407 matches
-
gata de germinație.// Am spart coaja seminței cuvântului/ Și-am dat peste altă sămânță/un alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.// În fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.// Rostiți un cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
neștiut pentru a vedea frumusețea nașterii și a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii nu mai au ochi pentru adevărata frumusețe, cea ieșită din lumină.” Lacul: „Nu mai sunt încărcat cu nuferi galbeni, nu mai cutremur o barcă. Sunt plin de mioarele oierilor, care-mi dau jertfe c-auînjurat «prin șapte ochi de flaut». Teiul sfânt: „Nu mai am flori argintii să curg «o dulce ploaie/ Pe creștetele a doi copii/ Cu plete lungi bălaie.». Îmi pângăresc aura trecătorii asfaltului cu pașii apăsați, dar
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
din 05 iunie 2014 Toate Articolele Autorului tu ești vară, eu sunt vară, amândoi mângâiem iarba și cu gândul jucăuș ne-am trezit într-un culcuș, privind cerul plin de stele, pajuri se rotesc pe sus, și în lună un oier treaz acum în miez de noapte, paște oile pe cer. cerne vremea pulberi-aur, cad năframele pe noi, trece-un vânt de mângâiere ce coboară din zăvoi și în tinda nopții sure ne împărtășim veninul dragostei de amândoi. și în noapte
JOC DE-A DRAGOSTEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360959_a_362288]
-
Botoșani Familie A.T. Laurian Botoșani Direct Line Cruises Cunoștințe Înapoi Sunt poet dar mă tratez degeaba sunați pompierii focul meu are doar miez undeva la malul mării Degeaba sunați pompierii marea este în vacanță și-au ieșit pe cer oierii cu stele în transhumanta Marea este în vacanță focul fiind al meu crez am flăcările-n balanța sunt poet dar mă tratez Poa`să vină și pompierii să-mi stingă focu-nvierii Costel Zăgan, Cezeisme ÎI Referință Bibliografica: LIRICA PREVENTIVĂ / Costel
LIRICĂ PREVENTIVĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363109_a_364438]
-
erau transilvăneni, de prin Ținutul Branului. Prezența acestor dascăli transilvăneni a contribuit , ca atâția alți cărturari din Transilvania care au trecut Carpații în Țara Românească și Moldova, la dezvoltarea culturală din cele două țări surori și la dezvoltarea conștiinței naționale. Oieri ca Bucur Roșca Moșoiu sau Bucur Moșoiu, din părțile Branului au făcut donații bisericii rucărene, contribuind la strânsele legături între cele două sate. Altă remarcă: Un alt dascăl al școlii rucărene din această perioadă de sfârșit a secolului al XVIII
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
îmi pasă de cei de acasă La vam-am plătit, că ce dacă, uneori, mă cheamă Zakeu? De bani nu mă leg, pe ei nu mă dau... deși uneori îs evreu! Un șal de-Arafat mi-am dorit... Și îl am - Oier cotizat Bethleem Cu preț la pătrat! Vă salut filisteni, arrafați, Shalom Halevem! E mai greu cu românii beteji, de-i tratează Secretarul de Stat; Și cu kitsch-ul, că nici zice nu-i știu, dar uite că l-am cumpărat
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
nivel cultural mai ridicat dat de școală. Epoca veșnicei tranziții pe care o trăim, din bine în mai bine cum propovăduiesc inculții (politicieni), a redus ciclul la unul: Elementar, elementar, elementar. Total 12 ani de elementarism politic feroce, Până și oierul care prepară minunata brânză „de vacă” necesită 12 ani de elementarism și bacalaureat pe deasupra. Poate va citi la stână o „SCÂNTEIA”. La fiecare 4 ani se „îmbunătățește” învățământul prin Lege. Anul acesta au fost necesare NUMAI 98 de mari mici
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
stop); dorința de afirmare rămâne constantă, dar e însoțită de îndoieli: „Ne naștem și murim cu idealuri // Dar câte se-mplinesc și câte mor!” (Rondel cu idealuri) Nu se cuvine să încheiem înainte de a aminti și emoționantele elogii aduse înaintașilor oieri, nostalgicele evocări ale copilariei, ale peisajului natal și ființelor dragi. Astfel, poemul Mamei, este o litanie zguduitoare în care durerea transpusă în vers la despărțirea de cea care i-a dat viață eroului liric, îmbracă o tonalitate de adâncă tristețe
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
traiul? - Viața - Rai - și Raiul - graiul! - Dar, Bădie, cum iubești? - Ca păcatele cerești! - Dar, Bădie, ce doinești? - Tot iubirile lumești! - Unde ești acum, Bădie? - Tot pe-un Rai de Românie! - Cum e Raiul ei în cer? - Ca o doină de oier! - Cum i-e Raiul pe pământ? - Ca frunza bătând în vânt! - Oare, Bade, ce mai vrei? - Doar o ramură de tei! - Ce să-ți punem la ferești? - Floarea limbii românești! - Și pe vatră ce să-ți pun? - Mărgărit de suflet
INTERVIU CU DOMNUL EMINESCU de JIANU LIVIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361836_a_363165]
-
Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Trec clipele, trec anii peste noi, Ceața pătrunde-n văgăuni de fiare, Se zvârcolesc pe munte frunți de nori, Șiroaie înghețate curg în vale. Dinspre-nceputuri se întorc oieri... Cu turme largi,cu pletele cărunte, Vag încruntați, de grija altor veri Și-a altor miorițe nenăscute. Trec clipele, trec anii și se duc Spre începuturi reci, de catedrale, Iubirea noastră arde ca un rug, Scântei și amintiri vuiesc în
DUALI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366006_a_367335]
-
ce-ți servește că unii te cheamă oltean, Dacă vorbiți ca o slugă la sapă de vie? Ori crezi tu, moldovene, că ești mai cu moț, Doar pentru ca auziși de Eminescu mai ieri? Opriți-vă! că sunteți țărani, ingineri sau oieri, Tot una mi-e! Ia-ți cartea în geantă, sau în desagă pe băț! N-AM SĂ JELESC IUBIREA, AM S-O CÂNT N-am să jelesc iubirea, am s-o cânt N-am s-o chem înapoi când vrea
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
această nație! Cu Biblia-i străpunsă de pumnale, Cu sângele ce-a curs din ea șuvoi Strămoșii tăi au însemnat o cale Și de lumina ei să nu te-ndoi! Ce nobilă, ce trainică putere Avură ei, sărmani plugari și-oieri Când se rugau prin tainice unghere În limba asta, plină de tăceri. Ce teafără-i și dreaptă rădăcina, Întreg copacul pare un tumult, În ochii lor n-a scormonit rugina De două mii de ani și mai de mult Și-oriunde-ar fi
SEMNUL CEL DINTÂI DE PUNCTUAŢIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365036_a_366365]
-
gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
adică pe acolo pe unde și-au purtat pașii frumoasa Tarnița, copila plină de har a vrednicului domn Comanus, neastâmpărații Leura și Urmănaș, Goanța, fiica din urmă a lui Cremene Împărat, frații Garunda, Lapeșu și Nemoras, sasul fugar din Wermesch, oierul turc Šűban și toți cei cărora imaginația prozatorului le-a dat viață. Cu excepția celei din urmă - Poveste cu boieri și răzeși, care are la bază un sâmbure de adevăr, toate celelalte sunt pură ficțiune, vădind harul și talentul unui condei
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
Reacțiile lor să fie la maximum două-trei ore de la lansarea unui zvon, provocări, manipulări... Transparență maximă ! RADIO EREVAN - De ce lâna oilor din Falkland este cea mai căutată din lume. iar lâna mioarelor carpatine nu este deloc căutată? Oare numai pentru că oierii lor sunt profesioniști și nu se bagă prin tot felul de comisii ale Parlamentului? Toate bune? Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Sergiu GĂBUREC nevrotic din Piața Universității București duminică, 10 februarie 2013 gsm as@yahoo.com
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+6): PREOCUPĂRI COTIDIENE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366076_a_367405]
-
într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940), deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători, aparținând ca administrație comunei Pecineaga. Prin 1882 -1883 a urmat în Dobrogea, migrația mocanilor oieri din zona Sibiului și al Brașovului, urmată la puțin timp de cei din partea Brăilei prin 1884, când vreo 30 de noi familii sosite pe teritoriul comunei au primit câte 40-60 ha de pământ, în funcție de mărimea fiecăreia și al posibilităților de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
tradițiile „nordiștilor” mehedințeni. Sunt la ele acasă cântecele zorilor din Prejna, Runcu, Rudina, Dâlbocița, Obârșia Cloșani, Martinești-Ponoare, Ceptureni, Cracu- Muntelui, ori descântecele bătrânei Buroaica din Dâlma. - 02 - Te întorci cu sufletul peste veacuri, în vremuri patriarhale, la obârșia neamului de oieri din Titerlești, cătun de ungureni, moșneni din Sibiu, din Hațeg, Sebeș și Orăștie, cei cu biserica „făcută cu banii oilor”, pe pereții căreia sunt zugrăviți drept ctitori nu voievozi sau boiari, ci bacii cu băcițele lor. Faptele sunt diverse, dar
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
ca în comunitate să fim uniți, să ne adunăm și să-i supraveghem pe cei puși de noi și să nu uite, că vom venii și îi vom da jos! Nu mai vreau analfabeți ca Becali, căci nici profesie de oier nu are! Forța pentru a izbândi este aceea de a fi uniți cu toții în comunitate! By Viorel Muha http://www.libertatea.ro/detalii/articol/anchete-csm-magistrat-cluj-judecatorul-favoriza-iubita-avocata-procese-423960.html Referință Bibliografică: Vreau să fiu român. Nu vreau să fiu Becalizat! / Viorel Muha : Confluențe
VREAU SĂ FIU ROMÂN. NU VREAU SĂ FIU BECALIZAT! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351115_a_352444]
-
duce în spinare. Eram coleg de clasă cu fiul său, Carol. Vara mergeam aproape în mod obișnuit la fân, la polog la Nicolae Dăncilă, un om înstărit prin bună chivernisire și venit de prin părțile Rășinarilor Sibiului, în Purcăreț. Bătrânul oier, mă simpatiza. Auzise că învăț bine la școală și mai târziu la școala normală. “Ce fericit aș fi dacă Ion al meu ar învăța ca tine, repeta el, mai ales când am făcut drumul până la muntele Berivoiul Mare unde, fratele
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
cineva pe post de sperietoare.În învățământ ocupă cu brio această funcție ,șefu`",indiferent de înălțimea treptei ierarhice. În loc să se facă educație,se face pază și pândă! Ca la vânătoare sau ca la stână,că tot suntem noi neam de oieri! Dom`Mitică,să-i zicem așa,ar trebui să sesizeze și să rezolve problemele din teritoriu.( Împreună,desigur,cu dragii lui colegi de la catedră.) Ei bine,nu: Dom`Mitică este pe post de sperietoare didactică! FACEȚI AIA ȘI CEALALTĂ CĂ
DEŞERTUL DE CATIFEA (42) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370981_a_372310]
-
prea blând?! De ce nu pot s-o scutur, de-aicea s-o alung? Decât întorc obrazul și mă apuc să plâng Când cântecul din țară e un oftat prelung. Mă bântuie vedenii de îngeri, de strămoși, De domnitori și de oieri cu chipul încruntat, De flori din văi adânci, păduri și munți stâncoși Și mă-ngrozește gândul la cât am așteptat... Dar nimeni nu-mi mai poate spune: Deșteaptă-te, române! Nu doar că-s treaz, dar nici noaptea n-am
DECIZIE (TREZIT DIN SOMN ADÂNC) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369646_a_370975]
-
împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat această zonă scăldată atât de apele Dunării, cât și ale Mării Negre. Odată cu înscăunarea pe
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]