomă. Căci de aici pleacă toate. O turmă de oi fără un cioban adevărat, cu o reală educație pastorală, e
Oameni și câini. O poveste adevărată despre niște ciobănești legendari by https://republica.ro/oameni-c-i-caini-o-poveste-adevarata-despre-nic-te-ciobanec-ti-legendari [Corola-blog/BlogPost/337917_a_339246]
-
câte-oleacă! Doar astfel ei pot să probeze că sunt ciobani continentali, când în discuții cu străinii îi vor întrece pe batali... Cu diploma de specialist în păstorit și alte cele, precum e boala-ntre români la pungășii și la belele, oierului i se acrește cu gubă, bâtă și cu straiță, să cânte-n fluier, ori să facă mereu aceeași transhumanță, ce-i imprimată mioritic în românescul fel de-a fi - o milenară împăcare cu trebuința de-a muri... Așa că eurociobanul - sătul
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389176608.html [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
sens avea ca uniunea obștilor sătești din acest areal traco-getic să împrumute un termen inexpresiv pentru semnificația sa constitutivă, când avea la îndemână acele concepte care exprimau îndeletnicirile sale multimilenare, cu ajutorul cărora localitatea putându-se numi Târgul Oilor sau Târgul Oierilor, de pildă?! Dar, îndeosebi în ultimul timp și în lumina noilor descoperiri arheologice, tot mai mulți cercetători leagă toponimul Sighet de cuvântul traco-getic „zeget” cu înțelesul de cetate. Două argumente în acest sens: 1) Sarmisegetusa este rezultatul contopirii a doi
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463909785.html [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
Să vezi 5000 de oieri atacând Parlamentul este o imagine spectaculoasă, să recunoaștem. Este poate cea mai frustă ilustrare a termenilor de demos (popor) și kratos (putere) care au dat conceptul de democrație în antichitate. Cum ar veni, puterea este la popor și deciziile greșite
De ce a explodat mămăliga de abia acum. Ciobanul Ghiță, smartphone-ul și Parlamentul by https://republica.ro/a-explodat-mamaliga-ciobanul-ghic-a-smartphone-ul-c-i-parlamentul [Corola-blog/BlogPost/338340_a_339669]
-
Este poate cea mai frustă ilustrare a termenilor de demos (popor) și kratos (putere) care au dat conceptul de democrație în antichitate. Cum ar veni, puterea este la popor și deciziile greșite sunt corectate de același popor. Cred în supărarea oierilor și în problemele ce i-au adus în starea de furie. Dar nu cred că astfel ar trebui să se caute soluțiile într-o democrație a epocii moderne. Și cred că este o problemă a sistemului politic format nesănătos la
De ce a explodat mămăliga de abia acum. Ciobanul Ghiță, smartphone-ul și Parlamentul by https://republica.ro/a-explodat-mamaliga-ciobanul-ghic-a-smartphone-ul-c-i-parlamentul [Corola-blog/BlogPost/338340_a_339669]
-
ar fi cea a lipsei de educație civică, de interes în participarea la procesul legislativ. O fi Parlamentul cu bube în cap, cu pensii nesimțite și vacanțe lungi, dar nu este chiar de capul lui. În cazul în speță, al oierilor, existau nenumărate modalități absolut pașnice să intervină în timp util pentru amendarea legii. Începând de la nivelul de jos, foarte ușor accesibil, al asociațiilor profesionale (de crescători de animale), al Camerelor agricole, DSV, primării, Consilii județene, în toate aceste locuri se
De ce a explodat mămăliga de abia acum. Ciobanul Ghiță, smartphone-ul și Parlamentul by https://republica.ro/a-explodat-mamaliga-ciobanul-ghic-a-smartphone-ul-c-i-parlamentul [Corola-blog/BlogPost/338340_a_339669]