109 matches
-
-se la zeu... A spart uricorul, a eliberat sclavii, încălcând cuvântul meu. Se spune că era și tată-l copilului printre ei... TEHOMIR Oooo...! Nenorocirile vin toate în anii grei. DECEBAL Una chiamă pe alta, Tehomire! Vezinas s-a sinucis. OLACUL ( Intrând cu copilul de mână ce ține în cealaltă mână aceeași floare ofilită, dăruită de Decebal și păstrată cu grije de copil și Olac. Iată Mărite, al tău vis De a vedea nepotul s-a împlinit! DECEBAL ( Luând copilul în
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
Nenorocirile vin toate în anii grei. DECEBAL Una chiamă pe alta, Tehomire! Vezinas s-a sinucis. OLACUL ( Intrând cu copilul de mână ce ține în cealaltă mână aceeași floare ofilită, dăruită de Decebal și păstrată cu grije de copil și Olac. Iată Mărite, al tău vis De a vedea nepotul s-a împlinit! DECEBAL ( Luând copilul în brațe .Îl sărută pe frunte și îl așează apoi jos. Văzândul teafăr sufletul s-a liniștit. TEHOMIR Ionuț, chiar dacă nu ești din sângele meu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
ești acela ce ai adus Daciei tot răul? Te așteaptă negura! Te-așteaptă hăul! Se aud zgomote și bubuituri de luptă.). Copilul e aici de față, A crescut și e în viață. LICINIUS ( Îndreptându-se spre copil care este alături de Olac și îl ia în brațe.). O, copilul meu ce te iubesc Al să stau aici cu tine să te cresc. Dar unde e mămica, copil slăvit!? DECEBAL A luato Zalmoxis! A murit! LICINIUS Ooo...Zei! De ce nu m-ați luat
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
În locul celor căzuți nimeni nu se ridică. HASDRUBAL Iată cum se întinde focul! Prin fereastră se vede arzând cetatea. La para para lui se cades ă începem jocul Și ospățul să împlinească sorocul. Paharnicul să vie! Cine ne este paharnic? OLACUL Paharnicul sunt eu și Ionuț cel mic. ( Arată către copil.). DECEBAL Să aveți grije de copil să crească mare Să spună la toți povestea Tatălui Mare. LICINIUS Mori fără teamă mărite rege. 44 Romanii au o lege: „ Salvarea poporului din
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
bea. Se aude larmă de bătăi în poarta domnească.). I-iul FRUNTAȘ DE OASTE Și eu! II-lea FRUNTAȘ DE OASTE Și ei! DECEBAL Beți fiecare. Să nu vă fie greu. ( Din nou se aud bătăi și mai puternice în poartă.). OLACUL Mărite! Și eu! DECEBAL Duras, Baldobal, Hasdrubal, așa repede se poate murii!? OLACUL Împotriva morții dacul nu știe cârtii! Moartea chin nu are, Când duce la dezmierdare. 46 E o altă viață dincolo fericită, De dureri ferită. ( Bătăi tot mai
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
Și eu! II-lea FRUNTAȘ DE OASTE Și ei! DECEBAL Beți fiecare. Să nu vă fie greu. ( Din nou se aud bătăi și mai puternice în poartă.). OLACUL Mărite! Și eu! DECEBAL Duras, Baldobal, Hasdrubal, așa repede se poate murii!? OLACUL Împotriva morții dacul nu știe cârtii! Moartea chin nu are, Când duce la dezmierdare. 46 E o altă viață dincolo fericită, De dureri ferită. ( Bătăi tot mai puternice se aud. Zgomot, larmă, strigăte.). Ionuț te las în grija tatălui tău
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
îngrijorați de-aceasta! TEMNICIERUL Să nu-l rable Zalmoxis. Nemernic trădătpr! ( După o pauiză. ). Țti că preoteasa ce mare, Dochia, are un fecior? ÎNGRIJITORUL TEMPLULUI Știu! Am aflat mai aman. E plămădit cu un general roman. TEMNICIERUL E în grija Olacului, și la botezat C-un nume amestecat.Din Licinius, tatăl lui, i-au zis Inus, Dochia îi spune Ionus Și Olacolul Ion îi spune, Noi, Ionuț o să-l strigăm pe nume. ÎNGRIJITORUL TEMPLULUI 27 În Tehomir inima îi plânge Dar
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
Pe fondul de afară al norilor negri, răzvrătiți, se văd în dosul altarului, oarecum pe o estradă a acesteia, siluietele negre ale unui grup de oșteni care țin în mâini suliți lungi și ascuțite. Mai departe se reliefează muntele Orole.). OLACUL ( Îndreptându-se cu un copil de aproximativ patru ani spre Decebal. Toți privesc curioși spre el și copil. Decebal, bănuind cine este copilul, face un pas de întâmpinare. Se lasă o tăcere adâncă. Din când în când liniștea este sfâșiată
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
-i ură. Poate, în vremuri, floare din altă floare, Urmașii, urmașilor tăi nu vor mai fi hârțuiți de popoare. În cântece să rămână, să fie știut Că de aici totul a început! ( Decebal lasă copilul din brațe și îl dă Olacului care îl ia de mână. Copilul se uită la Decebal și la floare. Tunetele și fulgerele se întețesc. În acest timp, cu teamă, Dochia înaintează. Cele opt preotese îi ies în în întâmpinare. Regelui îi iese înainte Vezinas. Scena 6
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
din Prejna, satul său de origine paternă și ca excepție, haiducul Șandru, cu frații săi care se învrednicește să ctitorească o biserică de lemn în hotarului satului Broscari Mehedinți 6 pe moșia Bisericii Sf. Ilie din Craiova, lîngă drumul de olac care lega în acea perioadă(pînă în 1852)Cernețiul cu Craiova , urcând de la Bistrița, pe prăpăstioasa Valea Hoțului(denumire păstrată până azi)pe platoul Bălăciței tăind-o drept spre capitala Olteniei, zonă prin care haiducise probabil ctitorul bisericii de la Broscari
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
statelor medievale. Conviețuind cu românii mai bine de un secol, tătarii au lăsat cuvinte în limba română, mai ales în organizarea vamală și fiscală, ca tarkan, ilișul (dijma din grâne), sulgiul (darea pe carnea de vite), olak (schimb), cai de olac. În același timp, pe un alt plan, "cataclismul tătăresc" (Iorga) zdrobește "imperialismul Arpadienilor, planul lor de imperiu latin al Ungariei". Într-o altă lucrare a sa, Chestiunea Dunării, istoricul spune: "Tot rostul regatului (ungar) e stricat de această operă de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
făcut o mănăstire ce să chiamă Jitiianul, den sus de Craiova, lângă Jiiu. Făcut-au doamna Bălașa...”; „Iar ei [adversarii postelnicului Constantin Cantacuzino] făcură sfat drăcesc în taină cu doamna Mariia a lui Gligorie vodă [Ghica] și trimiseră cărți de olac...”; „cum nu bagă în seamă pre doamnă-sa [Mariia a lui Grigore I Ghica] și-și bate joc de ia...”; [Grigore I Ghica] „s-au sculat [după bătălia de la Leva] cu doamnă-sa dămpreună de au fugit în Ardeal și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ochii ei erau o mare adâncă și liniștită, sub luciul căreia se pregătesc dezastre. VItc "VI" Iată că, într-o zi, unul din slujitorii credincioși ai sultanei-doamne a găsit, din întâmplare, pe calea de la Scutari, în Anatolia, un călăreț de olac ucis și jefuit de lotri. Îi lipseau calul, armele și banii; însă în căptușeala hainei îi rămăsese o carte pe care slujitorul a adus-o stăpânei sale. Călărețul ucis părea a fi un trimes tainic și acea carte cuprindea poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lui vodă așa tam-nisam, chiar dacă în ea erau aciuați niscai călugărași. --Și atunci ce bănuiești că se întâmpla în acea casă pentru care vodă mai spune: “pentru aceea nici bir să nu aibă a da, nici podvoade, nici cai de olac să nu ia, nici alte mărunțișuri ce sânt asupra târgoveților”. --Cred că acolo era oarece dugheană sau chiar crâșmă... --Ce te face să crezi asta? --Cea mai simplă pricină ar fi că acea casă se afla aproape de Chervăsărie și avea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nu aveau voie să intre slujbașii satului, egumenii păstrându-și dreptul de a judeca și sancționa orice delict sau infracțiuni, în afară de furturi și de omucideri. Un beneficiu în plus era și scutirea tuturor locuitorilor din satele mănăstirilor de cai de olac, de podvezi și de toate angaralele. La 16 octombrie Mihail Racoviță a hotărât împreună cu episcopii și boierii țării ca unele mănăstiri printre care și Cetățuia să fie scutite de dări către domnie și să rămână închinate Sfântului Mormânt<footnote Ibidem
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iași și trăiesc în acel târg, cât vom fi trăit domnia mea...să aibă slobozenie, să nu ne lucreze nici un lucru: nici la cetate, nici la moară, nici la târg, nici mitropolitului,...nici caii lor să nu se ia de olac... și nici dare să nu dea... De asemenea și în casele lor, fără voia lor să nu găzduiască pe nimeni... A scris, la Iași, Dumitru Filip...” „Ei ce zici, fiule? Am avut drteptate? Au ba?” Ca întotdeauna, ai avut dreptate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dorm Nevăzând față de om; Că - astă noapte n-am dormit, Ah! pe zi n-am odihnit, Ca un rob amorului Arz în para focului. Că am vrut să - nnebunesc Frumusețea să-ți privesc; De unde am fost am și venit În olac și m-am grăbit Să te văz și să-ți vorbesc Ca unul ce te doresc; De unde nădăjduiam La gândul care-l aveam, Văz că mi-ai făcut părăsire De a mea dulce iubire Și te-ai apucat cu alții
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Slobozia, Tarnița, Glăvănești și Dănceni. Caii erau necesari mai ales pentru înzestrarea oștirii. Caii moldovenești, turcești și cei „asturcani” nu se scoteau din țară decât pentru solii. În satele aflate pe principalele drumuri comerciale erau folosiți tracțiunea rapidă caii „de olac” și „de menzituri” (cai de schimb și cai de poștă). Alături de agricultură, creșterea animalelor a constituit ocupația de bază a locuitorilor din zonă. În evul mediu, răzeșii erau obligați să producă fân pentru boieri și pentru domnitori. Aceste obligații erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și necucerite, a așteptat Budjek corpul de oaste intrat în Transilvania pe la Oituz și armatele lui Cadan și Buri, care ocupaseră Oradea Mare, ca să nu lase în spatele său oști inamice și cetăți fortificate. Deși românii și secuii au închis trecătoarea (Olaci videlicet et siculi passus clauserunt), totuși, corpul de oaste mongol din Moldova a străpuns munții la Oituz, probabil sub comanda lui Calcan, subaltern al lui Budjek, și, pe la 30 martie, la Tg. Secuiesc, s-a despărțit în două coloane (Chezadi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de 25-30 km. La fiecare stațiune de poștă se aflau un han (casă domnească), 1.000 de oameni pentru servicii și poliția drumurilor, hambare cu alimente de rezervă, pentru primirea soliilor, și 20 de poștași călări (ulaki), cu cai de olac și caii de schimb necesari. Datorită acestei politici economice, Batu-khan a ajuns curând cel mai puternic dintre toți cârmuitorii tătari, după Marele Khan din Mongolia. În vederea unei stricte supravegheri la fața locului, Batu-khan a împărțit și a dat ca feude
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fiecare an haraci sau bir pe fiecare cap de om, tamga pe fiecare cap de vită, dare pe plugul cu roate, pe cel fără roate și pe plugul cu cârlig, adică cu brăzdar, mertice din cereale, călăuze și cai de olac la dispoziția dregătorilor mongoli. Perceperea lor se făcea de către organe speciale. Birul, dările pe pluguri și merticele erau strânse de către posadnici, adunarea din vitele tamgăluite cădea în sarcina trimișilor speciali - mai târziu au fost numiți sulgerii, podvezile în grija podvodarilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
organe speciale. Birul, dările pe pluguri și merticele erau strânse de către posadnici, adunarea din vitele tamgăluite cădea în sarcina trimișilor speciali - mai târziu au fost numiți sulgerii, podvezile în grija podvodarilor, iar recrutarea oamenilor pentru oaste, călăuze și caii de olac stăteau în atribuțiile starostilor sau în Țările Românești a vatamanilor, ca șefi ai satelor (atta-man = tata mare, în limba tătară). Toate dările percepute de la sate erau concentrate, apoi, în mâinile voievozilor, care le predau baskakilor sau doroghilor, și aceștia le
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de oaste toți călugării și oamenii din satele lor. Iar lâcul dat de Mangu-Timur în timpul acestui recensământ hotăra clar: „El (adică clerul) nu trebuie să dea nici haraci și nici tamga și nici darea pentru plug și nici cai de olac, și nici pentru podvoadă și nici mertice”. Termenul tătărăsc folosit pentru scutire, era acela de tarkan, intrat și el în uzul limbii române și întrebuințat chiar de la început în documentele de cancelarie odată cu teoria vamală cu bazarul, tariful și țara
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
dincolo de Volga, circulația era asigurată prin drumuri bine păzite, pe care se aflau 10.000 de case, numite hanuri, în Țările Române, după titlul stăpânului Hoardei de Aur, pentru popasuri, iar poșta era deservită de 300.000 de cai de olac. Un regulament din 22 ianuarie 1342, referitor la drepturile de vamă ale Coloniei genoveze din Pera, arată că Dobrogea cu Vicina se afla în granițele Tatariei lui Uzbek. Odată cu moartea lui Uzbek, Imperiul Mongol avea să intre în declin. Izvoarele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
instituție devine inevitabil. Poslușnicii (slujbașii) Episcopiei s-au bucurat de privilegii domnești de la Ieremia Movilă până la Unirea Principatelor. De pildă, în timpul domniei lui Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633), ei au fost scutiți de dări (seu, ceară, de podvoade, de cai de olac și de miere și alte mărunțișuri). Din nou, târgoveții au fost obligați „să lase în pace” pe poslușnici și „să nu-i supere cu nimic”. De pildă, la 3 noiembrie 1653, domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658), aflat la Roman, scria șoltuzului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]