275 matches
-
de către tânărul absolvent al școlii Belle-Arte din capitală, D.I. Belizarie În 1909, învățătoarea Victoria Marinescu îi ține locul soțului, I. Marinescu-Vâlsan. În condiții deosebit de grele îi învăța pe copii olăria, pictează, deschide expoziții în București. În 1914 mută atelierul de olărie în propria casă din cătunul Valea Butei. În același an, sunt aduși la Mălureni să învețe olăria copii din orfelinatele din București. Întreținuți de primăria capitalei, ei urmau cursurile de la școala din Mălureni. Pictorul Ion Marinescu-Vâlsan a trăit și a
Ion Marinescu-Vâlsan () [Corola-website/Science/334160_a_335489]
-
locul soțului, I. Marinescu-Vâlsan. În condiții deosebit de grele îi învăța pe copii olăria, pictează, deschide expoziții în București. În 1914 mută atelierul de olărie în propria casă din cătunul Valea Butei. În același an, sunt aduși la Mălureni să învețe olăria copii din orfelinatele din București. Întreținuți de primăria capitalei, ei urmau cursurile de la școala din Mălureni. Pictorul Ion Marinescu-Vâlsan a trăit și a pictat în satul natal, unde s-a stins, după o viață de lipsuri, sărac și aproape uitat
Ion Marinescu-Vâlsan () [Corola-website/Science/334160_a_335489]
-
cu flota lor comercială. Acest lucru a favorizat schimburile cu interiorul continentului și a fost la originea expaniunii lor comerciale fulgerătoare. Regiuni întregi s-au specializat și au făcut comerț între ele (vinuri și ulei din Hispania, cereale din Numidia, olărie și produse de carne afumată sau sărată din Galia, de exemplu). Începând din secolul al III-lea, lumea romană, deși la adăpostul limesurilor, cu frontierele întărite, a fost, puțin câte puțin, năpădită de popoare venind din răsărit: este începutul marilor
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
clădirea unde se află astăzi Policlinica pentru elevi și studenți (de pe str. Păcurari nr.9), care a devenit cămin studențesc. Închisoarea de la Galata a primit denumirea de Penitenciarul Central Iași, aici fiind înființate ateliere de cizmărie, fierărie, lingurărie, tâmplărie și olărie, unde lucrau deținuți. Închisoarea s-a aflat în aceste clădiri până în anul 1950, când Penitenciarul Central Iași s-a contopit cu închisoarea militară a Corpului IV Armată și s-a mutat din Mănăstirea Galata în clădirile închisorii militare din Dealul
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
alerga pe mal, spre râu. Când Chikuami ajunse și el pe mal, îl văzu pe Ofuku stând acolo, singur. Numai el, dintre copii, umbla îmbrăcat vara, și nici nu se scălda, nici un mânca broaște roșii. A, nu ești băiatul de la olărie? Știi cumva unde se ascunde maimuțoiul nostru? îl întrebă Chikuami. — Nu știu, clătină Ofuku din cap de mai multe ori. Chikuami îl intimida. Dacă minți, am să mă duc la voi acasă și te spun lui tată-tău. Lașul Ofuku
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
zbor, se mistui într-o volbură de griji, de parcă l-ar fi înghițit un nor de flugi de păpădie. Se înserase. Hiyoshi băgase căruciorul în hambar și se spăla pe picioare lângă fântână. Stabilimentul lui Sutejiro, care se numea Conacul Olăriei, semăna cu reședința unui mare clan de războinici provinciali. Impozanta casă principală era legată de numeroase acareturi, iar în apropiere se înșirau rânduri-rânduri de magazii. — Maimuțică! Maimuțică! În timp ce Ofuku se apropia, Hiyoshi se ridică. — Mda? Ofuku îl lovi pe umăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
vărsare de sânge. — Nu e doar un vas ca oricare altul. Chiar și în țara Ming-ilor, mai sunt doar foarte puține la fel. L-am adus din China cu mare greutate. Mai mult, e o amintire de la Maestrul Shonzui. — În olăriile din Sakai, adăugă soția lui, ar prețui peste o mie de galbeni. Dar tâlharii erau mai de temut. Dacă li se împotriveau, avea să se dezlănțuie un măcel și se știa despre conace care arseseră până în temelii. Nici una nici alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ton vesel. Expresia mătușii sale se întunecă: părea o ființă care uitase cum se râde. — Ce cauți aici? Ai venit cu vbreun mesaj pentru preoții de la Komyoji? Pus în încurcătură, Hiyoshi se scărpină în cap. Mi-au dat drumul de la olărie. Am venit aici gândindu-mă că ar fi bine să-l anunț pe unchiul. — Ce? Iar? se încruntă Oetsu. Ai venit aici după ce iarăși te-au dat afară? Hiyoshi se gândi să-i spună motivul dar, cumva, nu părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cineva cu auz foarte fin. — Cine-i acolo? întrebă un glas, din camera bolnavului. Încremenind pe loc, Hiyoshi știu că era Danjo și răspunse imediat. Apoi, gândindu-se că sosise momentul, îi spuse lui Danjo că fusese dat afară de la olărie. — Oetsu, deschide ușa! Oetsu încercă să-i mute gândul, susținând că vântul serii avea să-l înfrigureze și să-i sporească durerile. Nu schiță nici un gest de a deschide ușa glisantă, până când Danjo își pierdu răbdarea: — Neghioabo! strigă el. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Nu poți decât să-l faci să se simtă și mai rău. Salută-l și pe urmă pleacă. Hiyoshi se opri în fața camerei, cu o plecăciune. Danjo stătea rezemat de niște perne, plin de sânge. — Hiyoshi, ai fost alungat de la olărie? — Da, domnule. — Hm. Foarte bine. — Cum? făcu Hiyoshi, nedumerit. Nu e nici o rușine să fii concediat, dacă n-ai fost necredincios sau nedrept. — Înțeleg. — Și casa ta a fost înainte casă de samurai. De samurai, Hiyoshi. — Da, domnule. — Un samurai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Nu știu. Taci, înghiți Otsumi un nod, dintr-o dată simțindu-se stânjenită. — Mamă, ești acasă? strigă Hiyoshi, din întuneric. Stătea împietrit, fără a face nici un pas să intre în camera alăturată. — Hiyoshi? — Mhm. — La ora asta? — M-au alungat de la olărie. — Alungat? — Iartă-mă. Te rog, mamă, iartă-mă, suspină el. Onaka și Otsumi aproape că se călcară pe picioare, în graba lor de a-l întâmpina. Ce vei face acum? întrebă Onaka. Nu sta așa, intră. Și îl luă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Ambele femei lăcrimau, fiindcă Hiyoshi crescuse destul ca să spună asemenea lucruri. Inimile lor erau ca două lacuri de lacrimi în care aveau să li se înece trupurile. — Mamă, am aici două măsuri de sare pe care mi le-a plătit olăria. Le-am câștigat din munca pe doi ani. Surioară, pune-le în bucătărie, lăsă Hiyoshi jos săculețul cu sare. — Îți mulțumesc, spuse mama lui, făcând o plecăciune spre săculeț. Asta-i sarea pe care ai câștigat-o din prima ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
este. — Cine și-a călcat jurământul? întrebă Koroku. Tenzo rămase mut. — Tenzo! Ai folosit samavolnic forța militară pe care ți-am încredințat-o. Ai pus-o în slujba unor scopuri rele, făcând treaba unui hoț de noapte. Tu ai spart olăria din Shinkawa și ai furat carafa akae, nu-i așa? Tenzo păru pe cale s-o ia la fugă. — Pocrule! tună Koroku, ridicându-se. Stai jos. Vrei să fugi? — Nu... nu voi fugi. Glasul îi șovăia. Se lăsă greoi pe iarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
el și carafa akae. — Știm că aceasta a fost pricina unor considerabile necazuri în familia dumneavoastră. Deși am adus această vestită piesă cu bună credință, considerăm că nu o mai putem păstra. Suntem de părere că, dacă o înapoiați la olărie, vă veți reabilita onoarea numelui. Koroku luă carafa, făgăduind că avea să vină la rândul său în vizită. Până la urmă, nu se duse personal, ci trimise un mesager cu daruri: o șa splendidă și aur de două ori cât valoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
și vopsise cu alb pe spatele ei blazonul cu paulownia. „Cât aș dori să i-o arăt mamei mele!” își spuse el, bucuros. Și tocmai acolo, în cartierul înstărit al orașului, îl cuprinse o emoție aproape insuportabilă. Era vorba de olăria din Shinkawa. Nu putea să nu și-l amintească pe băietanul de-atunci, nefericit și desculț, care împingea căruțul plin până sus cu vase, pe lângă oamenii care se holbau la el, frumoșii locuitori ai orașului. Se opri lângă un magazin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
nu-i dădu nici un fel de instrucțiuni. În fața lui fură așezate un sipet de scris și o hârtie. Derutat, Tokichiro luă penelul. Niciodată nu se prea specializase în domeniul literar. Învățase să scrie la Templul Komyoji și, când lucrase la olărie, caligrafia lui fusese cel puțin de calitate medie, așa că nu se simțea umilit scriind ceva în fața celorlalți. Nu era decât tulburat la gândul de a găsi ce să scrie. Într-un târziu, așternu următoarele: În această seară plăcută, și mirele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
capcana pe care o întind celor cu credința slabă, îndoielnică... 7 decembrie 2000 Un nou job: lucrez ca ajutor de... olar, în atelierul unei elvețience de origine iraniană. Madame Shishiné (accent imposibil pe ultimul né) are un minuscul atelier de olărie în centrul Genevei. Aici se întâlnesc doamnele din lumea bună a orașului (soții blonde și plictisite de "internaționali", adică lucrători în organizațiile internaționale din Geneva) pentru un passe-temps agreabil, împreună cu copii, câini și pisici de rasă. Și mai are doamna
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mod sistematic de d. Butculescu, două sute metri lungime pe 2 m. 70, 2m. 80 adâncime, din zidurile acestei cetăți au fost aduse la lumină, în luna aceasta: După obiectele descoperite: două cărămizi, cu inscripțiuni romane, chei, săgeți, haste, sticlărie fragmentată, olărie etc. plus simetria zidurilor de împrejmuire în grosime de 5 metre 16 cm. și după două monete, una de argint de la Geta (a. Ch. 211), și alta de bronz de la Gordian (a. Ch. 238) această cetate arată o făptură romană
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe țară în privința olăritului. în cadrul cercetărilor de teren am constatat existența unor centre de ceramică dispărute treptat, începând din perioada interbelică, dar mai ales din anii ’50 încoace, odată cu procesul colectivizării. Astfel, la Puiești au existat mai multe ateliere de olărie, de asemenea în alte localități de pe Valea Tutovei, despre care astăzi se păstrează doar amintirea. La Chircești Miclești a existat un important centru de ceramică, dispărut și el. Acolo a învățat meșteșugul un evreu creștinat, Nicolae Botezatu, care a făcut
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de asemenea în alte localități de pe Valea Tutovei, despre care astăzi se păstrează doar amintirea. La Chircești Miclești a existat un important centru de ceramică, dispărut și el. Acolo a învățat meșteșugul un evreu creștinat, Nicolae Botezatu, care a făcut olărie la Codăiești până pe la 1987. Roata sa de olar și piese de ceramică reprezentative pentru ceea ce confecționa se află, acum, la muzeul sătesc Tăcuta, al soților Rotaru. La Dumești se prefigura crearea unui puternic centru de ceramică datorită meșterului popular
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
exista, prin familia Iacob, o succesiune de generații de olari, totul încheindu se atunci când, în furia colectivizării, comuniștii le-au confiscat atelierul. Cel mai important centru, atât din punct de vedere istoric, dar și ca posibilități contemporane de confecționare a olăriei în județul Vaslui, rămâne localitatea Brădești din comuna Vinderei. Barbu Slătineanu (21) a consemnat faptul că, deși majoritatea centrelor de olărie cu tradiție preistorică din Moldova sunt așezate în preajma Carpaților Orientali, unele dintre ele se întâlnesc până departe, în fostul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
atelierul. Cel mai important centru, atât din punct de vedere istoric, dar și ca posibilități contemporane de confecționare a olăriei în județul Vaslui, rămâne localitatea Brădești din comuna Vinderei. Barbu Slătineanu (21) a consemnat faptul că, deși majoritatea centrelor de olărie cu tradiție preistorică din Moldova sunt așezate în preajma Carpaților Orientali, unele dintre ele se întâlnesc până departe, în fostul județ Tutova, în apropierea Bârladului. Ilustrul specialist se referea la Brădești și la faptul că aici se păstra, încă, la data
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și dezinteresuluicu cele de ordin politic s-a ajuns la Brădești în pragul dispariției olăritului. Mai întâi, s-a renunțat la ceramica neagră, de origine dacică, prețuită de cunoscători, dar disprețuită de obișnuiții cumpărători din târguri, atrași mai mult de olăria colorată și ornamentată exagerat, gen Corund. Sobrietatea și ornamentele discrete și rafinate ale celor de la Brădești, chiar pe olăria de tip nou, roșie și smălțuită, interesau tot mai puțin pe clienți. Centrul Județean de îndrumare Vaslui a înființat, prin 1979
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
renunțat la ceramica neagră, de origine dacică, prețuită de cunoscători, dar disprețuită de obișnuiții cumpărători din târguri, atrași mai mult de olăria colorată și ornamentată exagerat, gen Corund. Sobrietatea și ornamentele discrete și rafinate ale celor de la Brădești, chiar pe olăria de tip nou, roșie și smălțuită, interesau tot mai puțin pe clienți. Centrul Județean de îndrumare Vaslui a înființat, prin 1979, o clasă a școlii populare de artă care a ființat câțiva ani, cât a fost condusă de Toader Ghiur
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
foc în aer liber, gropi de provizii cu pereții lutuiți sau arși sau gropi menajere. În multe din așezările din perioada marilor migrații au fost atestate ateliere meșteșugărești, mai frecvente fiind acelea destinate producerii ceramicei folosindu-se cuptoare de ars olăria deosebit de performante. În unele situri, ca cele de la Bârlad- Valea Seacă, Dodești, Biharea, Lozna și altele s-au descoperit ateliere speciale pentru prelucrarea osului și a pieilor, iar la Morești, Botoșana, Davideni sau Cucorăni ateliere pentru țesut. O intensă activitate
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]