203 matches
-
între și principele lituanian Yuri Koriatovich (menționat uneori și ca Jurg Coriatovici sau Iurie Koriatovici) din Podolia. Această confuzie apare datorită faptului că numele Iuga este o versiune adaptată local a numelui ruten Yuri. De altfel, se presupune că Iuga Ologul a fost botezat în cinstea acestui principe, întrucât era fiul lui Roman I și al primei soții a acestuia, o principesă de origine lituană care provenea din neamul Koriatovicilor, cârmuitorii Podoliei. Iuga a avut drept frați, din prima căsătorie a
Iuga Ologul () [Corola-website/Science/299111_a_300440]
-
pe Mihail și pe Ștefan (care a domnit sub numele de Ștefan I înaintea sa, între anii 1394-1399), iar, din a doua căsătorie, doi frați vitregi: Alexandru (viitorul domn Alexandru cel Bun) și Bogdan "jupânul". Majoritatea surselor consideră că Iuga Ologul a preluat conducerea Moldovei încă dinainte de decesul fratelui său, Ștefan I (despre care se știe, din actul domnesc emis de Iuga Vodă la 28 noiembrie 1399, că nu mai trăia la data respectivă), acesta renunțând probabil la domnie din motive
Iuga Ologul () [Corola-website/Science/299111_a_300440]
-
se știe, din actul domnesc emis de Iuga Vodă la 28 noiembrie 1399, că nu mai trăia la data respectivă), acesta renunțând probabil la domnie din motive de sănătate. Se presupune că Ștefan I l-a numit succesor pe Iuga Ologul întrucât copiii săi, Bogdan și Ștefan (amintiți numai în pomelnicul mănăstirii „Sfântul Nicolae”, de la Probota Veche, ctitoria părintelui lor), erau prea tineri pentru a-l urma la tron iar boierii aveau o influență mare în politica țării și ar fi
Iuga Ologul () [Corola-website/Science/299111_a_300440]
-
în pomelnicul mănăstirii „Sfântul Nicolae”, de la Probota Veche, ctitoria părintelui lor), erau prea tineri pentru a-l urma la tron iar boierii aveau o influență mare în politica țării și ar fi putut să-și impună propriul lor candidat. Iuga Ologul a fost contestat, încă de la început, de fratele său vitreg, Alexandru, care la moartea tatălui lor s-a refugiat, potrivit unor surse, împreună cu Bogdan (celălalt frate al lui) la Curtea de Argeș (punându-se sub protecția lui Mircea cel Bătrân, domnul Țării
Iuga Ologul () [Corola-website/Science/299111_a_300440]
-
ianuarie 1403 (dată la care Alexandru cel Bun nu-l mai pomenește printre „sfântrăposații domni de mai înainte”) și anul 1407, când s-a început pomelnicul mănăstirii Bistrița, în care figurează ca răposat. Din actul domnesc al lui Iuga Vodă Ologul, din 28 noiembrie 1399, reiese și faptul că acesta fost căsătorit și a avut urmași (""aceasta este credința mea, a lui Iuga voievod, și credința copiilor mei și credința lui Ștefan voievod și a copiilor lui, credința fraților lui, credința
Iuga Ologul () [Corola-website/Science/299111_a_300440]
-
Bejeniei, situat în nord-vestul satului, denumirea având o semnificație socială, sinonimă cu pribegia, Siliștea Sîngeap sau Poiana lui Sîngeap, loc despădurit, la nordul satului actual, vatră de fost sat. Aici, în Poiana Veverițelor, așa cum o numeau cumanii, domnitorul Iuga cel Olog a întemeiat o mănăstire, pe la 1399, dăruind-o cu pământuri și sate, așa cum era și așezarea Vitejeni, numită așa datorită eroismului locuitorilor în luptele purtate de Domnie împotriva dușmanilor. Referitor la originea sa, se știe că el era fiul lui
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
O dovadă că mama lui se înrudea cu aceștia este faptul că a fost botezat Iuga (Iurga, Iurg, Iurie), nume lituanian rutenizat (echivalent cu cel de Gheorghe), după un membru marcant al familiei domnitoare podoliene și anume Iurie Koriatovici Iuga Ologul a avut drept frați, după ambii părinți, pe Mihail și pe Ștefan (care, sub numele de Ștefan I, a guvernat Moldova, înaintea sa, între 1394-1399), iar, doar după tată, pe Alexandru (viitorul domn Alexandru cel Bun, ce a cârmuit statul
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
sub zidul bisericii, prin vis, i s-au spus de o voce, să înconjoare biserica. Trezindu-se i se părea că aude vocea, unui om ce asemăna cu a preotului Ioan Murgu, care murise cu mult înainte de acestă împlare; dar ologul ridicându-și capul sus, a văzut o vedenie mare și de frică s-a sculat și a fugit pe picioare. Preotul Ioan Murgu, a avut o moarte năprasnică, ucis de-o piatră mare, prăbușindu-se peste chilie a dărâmat-o
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
erau puse pe seama anumitor filozofi sau împărați. Vespasian este un astfel de împărat roman creditat cu înfăptuirea unor vindecări miraculoase, raportate de istoricii Cassius și Tacit (într-o astfel de descriere acesta redă vederea unui orb, în alta validitatea unui olog - Istoriile lui Tacit). Dar nu numai împărații erau în acea lume în care Iisus a trăit înfăptuitori de minuni, ci și oamenii simpli, de exemplu filozofii sau înțelepții, de ex. Pitagora sau Apolon din Tiana. Despre acesta din urmă se
Evanghelie () [Corola-website/Science/312331_a_313660]
-
tuse, amestecat cu fum din vatră, ieși pe fereastra cu paravan de bambus, Când auzi glasul tatălui său, umerii lui Hiyoshi se înmuiară și tăcu. Yaemon avea doar vreo patruzeci de ani dar, condamnat să-și petreacă zilele ca un olog, avea glasul hârâit și aspru al unui om trecut de cincizeci. Am să-i spun tatălui tău că-mi dai prea mult de furcă, spuse mama sa, slăbind strânsoarea. Copilul își acoperi fața cu mâinile și se șterse la ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
seamă. Cred că erau samurai, poate cărturari. Sângele unor asemenea oameni continuă să curgă și s-a transmis de la mine la tine. — Da, dădu iarăși din cap Hiyoshi. — Totuși, eu nu sunt mare. În ultimă instanță, nu-s decât un olog. Prin urmare, Hiyoshi, tu trebuie să devii un mare om! — Tată, făcu Hiyoshi ochii mari, ca să devin mare, ce fel de om trebuie să fiu? — Ei, nu există nici o limită a celor pe care le poți realiza. Dacă devii, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
din casta Burakumin au fost multă vreme țapii ispășitori ai tuturor relelor. Obligați să trăiască În ghetouri sordide, le erau permise doar căsătoriile endogame. Franța secolului al XVI-lea le rezerva o soartă cam la fel de fericită marginalilor săi. Gușații și ologii, asimilați cu leproșii, erau obligați să poarte o fâșie de pânză roșie cusută la piept. „Boala” de care sufereau era considerată o dovadă vie a păcatului lor. Posibilitatea unei Îmbogățiri culturale reciproce este o idee de dată recentă, la apariția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ochi albaștri, nimeni cu doi cai. - M-am săturat de cuvântul „nimeni”, spuse Moussa, gânditor. Parcă omul nostru ar fi devenit invizibil. Nu mai există. N-am găsit decât negustori bătrâni sau Între două vârste, câțiva cerșetori, un orb, un olog, un negustor de cai burtos și scund, cu trăsături mongole, adică nimic care să semene măcar cu ceea ce căutăm. Chiar dacă s-ar fi ascuns, nu s-ar fi putut ascunde atât de bine. L-am fi găsit. - Și atunci? Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
o fază de liberalizare arătându-mi-l pe vestitul lăutar Gherasim care cânta într-un colț întunecat al unei scene improvizate în încăperea în care ne aflam, mi-a zis: Ian uită-te bine la acest scripcar! Îl vezi? E olog de ambele picioare... Într-adevăr, m-am uitat la omul de pe scenă. Avea o față pământie, nerasă, țepoasă, care-l făcea și mai bătrân decât era. Ochii mari și negri, ca două mărgele de păcură aveau un licăr aparte, aruncând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
spus: „Domnule, Împușcați-mă! Și așa sunt nevinovat. Împușcați-mă pentru că nu vreau să mai trăiesc! Nu mai pot să muncesc aici”. Și-atuncea a zis unu’: „Bă, ia-l pe-ăsta și du-l la risipiri”. La risipiri erau ologii ăia. Ce Însemna risipiri? Însemna că te duceai și risipeai bălegar pe câmp, și acolo am dat de pălămidă, și mâncam pălămidă, și cu aia m-am refăcut... O luai așa de jos, că era țeapănă..., o frecai În mână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ard oamenii pe rug, preucm și cei ce fac parte din ceata de grăjdari ai cavalerilor Sfântului Ioan. Așa că de ce să ne luăm de bietul Einhorn, cel dăruit cu picioare de mumie și dorințele lui născute din neputința-i de olog? În fine, am rămas de partea lui, iar el îmi spunea, „Oh, nenorocita! Târfa aia ticăloasă și pistruiată care se ține cu toți minerii!“ Și îi trimitea prin Kreindl mesaje, în centru, făcându-i fel și fel de propuneri nebunești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
că încă mai au impresia că sunt mari scule. O, trebuie să încerci să-l înțelegi, i-am spus. E modul lui de a te saluta sau de a face pe cavalerul. La naiba! Da’ la ce are nevoie un olog să facă pe cocoșul? Să știi că de fapt e un bătrân grozav. Îl cunosc de când eram copil și țin foarte mult la el. Ei, eu nu țin deloc, și cu Arthur se poartă îngrozitor. Cum, doar ține la Arthur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Un alt avocat al Comunității, Beno Beer XE "Beer, Beno" , care a fost introdus În curte În jurul orei 9 dimineața, a găsit-o plină până la refuz, „căldură Înăbușitoare, pe poartă intră mereu grupuri mari de evrei, bătrâni, tineri, femei, copii, ologi purtați de alți nenorociți plini de sânge, crunt bătuți pe drum de apărătorii ordinei - sergenți de stradă și ostași români”. Beer XE "Beer, Beno" a observat că În fiecare grup era un evreu care ținea În mâini o bucată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
de la cadavru? se alarmează Buletin. Hai sictir, bă, bulangiule! îl flituiește Cezărel. Muiercea! Să fi fost în locu' lu' Luci', io nu te-aș fi poftit, în veci, pe tine, papă-lapte, la priveghiu' și la mormântu' meu! Bâz-bâz-bâz! Paraditule! Ești olog la cap! Încetați, băi, odată! zice Dănuț, apăsat. Tu, Aligatorule, ești prea nervos. Ia mai termină cu ciorovăiala! Am impresia că te gâdilă-n cip-cirip. Ai limbrici? Gata! Potolește-te! Până la coadă și Vali este prieten cu tine. Cine, Buletin
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
apăsând cu furie tastele unui acordeon, Începu apoi o Cucaracha stridentă pe care călătorii o primiră cu repulsie. — E o adevărată invazie, spuse celălalt bărbat, atârnat de bara orizontală, prins Între scaune, ai cărui genunchi atingeau periculos ceafa Emmei. Cerșetori, ologi, orbi, Roma pare Calcutta, Înainte nu era așa, ar trebui să-i arunce pe toți În mare, să-i scufunde cu tunurile. — De ce nu te Împaci cu el? se hazardă Valentina, și pentru o clipă speră că totul putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-și pierduse amândouă picioarele de sub genunchi și care cerșea, Îmbrăcat Într-o uniformă jerpelită și cu un chipiu cu bandă roșie pe cap, târându-se pe un peron de gară prăpădită de bombe. Milostivul domn cu mustăți stufoase primise din partea ologului o ofertă de afaceri: În schimbul a câtorva bănuți - sumă ridicol de mică - și a două pâini - căci fostul feroviar zărise sacul burdușit cu pâine neagră atârnat de prevăzătorul tată de familie În plasa de bagaje a compartimentului -, putea intra În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ar fi fost foarte morală, deoarece obiectele fuseseră furate de la niște austrieci care, Între timp, deveniseră dușmani neîmpăcați ai țării. Târgul se făcuse prin geamul deschis al compartimentului În care se afla numeroasa familie refugiată. Tatăl achitase cele cerute de olog și se aplecase apoi să prindă traista țărănească În care, printre paie, erau Îngropate piesele serviciului de cafea. Pusese traista În plasa de bagaje și se apucase să-și Îndese tutun În lulea. Însoțit de un șuier pe care prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ilie și că fusese nemaipomenit de credincios și de blând. Viitoarea bunică vitregă a lui Ectoraș apucase să vadă răspândite prin moloz o pâine, o parte dintre coastele Însângerate și cu blană pe ele ale câinelui și chipiul zdrențuit al ologului. O schijă, ba chiar mai multe, pătrunseseră și În compartimentul lor și se Înfipseseră În sacul cu pâine și În traista țărănească. Scăpaseră Întregi doar cu două ceșcuțe și farfurioarele lor, iar În memoria viitoarei bunici vitrege a lui Ectoraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nici un moment că era vorba, de fapt, de un fel de pomană din partea viitoarei bunici a lui Ectoraș. Acesta avea să afle povestea rămășițelor din serviciul de cafea Încă de copil și, aproape la trei sferturi de veac de la uciderea ologului și a câinelui său de un obuz tras din cine știe ce Întâmplare asupra gării, pe când camarazii de arme Îl strigau Monstrulică, iar el se afla În trenul ce-l ducea către făgăduitele orgii, după ce frânele scârțâiseră și garnitura oprise În gara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Bejeniei, situat în nordvestul satului, denumirea având o semnificație socială, sinonima cu pribegia, Siliștea Sîngeap sau Poiana lui Sîngeap, loc despădurit, la nordul satului actual, vatra de fost sat. Aici, in Poiana Veverițelor, așa cum o numeau cumanii, domnitorul Iuga cel Olog a întemeiat o mănăstire, pe la 1399, dăruind-o cu pământuri și sate, așa cum era și așezarea Vitejeni, numită așa datorită eroismului locuitorilor în luptele purtate de Domnie împotriva dușmanilor. Referitor la originea să, se știe că el era fiul lui
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]