272 matches
-
a) Oligopolurile concertate pot să apară fie în mod explicit și complet (oligopol perfect coordonat), ceea ce conduce la diverse tipuri de piețe oligopoliste, dintre care cele mai cunoscute sunt: cartelul, trustul, concernul și conglomeratul, fie în mod implicit și parțial (oligopolul parțial coordonat), prin prezența unei firme dominante - firma lider. Coordonarea este o strategie utilizată atunci când mai multe firme de talie comparabilă domină piața unui produs și, pentru a evita un război al prețurilor, ele caută să se înțeleagă asupra unui
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
marginale reduse primesc, evident, cote ridicate. Astfel, profitul obținut de fiecare este în relație negativă cu costul marginal<footnote Constantin Popescu, Ilie Gavrilă, Dumitru Ciucur, op. cit., http://www.ase.ro/ biblioteca/pagina 2.asp?id=cap13 footnote>. Desigur, din categoria oligopolurilor perfect coordonate, pe lângă cartel, mai fac parte și alte tipuri de „înțelegeri”, precum trustul, concernul și conglomeratul. Trustul este o aglomerare de capitaluri, grupate sub aceeași conducere, prin faptul că unitățile participante își pierd independența atât productivă, cât și comercială
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
concluzie, pentru a-și maximiza profitul total, liderul determină pe curba cererii sale un cuplu de valori - p și q - pentru care venitul marginal este egal cu costul marginal. În funcție de prețul și volumul de producție stabilite de lider, celelalte firme oligopol acceptă prețul și cantitățile reziduale, chiar dacă între ele nu există o înțelegere formală în acest sens. b) Oligopolurile antagoniste sunt angajate într-o concurență continuă atât prin jocul prețurilor, cât și prin schimbări de caracteristici ale produsului. Cifra de afaceri
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
și q - pentru care venitul marginal este egal cu costul marginal. În funcție de prețul și volumul de producție stabilite de lider, celelalte firme oligopol acceptă prețul și cantitățile reziduale, chiar dacă între ele nu există o înțelegere formală în acest sens. b) Oligopolurile antagoniste sunt angajate într-o concurență continuă atât prin jocul prețurilor, cât și prin schimbări de caracteristici ale produsului. Cifra de afaceri devine obiectivul principal în această luptă, deoarece puterea de negociere a unei firme depinde de volumul vânzărilor și
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
încearcă permanentizarea clientelei și diminuarea cotei de piață pe care o poate ocupa o firmă nouă. În aceste condiții, pătrunderea pe o piață cu structură oligopolistă devine, dacă nu imposibilă, cel puțin foarte dificilă. Este evident că dacă membrii unui oligopol pot ajunge ușor la o înțelegere, ei chiar asta vor face. Profiturile lor comune vor crește, în acest fel, fiecare membru al oligopolului având mai mult de câștigat decât dacă s-ar afla în competiție. Astfel, pentru a reduce competiția
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
cu structură oligopolistă devine, dacă nu imposibilă, cel puțin foarte dificilă. Este evident că dacă membrii unui oligopol pot ajunge ușor la o înțelegere, ei chiar asta vor face. Profiturile lor comune vor crește, în acest fel, fiecare membru al oligopolului având mai mult de câștigat decât dacă s-ar afla în competiție. Astfel, pentru a reduce competiția, oligopoliștii pot utiliza practicile restrictive și barierele la intrarea în ramură<footnote Joseph E. Stiglitz, Carl E. Walsh, op. cit., pp. 244-246 footnote>, prin
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de exprimare prin intermediul semnelor și simbolurilor și pun întrebări neliniștitoare privind forța și adecvarea reprezentărilor mediatice și a practicilor de semnificare în lumea contemporană (M. Real, 1989: 255). * Mass-media concentrează puterea economică și socială (logica profitului dictează structurile și practicile oligopolurilor mediatice). Din acest motiv profitul economic și nu angajarea socială primează. * Mass-media ne oferă posibilitatea participării la marile celebrări colective (jocuri olimpice, lansarea unei nave în spațiul cosmic, semnarea unor tratate internaționale, alegerea unui președinte etc.). Analiza rituală a demonstrat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de încălțăminte la fiecare trei luni. Economia hipermărfii coincide cu cursa dezlănțuită pentru înnoirea accelerată a produselor și a modelelor. Industriile culturale sunt subordonate aceleiași legi „frenetice” a ceea ce este nou și a perisabilului. S-au evidențiat adesea dominația unui oligopol format din câțiva „mari”, megafuziunile, accelerarea concentrării grupurilor care însoțesc liberalizarea schimburilor economice și financiarizarea crescută a acestui sector. 85% dintre înregistrările de muzică vândute în lume sunt produse de patru mari grupuri; primele 15 grupuri audiovizuale reprezintă aproape 60
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sector puternic concurențial, aceasta nu va modifica semnificativ puterea de piață a unui actor și capacitatea acestuia de a influența prețul de vânzare sau nivelul producției. Pentru ca această putere de piață să fie obținută, este necesară existența unei situații de oligopol pe piață. Creșterea puterii de piață depinde de dimensiunea companiilor implicate În operațiune și de nivelul competiției din cadrul sectorului. Concentrarea orizontală În domeniul distribuției poate mări puterea de negociere a firmelor În raport cu furnizorii. Operațiunile verticale Întăresc, de asemenea, puterea de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
sunt: Monopolul - există atunci când organizația este singura furnizoare de produse într-un anumit teritoriu (serviciul pentru furnizarea electricitățiiă și nu există nici un înlocuitor pentru produs. Prețurile practicate sunt ridicate, iar intrarea pe piață este restricționată de forțele economice sau legislative. Oligopolul pur - există când doar câteva organizații controlează furnizarea de produse (oțelă. Marketing și auditul în marketing Oligopol diferențiat - există atunci când câteva organizații oferă produse parțial diferențiate (automobileă. Competiția monopolistă - există când organizația are un număr mare de concurenți și încearcă
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
electricitățiiă și nu există nici un înlocuitor pentru produs. Prețurile practicate sunt ridicate, iar intrarea pe piață este restricționată de forțele economice sau legislative. Oligopolul pur - există când doar câteva organizații controlează furnizarea de produse (oțelă. Marketing și auditul în marketing Oligopol diferențiat - există atunci când câteva organizații oferă produse parțial diferențiate (automobileă. Competiția monopolistă - există când organizația are un număr mare de concurenți și încearcă să și dezvolte o strategie de diferențiere a produselor (restauranteă. Competiție pură - există atunci când în mediul de
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
va răspunde. Dacă organizația deține monopolul pe piață și nu există restricții legislative referitoare la monopol, prețurile practicate pot fi mult mai mari decât costurile la limita suportabilității pieței. Dacă legislația reglementează aspectele privind monopolul, flexibilitatea prețului scade. În cazul oligopolului pieței, organizațiile concurente care recurg la scăderea prețului nu se pot bucura pe termen lung de succes, deoarece beneficiile sunt reduse iar posibilitatea de ripostă poate fi energică și de durată în cazul în care pe piață se află organizații
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
vînzători și cumpărători ai aceluiași bun (de exemplu, piața petrolului, piața monetară, piața muncii ș.a.). Există diferite forme de piață în funcție de numărul de ofertanți, respectiv de solicitanți, după cum urmează: Solicitant Ofertant O multitudine Cîțiva Unul singur O multitudine Concurență perfectă Oligopol Monopol Cîțiva Oligopson Oligopol bilateral Monopol contrariat Unul singur Monopson Monopson contrariat Monopol bilateral Cu cît piața este mai concurențială, cu atît prețurile fixate vor fi mai reduse. Invers, cu cît piața este mai monopolizată, cu atît prețurile fixate riscă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
aceluiași bun (de exemplu, piața petrolului, piața monetară, piața muncii ș.a.). Există diferite forme de piață în funcție de numărul de ofertanți, respectiv de solicitanți, după cum urmează: Solicitant Ofertant O multitudine Cîțiva Unul singur O multitudine Concurență perfectă Oligopol Monopol Cîțiva Oligopson Oligopol bilateral Monopol contrariat Unul singur Monopson Monopson contrariat Monopol bilateral Cu cît piața este mai concurențială, cu atît prețurile fixate vor fi mai reduse. Invers, cu cît piața este mai monopolizată, cu atît prețurile fixate riscă să fie mai ridicate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a puterii de fixare a prețurilor în mîinile producătorilor individuali. De îndată ce numărul de întreprinderi se reduce, se îndepărtează și optimul concurențial. Cazul extrem este, bineînțeles, cel în care nu rămîne decît un singur producător, monopolul. Dar în toate celelalte cazuri (oligopol, cartel, concurență monopolistă) se obține, aproape întotdeauna, un rezultat de aceeași natură ca în situația de monopol: puterea economică de care se bucură anumiți producători le permite să practice un preț superior costului marginal, iar pe termen lung costul mediu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
din urmă pot fi constrînse să practice prețuri care să descurajeze intrările pe piață, adică prețuri care nu permit decît un profit normal pe termen scurt, ca și pe o piață perfect concurențială. Astfel, dacă piața este perfect contestabilă, un oligopol, un monopol sau o piață cu concurență monopolistică pot la fel de bine să practice o tarifare la nivelul costului marginal. Oricare ar fi structura pieței, toată lumea poate obține doar un profit normal de tip concurențial. De altfel, se poate verifica empiric
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
întreprinderea; * factorii de producție; * productivitatea totală, medie și marginală a factorilor; * costurile de producție fixe, variabile, totale, medii, marginale; * pragul de rentabilitate; * creșterea internă (prin investiții) și creșterea externă (prin concentrare); * piața; * concurență perfectă și concurență imperfectă; * monopol, monopson și oligopol; * crearea, oferta și prețul; * întreprinzătorul; * randamente de scară și randamente de substituție; * curbele de izoprodus sau izocantele; * rata marginală de substituție tehnică; * combinația optimală a factorilor; * piețe contestabile. Probleme de studiat: * Ce sînt și cum se clasifică întreprinderile? * Care sînt
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
firma transnațională ce urmează În timp după investiția inițială; d) un plasament pur financiar, o investiție pur financiară. TEMA II. TEORII EXPLICATIVE ALE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE SI PRODUCTIEI INTERNATIONALE. 1. Teoria valorificării imperfecțiunilor pieței 2. Teoria avantajului de monopol sau oligopol 3. Teoria ciclului de viață al produsului 4. Teoria internalizării producției 5. Paradigma eclectică a producției internaționale 6. Sinteza factorilor determinanți ai Investitiilor străine directe. 1. Teoria valorificării imperfecțiunilor pieței Totalitatea fluxurilor de ISD pe plan mondial sunt generate de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
diferit al firmelor transnaționale și al celor locale la piața de capital, din practici manageriale ș.a.; imperfecțiuni pe piața bunurilor, din cauza diferențierii bunurilor și a tehnicilor de marketing. Activitatea firmelor mari transnaționale pe piața bunurilor duce la apariția avantajului de oligopol. Marile firme se supraveghează reciproc la orice mișcare, astfel ca una din ele să obțină un avantaj decisiv față de celelalte. Firmele oligopoliste investesc În unele și aceleași țări, astfel avînd posibilitatea să reacționeze În cazul În care se confruntă cu
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
producției și permite evitarea riscului În urma schimbării tehnologiilor ori a rețelei de desfacere ș.a. C. Kindleberger afirmă că, odată Început de o Întreprindere, procesul este continuat și de alte Întreprinderi și astfel, se autoîntărește, fiind vorba despre o reacție de oligopol, reacție specifică marilor firme rivale și practic ilustrată prin sintagma urmează-ți dușmanul . Pătrunderea unei mari firme pe o nouă piață, prin realizarea de ISD, este de natură să atragă după sine o reacție similară din partea principalilor săi concurenți. Astfel
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
pe piețele occidentale. Același lucru se poate spune despre investițiile firmelor Ford și Fiat În Polonia, ale firmei Suzuki În Ungaria, sau despre cele ale firmei sudcoreene Daewoo În România (UNCTAD, 1995, p. 103). 2. Teoria avantajului de monopol sau oligopol Prima critică serioasă a teoriei investițiilor străine directe bazată pe teoria investițiilor internaționale de portofoliu a fost făcută de economistul Stephen H. Hymer. El a demonstrat că această teorie nu poate da răspuns la o serie de Întrebări, cum ar
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de la afirmația lui Hymer, conform căreia o firmă recurge la ISD În condițiile În care deține un avantaj, un activ unic - un brevet de invenție sau un produs diferențiat, de exemplu - care poate fi valorificat optim prin ISD, dezvoltă teoria oligopolului bazat pe produsul diferențiat. Conform lui expansiunea geografică a facilităților productive ale unei firme se poate realiza În trei moduri: pe orizontală (producerea acelorași bunuri sau servicii); pe verticală (adăugarea unui stadiu al procesului de producție, anterior sau posterior activității
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
erau scăzute. Modificările intervenite În timp În raporturile de performanță tehnologică și managerială dintre firmele aparținînd diferitor națiuni, În sensul unui declin al competitivității firmelor americane, s-au reflectat și În creșterea influxurilor de ISD În SUA. Ipoteza reacției de oligopol ca motivație a producției În străinătate a fost dezvoltată și de către cercetătorul american Frederick T. Knickerbocker (1973). El a argumentat că realizarea unei ISD de către o firmă ce operează Într-o structură oligopolistă de piață este de natură să determine
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
1973). El a argumentat că realizarea unei ISD de către o firmă ce operează Într-o structură oligopolistă de piață este de natură să determine o reacție de urmărire a respectivei firme În economia de implantare de către celelalte firme membre ale oligopolului, cu consecința creării unei aglomerări a intrărilor de ISD În respectiva economie. Un alt aspect pus În evidență a fost acela că marile corporații transnaționale investesc reciproc În țările lor de origine, exemplul concret oferit de cercetarea empirică a lui
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
origine. Este dovedit că investițiile străine directe sunt efectuate, de regulă, de către Întreprinderi mari oligopoliste, care produc produse similare ori diferite. Teoria lui R. Vernon se bazează pe inovație și dezvoltarea produsului. De aceea, când o Întreprindere cu caracter de oligopol introduce În producție un produs nou, pătrunde cu el pe o piață, obține o nouă sursă de materii prime, atunci și Întreprinderile concurente reacționează și caută să introducă acest produs pe piață. O dată cu maturizarea și standardizarea produsului, el este propus
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]