98 matches
-
parte instituțiilor academice și intelectualilor din zonă. Cercetarea românească este mai restrânsă. Numiri de munți, localități, păduri se identifică cu termenul de valah ecou al unui trecut când valahii erau populație distinctă. Vocabularul în special cel ce se referă la oierit, unelte agricole, articole de îmbrăcăminte conține cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație în zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa, ferestrele, aspectul porților se disting de cele din satele și târgurile învecinate locuite de populația slavă. Portul bărbaților
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cu doine întregi, cu toate că îmi plac mai mult cele ardelenești, mai mult decît Sofia Vicoveanca! și de moroșeni sînt bune, răsună în vagon, priviri furișate pe după geamuri, și Gheorghe Leșe! oile mi le-am cumpărat de cîrlani, de la Sibiu, baza oieritului! elemente tehnice, de ce sînt superioare albinelor moldovenești, am ciobani, îi fac oameni, i-am și însurat, văd dinainte cine rămîne și cine pleacă după două săptămîni! în armată 20 de ani, la început soldat grănicer la Valea lui Mihai, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
căi știute doar de el, spre locuri noi, pe care nu le-aș fi cunoscut niciodată, aflate în interiorul țării. Dincolo de Istru, am vizitat orașe fortificate și sate opulente. Dacia e populată de milioane de locuitori care trăiesc din agricultură și oierit, încă din vremurile primitive. Opreliștea tăcerii Sanctuarul secret al geților e situat pe muntele sacru Kogaion. Nici măcar Aia n-a fost vreodată în locul acela. Femeile nu au acces. Se poate ajunge până la o anumită zonă alpină de care nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pe apa Cernii.” (L. Blaga, p. 364); • genitivul categoriei; se dezvoltă într-o sintagmă în care substantivul regent denumește categoria largă în care se înscrie obiectul denumit de substantivul determinant: „Nichifor Lipan s-a arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului.” (M.Sadoveanu, X, p.516), „Dar mai cumplita lui vinovăție,/ Ticăloșit de crima îndoielii,/ E c-a simțit în sânge o frăție/ Și-o solidaritate cu rebelii.” (T. Arghezi, I, p. 466); • genitivul metaforic; cele două substantive ale sintagmei nominale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
47), „Fina Smaranda luă lacomă banii și-i flutură deasupra mesei.” (E. Barbu, 36), „Aproape toată luna lui aprilie am fost în fiecare după-amiază în magazin...” (C. Petrescu, Procust, 288), „Nichifor Lipan s-a arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului.” (M. Sadoveanu, X, 516) • a poziției sociale (administrative, profesionale etc.): „Pe urmă am numărat oile și Alexa baciul le-a însemnat la răbuș.” (M. Sadoveanu) • a desfășurării unui proces metaforic: „Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
1974 cu profil tematic (istorie, artă și meșteșugul textiliștilor) și muzeul sătesc din Cisnădioara, CÎrțișoara - casa memorială Badea CÎrțan (1849-1911) și muzeul de etnografie, Gura RÎului - colecție de picturi pe sticlă, Poiana Sibiului - muzeu sătesc de etnografie cu piese de oierit, Rășinari - muzeul Octavian Goga, Săliște - Sat Galeș - o originală casă țărănească din zonă, cu o stînă tipică cu tot inventarul ei amenajat În curte, Sibiel - Săliște - colecție de pictură pe sticlă, Tălmaciu - Băița - muzeu sătesc, Tilișca - sat Rod - expoziție muzeală
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Ion” și „Ciuleandra”. - Pensiunile turistice: Anca, Angela, Ileana. POIANA SIBIULUI. - m. arh.: biserica de lemn; - etnografie și folclor: - mari crescători de oi ( În jurul anului 1890 aici erau Între 150.000300.000 de oi); - muzeu sătesc - colecție etnografică cu piese de oierit, agricultură montană, produse ale diferitelor meșteșuguri legate de prelucrarea lemnului, textile, port popular etc.; - aici și-a avut sediul „Uniunea Oierilor din Întreaga Țară” care scotea Revista „Stîna”. - pensiuni turistice. PORUMBACU DE JOS. - izvoare de apă sărată În satul Sărata
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pârâul Bucșoița, care a existat și pomenit în hronicile vechi, înainte de a lua ființă sătucul Bucșoaia. Ocupația bucșoienilor, atât cu începutul înfiripării lor pe aceste locașuri, cât și în mare parte în prezent, a fost și este creșterea vitelor și oieritul, mai puțin lucrul la pădure, care după ’90 au fost decimate fără milă, acest aspect fiind posibil datorită prezenței unor legi care să zăgăzuiască pofta lotrilor de păduri, care au lăsat pecingini urâte pe trupul codrilor. După zicala bucovinească „tăt
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Fondurile vistieriei proveneau din dările directe ale populației și în primul rând, din bir. Cămara domnească se alimenta din impozitele indirecte, numite huzmeturi în Țara Românească, și ruzumaturi în Moldova. Este vorba despre veniturile ocnelor de sare și ale vămilor, oieritul, dijmăritul, vinăritul etc. Veniturile cămării domnești se ridicau de multe ori, până la 2/3 din cele ale vistieriei, ajungând în unii ani să rivalizeze cu acestea. “Sămile” vistieriei Moldovei ne furnizează informații interesante asupra acestor aspecte. Din “sama” vistieriei pe
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Aeronautică Română (IAR) sau fabricile producătoare de armament, Malaxa, din Tohanul Vechi sau Fabrica de celuloză și de hârtie, din Zărnești, care deja avea o bună tradiție în regiune. Mulți dintre tinerii din satele brănene au renunțat la profesiile tradiționale oierit, tăietori de lemne în pădure însușindu-și meserii moderne, mai bănoase și, poate chiar mai curate. Unii dintre ei au plecat definitiv, profitând de libertatea de mișcare în interiorul României Mari, au devenit muncitori la fabricile din Zărnești, Tohanul Vechi sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
unui hambar și acum executa, împreună cu întreaga schelărie de lemn, dansul macabru al valurilor dezlănțuite. Pluteau într-un iureș amețitor care cu boi înjugați ce se aflaseră în drumul șuvoiului dezlănțuit, stâne de oi cu tot cu țarcuri, cabane și ustensile de oierit erau învârtejite de curentul amețitor, porci și scroafe cu purcei pluteau cu burta-n sus pe apa învolburată. Un cal își odihnea botul pe un buștean, așteptându-și cu resemnare sfârșitul; epuizat, nemaiavând putere să lupte, capitulase și acum aștepta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
niște ochi căprui calzi și o privire inteligentă și pătrunzătoare. Purta o mustăcioară tușinată, asortată perfect cu tenul măsliniu bătut de vântul și ploile nesfârșitelor sezoane de transhumantă. Căci se trăgea din neam de oieri, asemenea multor macedoneni, pentru care oieritul constituia activitatea preponderentă. Mama și Mircea s-au oprit în fața lui: Ți iasti măi fimiaie, ți-ai vinit aoați? Moș Butu, ați văzut că au fost niște prieteni și că ne-au lăsat ceva de-ale gurii, cât au putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
unui hambar și acum executa, împreună cu întreaga schelărie de lemn, dansul macabru al valurilor dezlănțuite. Pluteau într-un iureș amețitor care cu boi înjugați ce se aflaseră în drumul șuvoiului dezlănțuit, stâne de oi cu tot cu țarcuri, cabane și ustensile de oierit erau învârtejite de curentul amețitor, porci și scroafe cu purcei pluteau cu burta-n sus pe apa învolburată. Un cal își odihnea botul pe un buștean, așteptându-și cu resemnare sfârșitul; epuizat, nemaiavând putere să lupte, capitulase și acum aștepta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
transformă Într-o realitate economică imposibil de neglijat”. „Nemaiîntâlnit la scara Europei, aspectul intră În istorie ca o particularitate, una din nenumăratele, a diasporei iudaice. E În acest caz ceva mai mult decât o Încercare de recuperare : nomazi fiind dintotdeauna, oieritul i-a atras, evreii reînsușindu-și repede una din ocupațiile lor de bază din Antichitate” <endnote id="(591, p. 111)"/>. Păstoritul practicat de evrei a lăsat urme chiar și În folclor și În mitologia populară. Mihail Sadoveanu, de exemplu, foarte bun
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și obiecte rituale iudaice. Culegere de texte și comentarii, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994. 164. Moses Schwarzfeld, „Istoria evreilor din România”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an III, București, 1889, pp. 97-153. 165. Tiberiu Morariu, Câteva contribuții la oieritul evreilor maramureșeni, Cluj, 1930. 166. Gh.F. Ciaușanu, Superstițiile poporului român, În asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, Editura Socec, București, 1914. 167. Ovidiu Papadima, Literatură populară română, Editura pentru Lite ratură, București, 1968. 168. Paul Henri Stahl, Histoire
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
parte instituțiilor academice și intelectualilor din zonă. Cercetarea românească este mai restrânsă. Numiri de munți, localități, păduri se identifică cu termenul de valah ecou al unui trecut când valahii erau populație distinctă. Vocabularul În special cel ce se referă la oierit, unelte agricole, articole de Îmbrăcăminte conține cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație În zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa, ferestrele, aspectul porților se disting de cele din satele și târgurile Învecinate locuite de populația slavă. Portul bărbaților
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
roman. Romanul debuează cu legenda pe care Nechifir Lipan obișnuia să pevestească la nunți și la otezuri, în care se evidențiază viața aspră a locuitorilor de la mune care își câștigau pâinea cu toporul ori cu caa, foarte prcepuți în meșteșugul oieritului și cărora Dumnezeu le a dat ca unică menire existențială stăpânirea înveci a acestor locuri. Structurat în 16 capitole, romanul surprinde trei idei esențiale: * primele 6 capitole cuprind așteptarea femeii dominate de neliniște și speranță, de semne rău prevestitoare, se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
știa și altele și cunoștea și slovă, lucru de mirare între ciobani. De la el Nechifor(de la acel baci) deprinsese și unele vorbe adânci pe care le spunea cu înțeles la vreme potrivită” * “Nechifor sa arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului” * “ Își mângâia mustața groasă adusă a oală. La mustața aceea neagră și la ochii aceia cu sprâncenele aplecate și la oată înfățișarea lui îndesată și spătoasă” * De alte personaje: * De către Vitoria * “Era un om cu harțag la chef. Mie mi-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
natura umană „ereditară” sau „introvertită”. Tot în relație cu structura economică de la Tilișca pot fi înțelese și unele dintre orientările valorice locale din planul „tipului de activitate”. Am constatat în acest sens caracterul de „economie dominantă” pe care îl are oieritul în viața localnicilor, ținând seama de cei 95 de proprietari de turme, dar și de cei 63 de „agricultori” ce dețin, de fapt, nu loturi agricole, ci tot turme. Trăsătura psihologică a „activismului” la tilișcani, oglindită printr-o majoritate clară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nesupărare". În 1660, Evstratie Dabija repeta același ordin și îl extinde și la desetina de pâne. Gorștinarii adună veniturile domniei de pe oile și mascurii localității, activitate pomenită în poruncile lui Mihai Racoviță în anul 1709. Gorștina de râmători și de oierit a fost dajdia pe porci și oi, animale asupra cărora s-au plătit dăjdii mai întâi, plata asupra boilor și a cailor intrând în amenzile judecătorești, pentru că în Moldova amenzile aplicate se plăteau atunci în capete de boi, în timp ce în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de argint. În vârful scutului, pe fond roșu, se află un fragment de zidărie (ruină) de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Oaia simbolizează activitatea de bază a locuitorilor, oieritul. Pomul fructifer simbolizează resursa economică a zonei, pomicultura. Fragmentul de zidărie simbolizează o așezare fortificată din epoca fierului în locul numit Andrii. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.15 Anexa 2
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
cu turcii, localitatea fiind plasată în mijlocul conflictelor duse între otomani și habsburgi între secolele XVII-XVIII pe una dintre căile de acces ale trupelor otomane către Imperiul Habsburgic. Crengile de stejar reprezintă pădurile de foioase din zonă, iar mielul, ocupația tradițională, oieritul. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.5 Anexa 2.5 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Lăpușnicu Mare, județul Caraș-Severin Descrierea stemei Stema comunei Lăpușnicu Mare, potrivit anexei
HOTĂRÂRE nr. 839 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169687_a_171016]
-
albastru, se află o vâltoare de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fluierul semnifică tradiția culturală a zonei reprezentată de "Ansamblul de Fluierași și Băcițe". Capetele de berbec simbolizează oieritul, ocupația tradițională a locuitorilor. Vâltoarea este reprezentativă pentru meșteșugurile tradiționale, cel al pivelor și al vâltorilor, precum și cel al țesăturilor locale, bătute și spălate în vâltori. Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul
HOTĂRÂRE nr. 852 din 11 august 2010 privind aprobarea stemei comunei Vătava, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225642_a_226971]
-
coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fibula reproduce imaginea unei piese antice de tezaur, înscrisă în patrimoniul național și universal: Fibula de la Suseni. Spirala fibulei amintește de motive folclorice ornamentale, iar cornul de berbec simbolizează oieritul specific zonei. Zidul de cărămidă reprezintă economia tradițională a zonei și situl istoric. Benzile undate semnifică râul Mureș și brațul Canalul Morii. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.9 Anexa
HOTĂRÂRE nr. 411 din 20 aprilie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Band, Cozma, Lunca, Lunca Bradului, Sâncraiu de Mureş, Sânpetru de Câmpie, Suseni şi Zagăr, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232012_a_233341]
-
argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Câmpul parchetat reprezintă bogăția silvică și cinegetică a zonei, parte a Rezervației Naturale "Defileul Toplița-Deda". Cartea simbolizează personalitățile culturii care și-au legat numele de aceste meleaguri. Cornul de berbec reprezintă tradiția oieritului, fiind în același timp un simbol al culturii locale. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Grebenișu de Câmpie
HOTĂRÂRE nr. 991 din 10 octombrie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Adămuş, Băla, Deda, Grebenişu de Câmpie şi Viişoara, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245740_a_247069]