143 matches
-
cu diverse alte legume. Patisonul se folosește și pentru murat (august-septembrie). Apare pe piață în lunile mai-iunie, înregistrând un maxim de producție între 15 Vl și 20 Vll. FASOLEA DE GRĂDINĂ Varietatea cea mai cultivată este fasolea pitică, numită și oloagă. Tipurile cu păstaie cilindrică se mai numesc fideluțe, iar cele cu păstaia galbenă, fasole țucără; varietatea cu o cultură mai greu mecanizabilă este fasolea urcătoare, numită și lată, grasă, sau de arac (harag). Păstăile conțin în medie 90 % apă, 4
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și ca miceliu în sămânță, care este și principala sursă de infecție în anul următor. Extinderea bolii este favorizată de perioadele ploioase ale anului și de temperaturile cuprinse între 13 și 27oC. Boala este mai frecventă la soiurile de fasole oloagă Prevenire și combatere. Măsurile preventive obligatorii sunt: rotația de 4 ani, adunarea resturilor de plante infectate, urmată de arături adânci și folosirea de sămânță sănătoasă. La culturile de consum se vor aplica două tratamente, primul imediat după răsărire și unul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ornic". Iar dacă la Thomas Morus drumul spre Utopia este deschis doar temerarilor visători și presupune, obligatoriu, călătoria, în cazul de față accederea la mănăstire nu rămâne apanajul "femeilor chioare, șchioape, gheboase, strâmbe, zălude, pocite sau betege" și al "bărbaților ologi din naștere, răpciugoși, nerozi sau trândavi", ci impune o radicală schimbare de optică. Societatea multistratificată și bine organizată, cu sfatul ei de bătrâni înțelepți la care se apelează ca la o autoritate supremă, este înlocuită de "bărbați întregi, zdraveni și
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
general, se proceda așa cum a observat revizorul școlar Scipione Bădescu: Se scutesc uneori părinții cu mijloace de a-și trimite copiii la școală și se pun pe listă flăcăi și fete care de mult se prind în joc, ori văduve oloage sau lipsite de orice mijloace de existență și a căror locuințe erau la 4-5 km. depărtare de școală. Imposibilitatea copiilor de a merge la școală din cauza grelelor condiții de viață, neasigurarea bazei materiale a învățătorilor, care se oglindește în lipsa unor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
găleată. Bea lacom trei căni de apă una după alta, Înainte de a turna cafea pentru amândoi. Am zis c-a plecat idiotu’ ăla... Sfinte Dumnezeule, dacă dă moșu’ peste el, de data asta chiar Îi rupe picioarele și-l dă olog pe mâna lu’ Cosmescu. — Pe cine, părințele? — Pe dracu’ să-l ia. Părințelul Andrei oftează din străfundul rărunchiului, am zis că nu mai zic și că nu-l mai pomenesc, offf, sfinte Dumnezeule și sfinte tare, sfinte fără de moarte... Își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pentru care toată lumea se Împiedică de el. Și mie și părințelului ne stătea În gât, iar moș Victor nu mai prididea gonindu-l și lăsând vorbă că-i rupe picioarele dacă-l mai prinde pe bătătura lui și-l dă olog pe mâna lui Cosmescu. Și matahala aia de tac-su să-i ia gâtu’, În vreme ce mă-sa nu mai poate de dorul lui, și pe de altă parte dă ochii peste cap ca să se vadă odată scăpată de el și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
umplut în zi de sec, căci copilul va avea un fel de bubușoare, numite focuri. Să nu mănînce din măr început, că face copilul cu semne, ca și cînd ar fi mușcat de cîne. Să nu se uite la ciungi, ologi, chiori etc., că naște copii cu beteșug. Să nu sufle în cuptorul cu pîne, că face copilul cu limba prinsă. Să nu deie cu piciorul în cîne, că naște copilul cu păr pe trup. Să nu stea jos pe prag
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și ca miceliu în sămânță, care este și principala sursă de infecție în anul următor. Extinderea bolii este favorizată de perioadele ploioase ale anului și de temperaturile cuprinse între 13 și 27șC. Boala este mai frecventă la soiurile de fasole oloagă (Gratiot, Progres), cel mai rezistent dovedinduse soiul Michigan iar soiul Vera omologat în 1996 este mijlociu de rezistent. Ciuperca prezintă numeroase rase fiziologice, dintre care rasa alfa este cea mai răspândită, urmată de rasa delta, ceea ce îngreunează munca de obținere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de mult se știa că este Basarab I prin câștigarea luptei de la Posada în anul 1330), a dat naștere unui "ospiciu de mizeri", lângă Câmpulung, la Mățăul de Jos, unde erau adăpostiți mai mult oameni cu deficiențe fizice: orbi, șchiopi, ologi, gârbovi. Acest gest al voievodului a fost urmat și de către alți voievozi, cum ar fi Neagoe Basarab, care recomanda fiului său Teodosie ca din tot ceea ce îi prisosea să dea și săracilor. Pe timpul lui Negru Vodă, în secolul al XVI
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dar eu nu știu cine este acest zeu". Ea îi roagă atunci pe "zeii vechi" să "deschidă depozitele părinților și străbunilor" lor și să-i aducă cuțitul cu care ei au despărțit cerul de pământ. Se retează picioarele lui Ullikummi, lăsându-1 astfel olog, dar dioritul se laudă mereu că regatul ceresc i-a fost lăsat moștenire de tatăl său, Kumarbi. In cele din urmă este doborât de către Teșub. Acest mit este remarcabil din mai multe puncte de vedere, în primul rând, pentru anumite
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
după părerea mea; trebuie să fie vorba de o otravă distinsă. Și cu Adrian (Alui Gheorghe n. red.), plin de umor în acele nopți. Am găsit acasă "Dialog"-urile! Îți mulțumesc mult! Nemulțumit sincer fiind că cele două poeme apar oloage precum era Chioaru. Și dorind să nu se mai întîmple așa niciodată. Știu că nu ție se datoresc forfecările acelea pantagruelice, "redacționale", dar prefer să nu apar nicăieri decît să fiu tăiat în bucăți și-ncă deseori de indivizi care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
sic!) de la începutul poemelor, ca să nu mai vorbesc de scrierea aceea (ex. coNCEpt) expresionistă din unele texte ce-mi aparțin. I-am spus! Deh! Tare mult aș fi vrut să merg la Sighișoara! Păcat că Dimitri (Chioaru n. red.) era olog. Singur nu mă puteam duce. Prin toate revistele care au anunțat rezultatele de la ALBATROS îmi apare numele denaturat, adică DUMITRESCU?! Am citit puțin în ultimul timp! E prea cald! Umblu mult prin munți o, de te-ai hotărî să vii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Nadia Horowitz, care era mai inteligentă decât mine. (În schimb, eu eram mai drăguță decât ea.) Astăzi, în tot ce scriu, fug de citate. Citatele îmi apar ca o ostentație de erudiție și ca niște cârje menite să susțină idei oloage. R.P. Bun, văd că răspunsul la întrebarea despre idila pătimașă nu mi l-ați dat, dar nu-i nimic. Vă întreb altfel, atunci. Până la urmă, din cauza cui s-a sfârșit idila aceea? Au existat inimi rănite, promisiuni înșelate? A existat
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de șase decenii. Despre ce-a reușit și ce n-a reușit să schimbe fiecare la celălalt. Despre bilețelele de amor strecurate sub pernă sau sub farfurie, în buzunare sau în poșete. Despre ludicul de tip „Aveți inimă miloasă, / El olog, ea ofticoasă“. Despre călătoria în străinătate în care ați regretat că v-a luat cu el. Despre mierea și fierea celor șase decenii de atelaj conjugal. A.R. Antoaneta Ralian, cea cu care stați acum de vorbă, s-a născut
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
trata pe-atunci tuber culoza. Și glumeam cu prietenii de acolo, le spuneam că noi doi ar trebui să ne-așezăm la un colț de stradă și să cântăm, pe melodia din filmul Cele două orfeline, „Aveți inimă miloasă, / El olog, ea ofticoasă“. Ceea ce nu ne-a împiedicat însă ca, de Reve lion, să mergem la Brașov, la ARO, el să-și lase cârjele pe un scaun și să dansăm cât ne-au ținut picioarele. Călătoria mea frustrantă la Dresda... R.P.
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
a evita crizele de epuizare, atât de frecvente astăzi. Să evităm pe cât posibil invitațiile la masă pentru a nu ne lua angajamente și să nu uităm niciodată îndemnul Evangheliei: Atunci când faci un ospăț, să-i chemi pe cei săraci, șchiopi, ologi și orbi» (Lc 14,13). Haina să fie decentă, dar lipsită de orice eleganță studiată. Nimic în persoana proprie să nu denote înfățișări mondene, ori ceva anume care să ofenseze sărăcia celui care stă de vorbă cu noi. Să nu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cel mai mult, noi care cu dragoste de mamă creștem în chinuri și lipsuri copilașii pe care mai târziu ni-i fură cazărmile, tranșeele, gloanțele și ni-i ucide câinește pe margine de șanțuri sau ni-i trimite acasă schilozi, ologi, orbi, sortiți cerșetoriei la colțuri de drum. Nu! Nu vrem război! Nu ne dăm soții, nu ne dăm copiii! Îi vom învăța, le vom spune adevărul adevărat, pentru că atunci când capitaliștii vor încerca să provoace un nou război să găsească brațe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
nuci, (foarte rar, foarte puțini meri), uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satului). Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru pepeni și legume. Se cultiva în grădină fasole oloagă și de harag, castraveți, varză, pepeni, ceapă, morcov, țelină, usturoi, praz și mărar. Pe lângă gard creșteau napi și leuștean. Nu se cultivau cartofi ! Școala era situată în mijlocul satului și păstrează aducerea aminte de fostul ministru al învățămîntului Spiru Haret. O
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
al mișeilor” de lângă Câmpulung (o „rezervație” dată calicilor, potrivit tradiției, încă de Negru Vodă - „un loc de sat, numit apoi Mățăul, cu venituri din moară și măcinat”), dar este limpede că vorbind despre tot soiul de „săraci, gărbovi, șchiopi, orbi, ologi, deznodați” - viețuitori din mila publică -, Voievodul nu-i mai are în vedere doar pe leproșii obligați să trăiască în afara așezărilor urbane (de altfel, „fenomenul substituirii infirmilor de tot felul bolnavilor leproși, pe cale de dispariție, a fost constatat pretutindeni în Europa
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mare; marginalizat; mărunt; mergînd; micuț; mi-e milă de ei; miopie; moarte; moșneag; mut; nasol; nașpa; din naștere; neatenție; necăjit; neimaginat; nenorocire; nenorocit; nepăsare; neputință; nevoiaș; noapte; noroc chior; nulă; cu ochelari; ochii; de un ochi; fără un ochi; oftalmolog; olog; om sărman; orbețe; orfan; pansament; îmi pare rău; păsări; pe stradă; pedeapsă; perete; pierdere; pierdut; pisică; povești; privire; profu; pui; rău; refuz; de rîs; sănătate; săraci; sensibil; simțuri; slut; de somn; Jack Sparrow; strașnic; sughiț; supărat; talentat; televizor; unul; vag
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lux din partea străinătății. Oricâte opinii s-ar vehicula (că nu suntem doriți în Europa, că prezența României la turneul final din Portugalia ar fi însemnat pierderi substanțiale pentru organizatori etc. etc.), realitatea e că ne complacem în postura de victime oloage, care-ar vrea să fie-n rând cu lumea, însă numai la plăcinte. Când e vorba de muncă, de onoare, de dârzenie, de seriozitate, nu contați pe noi. Prostia rostită de Adrian Năstase dovedește că nici acum, în ceasul al
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
său corespondent: "Eu am în vedere un volum inedit și unitar care să releve personalitatea lui Simuț." Și îl întreba, neliniștit, dacă sfaturile sale concrete îi folosesc unui tînăr care se pregătește de o lungă carieră, venite din partea unui bătrîn olog, scriind în caznă fiziologică. Anii optzeci și optzeci și unu au fost bogați epistolieri și nici optzeci și doi n-a fost mai slab. Mă tot întrebam, citind aceste lungi scrisori, de unde avea putere suferindul Paul Georgescu, care nu putea
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
Până a nu-i veni în mână banii scriși mai sus, avea douăzeci de franci din banii de la Mille și nu i-a cheltuit. Însă cum are mai mulți, apoi are un fel de patimă de a-i nimici..." Sora oloagă, dar cu capul pe umeri se miră că poetul este foarte risipitor, că el nu moștenește spiritul chibzuit al neamului ei: "Bunii și străbunii noștri au fost oameni foarte bogați și chiar părinții noștri n-au fost săraci și nu
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
povestire" din acest cartier de Est mizerabil, având "o aură neagră de gunoaie", se dorește luminoasă și stenică. Deși punctul cardinal e tomberonul de gunoi ce nu se mai poate conține, iar ca personaje predilecte (în registru realist) apar câinii ologi, uzi și flămânzi, pisicile gestante și o mâță oarbă, șobolanii și gândacii, privirea franciscană a poetului găsește aici o semnificație mai înaltă, un Dumnezeu probabil, plutind pe deasupra cartierului muncitoresc. Cele mai reușite secvențe din volum sunt acelea în care respirația
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
fi citită, încă din toamna lui 1972, Marin Preda. Mărturisesc că nu am nutrit pentru asta vreun resentiment pentru el - ba chiar l-am înțeles: era manifestarea acelui provincialism teribil care roade adînc talentul românesc și îl face obtuz și olog. Ba chiar am scris despre Moromeții un text la care țin foarte mult și l-am publicat în Romanul lecturii - text pe care însă, spre mirarea mea, nici un critic nu l-a remarcat. Bețe în roate nu mi-au pus
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]