66 matches
-
al orașului Piatra Neamț. Aria naturală este localizată în partea sud-vestică a orașului Piatra Neamț, în dreapta râului Bistrița pe unul dintre versanții dealului Cernegura (852 m altitudine). Arealul geografic menționat - care ocupă o suprafață de 198,20 hectare - a fost situat în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate"). Ea reprezintă o zonă de interes paleontologic
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate"). Ea reprezintă o zonă de interes paleontologic - în speță o zonă colinară cu depozite de resturi fosilifere de pești și scoici caracteristice zonelor cu un climat subtropical atribuie perioadei Oligocenului - depozitate în roci sedimentare constituite din gresii și marne. Fosile identificate aici pot fi vizionate la la Muzeul de Știinte Naturale din Piatra Neamț. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cerenegura, Pietricica și Agârcia
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au publicat monografii precum "Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra" (Leon Cosmovici, 1887), "Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț" (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din România ""Acvariul de Piatră"" din zona orașului Piatra Neamț este cel mai mare și mai complex. Zone smiliare se
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
și este împărțită în trei epoci: Palogen, Neogen și Cuaternar. Paleogenul a durat 42 de milioane de ani (între acum 65 de milioane de ani până acum 23 de milioane de ani). Este alcătuit din trei epoci: Paleocen, Eocen și Oligocen. Paleocenul a durat 10 milioane de ani. Este perioada de tranziție între extincția din Cretacic-Paleogen și mediul bogat de jungle din Eocenul timpuriu. Paleocenul timpuriu a văzut revenirea Pământului. Continentele ajung în configurația modernă, însă toate continentele (și India) erau
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
ca "Andrewsarchus" erau acum în partea de sus a lanțului trofic și rechinii au fost înlocuiți cu balene ca "Basilosaurus" în cursa pentru supremația apelor. Eocenul târziu a văzut renașterea anotimpurilor care au provocat extinderea zonelor savană împreună cu dezvoltarea ierbii. Oligocenul a durat 10 milioane de ani. S-a caracterizat prin extinderea ierbii care a dus la dezvoltarea multor specii noi, inclusiv primii elefanți, pisici, câini, marsupiale și multe alte specii încă răspândite și astăzi. Multe alte specii de plante au
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
de 10 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și, reprezintă o zonă muntoasă de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici, în stratele de rocă alcătuite din conglomerate de marne și gresii, s-au descoperit depozite fosilifere de pești, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Fosilele identificate aici pot fi vizionate la Muzeul
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au publicat monografii precum "Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra" (Leon Cosmovici, 1887), "Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț" (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din România ""Acvariul de Piatră"" din zona orașului Piatra Neamț este cel mai mare și mai complex. Zone smiliare se
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
de 360 m până se închide cu primul punct de 349 m. Rezervația reprezintă o zonă colinară de interes paleontologic unde, în stratele de roci sedimentare constituite din nisipuri gresii și marne s-au descoperit resturi fosile de pești atribuite Oligocenului, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Arealul menționat a fost situat în era respectivă pe fundul Mării Paratethys Zona de protecție integrală este reprezentată de punctul fosilifer din spatele Grupului Școlar G. Cartianu și de 75% din versanții
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au publicat monografii precum "Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra" (Leon Cosmovici, 1887), "Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț" (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din România ""Acvariul de Piatră"" din zona orașului Piatra Neamț este cel mai mare și mai complex. Zone smiliare se
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
vecinatate a Pietrei Pinului, s-au descoperirit rezerve de apă minerală termală slab sulfuroasă, oligo-minerală. Este situată la 1,5 km în aval de confluența cu pârâul Voroneț. Acesta cuprinde depozite sedimentare (argile sapropelice și gresii albe cuarțifere) formate în Oligocen în urma cu circa 30 de milioane de ani, aflate la nivelul unui afloriment situat pe un versant acoperit cu blocuri de stancă și grohotiș. Aici s-au descoperit resturi fosile de pești preistorici (specii ce aparțin genurilor Lepidopus, Alosa, Scorpaena
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
unor roci cu duritate mică modelarea reliefului a fost mai intensă. Conglomeratele cu șisturi verzi (notă caracteristică), se îmbină cu formațiuni mai vechi ale flișului carpatic, (șisturile disodilice și menelitele cu gresie de Kliwa de la Sărată, si Valea Mare). Formațiunile oligocene sunt acoperite de conglomerate din elemente verzi burdigaliene care la rândul lor sunt acoperite de formațiuni ale miocenului (marne grezoase, gipsuri, tufuri și cenuși vulcanice tortoniene). Marginea estică a Culmii Pietricica este înclinată puternic, continuarea culmii principale făcându-se spre
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
situată în nord estul Munților Meseș, în prelungirea aceastora. Are culmea teșită ca o platformă și povârnișuri abrupte. În mare parte este acoperită de păduri de carpen și gorun. Este formată din șisturi cristaline și petice de calcar eocen sau oligocene, precum și din gresii. "Dealul Mare" este situat la nord de Prisnel și la vest de Preluca. "Dealul Dumbrava" (558 m) - este situat la nord-vest de Preluca . Are aspectul unei cueste cu orientare nordică. "Culmea Preluca" (810 m în vârful Florii
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
specii), "Xiphiidae" (1 gen, 1 specie), și "Istiophoridae" (3 genuri, 11 specii). Resturile fosile se cunosc din paleocenul inferior. Familia fosilă †"Blochiidae" (de exemplu, "Blochius" din eocen și, posibil, "Aglyptorhynchus") este înrudită cu "Xiphiidae". Alte scombroide fosile includ "Abadzekhia" din oligocen și †"Palaeorhynchidae". În apele noastre, trăiesc reprezentanții a trei familii cu 6 specii.
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
unele specii sunt întrebuințate în combaterea malariei. Pentru frumusețea lor, multe specii sunt crescute în acvarii. Ordinul ciprinodontiforme cuprinde 10 familii cu 109 de genuri și aproximativ 1013 specii (996 fiind primar dulcicole). În formă fosilă sunt cunoscute începând cu oligocenul. În apele naturale din România există 3 specii introduse: "Gambusia holbrooki" (gambuzie), "Poecilia reticulata" (gupi, gupie) și "Poecilia sphenops". CYPRINODONTIFORMES
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
Himalaya, sunt de origine mai recentă. S-au format când sedimentele odată depozitate într-o mare mezozoica, numite “tethys”, au fost strânse într-un loc și ridicate la suprafață datorită coliziunii Indiei cu Eurasia, eveniment ce a început în timpul epocii Oligocene a perioadei Terțiare, în urmă cu aproximativ 40 milioane de ani. Numeroasele tipuri de munți ale țării închid o serie de platouri și bazine, care furnizează o considerabilă sursă de apă și resurse minerale. Varietatea de tipuri climatice, de la subpolara
Geografia Chinei () [Corola-website/Science/334589_a_335918]
-
astăzi și care avea o deschidere a aripilor cuprinsă între 5,5 și 7 m. Estimările actuale plasează scheletul fosilei "Pelagornis sandersi" ca fiind de circa 25 de milioane de ani, plasare în timp care o situează în timpul perioadei a Oligocenului. Pasărea avusese picioare scurte, fiind probabil capabilă de a zbura doar prin plonjarea de pe marginile unor forme denivelate de relief. Folosind un model computerizat, s-a estimat că ar fi putut atinge maximum 60 km/h în timpul zborului.
Pelagornis sandersi () [Corola-website/Science/332474_a_333803]