1,169 matches
-
afumat: ” Olteneee,mai repetă figura!” “Gata, domnu’ inginer!”- sare barmanul spre el, luându-i sticla goală și punându-i alta plină în mână. și inginerul se apropie și mai mult de mine cu o poftă nebună de vorbă. Între timp Olteanul Zamfir, căci așa îl chema pe barman, puse muzică, avea un difuzor spânzurat drept în capul nostru: ”Mărie și Mărioarăăă, ochii tăi mă bagă-n boalăăă”, cânta placa”,...sprânceneleee mă omoarăăă” “Olteanul tot oltean- zice domnu’ inginer- aici în inima
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1438411003.html [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
cu o poftă nebună de vorbă. Între timp Olteanul Zamfir, căci așa îl chema pe barman, puse muzică, avea un difuzor spânzurat drept în capul nostru: ”Mărie și Mărioarăăă, ochii tăi mă bagă-n boalăăă”, cânta placa”,...sprânceneleee mă omoarăăă” “Olteanul tot oltean- zice domnu’ inginer- aici în inima Transilvaniei el a adus muzica lui oltenească, vouă, ungurilor vă place alt gen de muzică, sunteți dați dracului când începeți voi ceardașurile alea sau cu romanțele voastre...” “Orice muzică bună e frumoasă
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1438411003.html [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Mă frațâlor, neam de neamu’ vostu să nu pată ca mine! Bă, nu te râdea, bă, că râsu’ să ia! Al dreacului ce să ia! Auz’ la nașa Reta, bufet suedez la olteni!?... Și Veta să uită în gura ei. Și dă-i pregătire! Ca la ristorant, ce mai. O dată țî să-nsoară băiatu’, zâce. Da’ să vez’ cum să-ncâlciră ițăle, păi da, că să-ncâlciră de zâci drace. Că eu le
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1486973803.html [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
făcui nuntă cu strigare. Cum începură țâganii să strige daru’, îi și văzui că să cară acas’ dupe bani care mai de care. Așa salvai bănișorii auz’!? Prau’ s-alegea dacă nu-mi pica fisa la timp! Bufet suedez la olteni, auz’!? Pune-ți, bă, petecu’ dupe cum ți-e sacu’ și nu te mai țâne fudul, că-ț’ iasă fudulia pe nas când ți-e lume măi dragă! Să fiți iubiți! Și la bună vedere! Referință Bibliografică: Bufet suedez (Scheci
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1486973803.html [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
s-o părea lui că-i sfântă dreptate.” Asemenea circumstanțe readuc în actualitate mai ales acum, când se împlinesc și comemorează trei veacuri de la Martiriul Marelui Domnitor Constantin Brâncoveanu, a fiilor și a ginerelui sau, necesitatea că generația actuala de olteni în special dar și a românilor în general să conștientieze originea olteana a Domnitorului Martir, care avea nobilă ascendentă paterna din voievozii și boierii Basarabi și Craiovești a caror obârșie o regăsim, inca la începutul sec.XIII(cu un secol
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401169595.html [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
întreagă de glas și poezie neprecedate, care au minunat muzica folclorică a Mariei Lătărețu. Cântecele Polinei Manoilă nu se înscriu pe o linie de sate sau în cercul închis al unei regiuni, ci pe întinsa pânză a vieții sufletești a oltenilor, cusută de secole, ochi cu ochi, din gândurile și trăirile strămoșilor și urmașilor Mariei Lătărețu. Fiecare cântec are poteca lui care spintecă de-a curmezișul sau se înmlădiază pe marginile unei întinderi geografice. Cântecele Polinei Manoilă curg ca un șuvoi
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
Aniversar”Cluj-Napoca, “2004 “Dulcea viață de la bloc”,Ed. Ridendo Câmpina 2005,”Anuarul epigramiștilor români” 2005,”Cuget deci exist, dar nu mai rezist”,Festivalul Național Eterna Epigramă Cluj-Napoca 2005,” Epigramiști la școala vieții”Festivalul Național “Eterna Epigramă”,Cluj-Napoca 2006, “Printre epigramștii olteni” Fundația Scrisul Românesc 2008. În anul 20013 a apărut în Enciclopedia județului Vâlcea, vol.2 la capitolul “Personalități ale orașului Călimănești. Referință Bibliografică: Scurt istoric al ansamblului Doina Oltului de Nicolae Ghinoiu / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Concurenții pot participa cu lucrări la una, două sau la toate sub secțiunile, cu mențiunea expresă că vor intra în concurs doar cu câte un volum în trei exemplare, pentru fiecare sub secțiune. Se va consemna pe plic: Pentru concursul „Oltenii &... Restu’ Lumii“, secțiunea Epigramă - volum / Teatru într-un act - comedie - volum / Proză scurtă umoristică - volum / Fabulă - volum, după cum devine cazul fiecărui concurent. Se vor acorda următoarele premii : - Epigramă - volum: Marele Premiu „Nicolae Fulga“ + Trofeul - Teatru într-un act - comedie - volum
Oltenii &… Restu’ Lumii by http://revistaderecenzii.ro/oltenii-restu-lumii/ [Corola-blog/BlogPost/339670_a_340999]
-
până cel târziu la data de 25 septembrie 2012 (data poștei) pe adresa: Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și Cultural Olt str. Mănăstirii nr. 1A Slatina, jud. Olt, cod 230019. Se va consemna pe plic: Pentru concursul „Oltenii &...Restu’ Lumii“, secțiunea - Caricatură. Dimensiunile lucrărilor trimise nu trebuie să depășească 50/40 cm., inclusiv passepartout-ul. Pe verso, vor fi înscrise numele, prenumele, adresa concurentului, adresa de e-mail și numărul de telefon, pentru eventuale informații ulterioare. Cheltuielile aferente trimiterii lucrărilor
Oltenii &… Restu’ Lumii by http://revistaderecenzii.ro/oltenii-restu-lumii/ [Corola-blog/BlogPost/339670_a_340999]
-
mamă-sa ți-a zis așa cum îl chema pe fostul ei prieten, recunoaște! Iar la nunta prietenului din copilărie nevastă-ta a sărit să prindă buchetul aruncat de mireasă și... l-a și prins! Ai spus bancuri cu evrei sau olteni, dar ai aflat imediat că nu era chiar locul și momentul potrivit? Te-ai distrat pe seama unei grase de față cu ea, care între timp a slăbit spectaculos? Ai spus bancul ăla cu „decît cartofi ” cuiva care n-a înțeles
"Ce bine arată bunicu-to, fată" by http://www.zilesinopti.ro/articole/3546/ce-bine-arata-bunicu-to-fata [Corola-blog/BlogPost/97416_a_98708]
-
A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
cazinouri, baruri și restaurante, holurile marilor hoteluri, recepții, străzi, fântâni arteziene, intersecții, dispecerate din transportul public, săli de așteptare, zone de încolonare și așteptat rândul la săli de spactacole, arene sportive și mă gândeam așa, pentru că veni vorba, cum zice olteanul nostru, cu asemenea “arguși și ciclopi” multiplicați în ‘jdă mii de exemplare, căderea lui “ceașcă” ar fi fost imposibilă! De aicea s-ar părea că vine expresia cu care am început capitolul pentru Vegas, că tot ce se face în
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Cu_dotarile_electronice_di_l_v_ceasca_ar_fi_cazut_la_pastele_cailor_ix_.html [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
mă cheamă. De ce să am teamă? Ultima scânteie din minte-i se stinse, Iar Destinul trist... sufletu-i cuprinse. L U I B R Â N C U Ș I (La Congresul al XIII-lea de DACOLOGIE, 2012) Părinte drag, oltean vestit!... Cu Dumnezeu te văd că stai În poarta sfântă de la Rai; Atîta ai muncit și ai trudit Ca marmorei să-i dai mărire, Când Somnul dulce ai cioplit, În bronz, Măiastra-ai dăltuit... I-ai dărui din suflet, nemurire
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1395214526.html [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > ADEVĂRATA OBÂRȘIE A POPORULUI ROMÂN. Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1740 din 06 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului „Ruginoasa - Istorie, religie și cultură”, monografie, scrisă de un oltean: Marian Malciu, Slatina-Olt. În „Dacopatia...”, 2015, Humanitas, rătăcirile lui Dan Alexe, nu ale românilor... La Editura Aius Craiova, 2015, a fost publicată monografia “RUGINOASA - Istorie, credință și cultură”, de Marian Malciu, autor și a altor volume cu referire la Moldova
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
ar fi servit drept bază pentru constituirea a două limbi separate: română și moldovenească. Susținute în scopuri politice, aceste viziuni nu-și găsesc o argumentare științifică în izvoarele istorice, care îi divizează pe români după provincii istorice (moldoveni, munteni, bucovineni, olteni etc.), și nu după apartenența lor la diferite etnii. Dimpotrivă, izvoarele demonstrează că, indiferent de denumirea locală, ei toți formează un neam - neamul românesc. Izvoarele istorice nu confirmă o diferențiere strictă a influenței slave în Moldova și Țara Românească, și
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
de crăchi ! ” Albert s-a înveselit de-adevăratelea liniștindu-i pe cei doi profesori. * Avusese o bănuială care, nu de acum ci mult mai devreme, ar fi trebuit să devină convingere și anume că studenții care se declarau a fi olteni erau favorizați. La unul dintre examene, după ce și-a expus cunoștințele, fusese întrebat : - Ești oltean ?! - Ferească Dumnezeu !... - Dacă erai oltean îți dădeam zece ! Ai nota nouă. Ar fi putut să se jure pe toți sfinții că are de gând să
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1487755520.html [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
acum ci mult mai devreme, ar fi trebuit să devină convingere și anume că studenții care se declarau a fi olteni erau favorizați. La unul dintre examene, după ce și-a expus cunoștințele, fusese întrebat : - Ești oltean ?! - Ferească Dumnezeu !... - Dacă erai oltean îți dădeam zece ! Ai nota nouă. Ar fi putut să se jure pe toți sfinții că are de gând să se însoare cu o olteancă, chiar dacă nu era adevărat și poate că ar fi reușit să dreagă busuiocul dar era
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1487755520.html [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
cântecele mele, fiindcă-i o mare stea pe firmamentul muzicii populare românești. În poeziile mele am pus raza soarelui, adierea vântului, șopotul cristalin al izvorului, melodia oltenească nemuritoare și o părticică din sufletul meu, dorind ca să fie cât mai plăcute oltenilor mei și tuturor românilor, oriunde s-ar afla pe pământ, să se bucure când le vor auzi cântate. Din cuvinte alese am sădit flori în „GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC” - loc minunat de-a se distra tot românul iubitor de frumos și
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1492162195.html [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
vacarmul care l-au produs printre spectatori a făcut ca grupul de prieteni să fie cu toată atenția ațintită asupra spectacolului din teren. Echipa locală a reușit în final să câștige spre satisfacția spectatorilor care au trecut de la agonie, când oltenii au deschis scorul, la extazul general în repriza a doua, după egalare și marcarea golului victoriei. Întregul grup a hotărât să meargă la Elice la o bere. Era cunoscut faptul că spectatorii de pe stadion vor umple toate restaurantele și terasele
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405932635.html [Corola-blog/BlogPost/343494_a_344823]
-
A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
merge cu tigroaica asta care este așa de periculoasă și atunci când o priverști de departe,dar să mai intri și în cercul ei senzual. Să ne plimbăm deci ,chicotea ea în neastâmpăratele ei ghidușii lingvistice . Tu o iei înainte ca oltenii , iar eu te urmez întocmai și la timp,după ce văd dacă ai picioarele crăcănate suficient ,iti miști soldurile într-un ritm sexual adecvat , sau îmi pierd minunăția de seară cu cine știe ce searbăda făcătură de tip care nu este în stare
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1447963150.html [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
Problema «guvernelor centrale», asupra căreia am promis să revenim, este foarte importantă! Cei care cunosc istoria românească interbelică știu foarte bine că Transilvania nu a avut atunci de suferit decât de pe urma guvernelor și grupărilor politice transilvănene. În vreme ce moldovenii, muntenii și oltenii priveau cu venerație către Pământul Sfânt al Transilvaniei și către suferințele de veacuri ale Românilor ardeleni, grupările politice transilvane erau în mare parte dominate de oameni cu alte idei și interese. Cele mai mari suferințe ale Transilvaniei interbelice au fost
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1390285854.html [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
ungureni, impuși de centru din motive electorale, se cred toți în Oltenia. Ei nu fuseră la primărie ci fură (particula „se” nu se folosește în Oltenia). Așa-i limba română! Oricum, ne-orășenii sunt mai omenoși. Exemplu este domnul Dragnea, oltean dar de la munte, cu foarte mult bun simț. Condamnat în primă instanță pentru o faptă oricum nesemnificativă, nu se mai consideră demn de a îndeplini funcțiile în guvern. Cinste lui! Orășenii get beget, de exemplu Șova, nu o fac, ci
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431764781.html [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]
-
că talentul literar nu e condiționat de diplomele ce atât de ușor (prea ușor!) se obțin, de la o vreme, de pe la unele facultăți de profil. Din puținele informații de pe internet, am reținut doar că scriitorul „proaspăt pensionar” ar fi inginer, un oltean romantic, împătimit de scris și de frumosul din lucruri, peregrin prin țară și prin lume în căutarea Fântânii cu apă bună pentru suflet. Mai știu, din mesajele pe care mi le trimite, din când în când, pe internet, că își
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
ambasador la U.N.E.S.C.O., guvernator al României la Fondul Monetar Internațional, guvernator al României la Bancă Mondială, prorector al Institutului de Drept și Relații Internaționale „Nicolae Titulescu” din București.În prezent, îndeplinesc și funcția de președinte al Cenaclului Epigramiștilor Olteni, pe care l-am fondat în urmă cu trei ani și are 82 de membri.” A debutat în plan literar cu un volum de sonete, publicat în anul 1977, până în prezent fiind semnatarul a 40 de volume, cu peste 16
REVISTA REGATUL CUVÂNTULUI ESTE LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Revista_regatul_cuvantului_este_litera_marian_malciu_1338142832.html [Corola-blog/BlogPost/358695_a_360024]