146 matches
-
Titina Nica Țene, abia acum în orașul nostru de pe Someș și am înțeles frumusețea și înțelepciunea femeilor Olteniei a caror valoare se măsoară „după greutățile pe care le-au înfruntat în viață”, așa cum spunea Voltaire. Și am învățat de la această olteanca dârza că „fericirea nu trebuie căutată prea departe. Ea se află în jurul nostru”: „Să te bucuri că a înflorit cireșul/ lângă o tufa mov de liliac/ că în lanul care se leagănă desoare/ stau aprinse lămpile de mac/ Să te
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
bucuri că nu a plouat/și a fost o zi mai luminoasă./ Fericirea nu e peste mări/ nici pe sus, adusă de vreun zeu/ ea e aici, în lucrurile simple care sunt în jurul tău, mereu”. Și am învățat de la această olteanca dârza Titina Nica Țene, „că nu trebuie să te uiți în urmă, ci trebuie să mergi înainte, cu bucurie, să-ți aduni toate puterile pentru a-ți urma destinul hărăzit de soarta”. (Rabindranath Tagore). Și pentru aceasta, vreau să-i
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
de un student al aceluia, Gheorghe Pavelescu, lucrare apărută cu un deceniu în urmă. Impresionată de „Drumul spre suflet” al Titinei Nica Țene, volum de curând ieșit de sub tipar, entuziasta Doina Mărghitaș a lecturat un emoționant și sensibil material, „O olteancă în Țara Vlădesei”, în care a surprins linii de forță ale paginilor de memorii evocate. Întrunirea s-a încheiat cu Gheorghe Șoptirean, care a citit din creația proprie versuri închinate primăverii și femeii. Următoarea ședință de cenaclu se va derula
ZVON DE PRIMĂVARĂ LA CENACLUL VASILE SAV-CLUJ-NAPOCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1395843437.html [Corola-blog/BlogPost/353573_a_354902]
-
colege nu ți-ai făcut și tu o prietenă? Cu cine mergi la munte? Singur? - Era o profesoară de română drăguțică care îmi făcea ochi dulci, dar nu am avut chef să-mi complic existența. - Era dobrogeancă sau de unde era? - Olteancă de prin Teleorman. Se rătăcise ca și mine prin Dobrogea. De fapt, de aici din zonă nu sunt singurul. Mai era un coleg de lângă Tecuci. Cu el am venit împreună acasă. Mie mi-a plăcut și fiind primul an în
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391505676.html [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
abia elevă de liceu, care avea să se adauge, meritat, numelor Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ioana Radu, Maria Ciobanu. Adevărul este că atunci când la Cenaclul „Flacăra” al lui Adrian Păunescu, la Râmnicu Vâlcea, foarte frumoasă, ca și azi, Maria Dragomiroiu, olteancă vâlceancă, fulgerător cucerea inima marelui public, în „Flacăra” eu publicam la rubrica „Opinia unui alergător” tableta citită întâi în spectacol și intitulată „Năiță Lucean”: era vorba de viitorul personaj principal al romanului pomenit, „Niște țărani”. Iată așadar, repet, cât sunt
MARIA DRAGOMIROIU. CONCERT ANIVERSAR ŞI CARTE IMPRESIONABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445871749.html [Corola-blog/BlogPost/353238_a_354567]
-
nopți dormind în mijlocul oilor, învelit cu șuba făcută tot din blană de oaie, cu căciula neagră de lână trasă pe pe frunte. * Ioan al lui Ioan din Ioancău, cătun de pe lângă Sebeș Alba, s-a hotărât să se însoare cu o olteancă de prin zona Munteniei. Nici nu se topiseră bine petecele de zăpadă de pe Transalpina, că ciobanul, adunând cele zece oi gestante, ce-i mai rămăseseră în urma inundării satului de către râul Sebeș, devenit una cu Mureșul, a început să urce pe
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1409889105.html [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
nu am renunțat. Sper doar să mai pot face asta mult timp de acum înainte. Multă bafta în continuare Bună inițiativa! Fumarel, te grăbești să te pronunți, societatea trebuie educată cumva. Totul trebuie să aibă un început! A, scuze, esti olteanca!! fumarel vorbești prostii! Poate unii nu comentează, că e dureros să vezi atâta durere și sărăcie în țară, și pur și simplu rămâi fără cuvinte uneori! am o grămadă de prieteni și colegi care urmăresc și ei emisiunea! Dragoș bafta
Un zâmbet pentru copiii cu dizabilităţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82550_a_83875]
-
Paltinisu Roșia Severinesti Suharu Valea Cosustei 9. Comună PRUNIȘOR; CU SATELE: Cervenita Lumnic 10. Colmuna TIMNA, cu satele: Timna Boceni Colaret Cremenea Față Cremenii Izvoralu Pavat Plopi 11. Satul Stignita din comuna POROINA MARE 12. Comună PADINA, cu satele: Iablanita Olteanca 13. Orașul VANJU MARE, cu localitățile: Bucură Nicolae Bălcescu 14. Comună PUNGHINA, cu satele: Punghina Recea 15. Comună SĂLCIA, cu satul Sălcia 16. Comună CUJMIR, cu satele: Cujmir Cujmiru Mic Aurora 17. Comună VÎNĂTORI, cu satele: Vînători Roșiori 18. Comună
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135353_a_136682]
-
hidrotehnice: 143 buc. (32 buc. stăvilare; 19 buc. deversoare; 74 buc. podețe; 18 buc. goliri). 30. AMENAJAREA DE IRIGAȚII OLT CĂLMĂȚUI (TR) - Suprafața amenajată: 46.553 ha; - Nr. OUAI înființate: 7 - OUAI care au accesat măsura 125: OUAI TOTITE; OUAI OLTEANCA; - Obiective care se propun pentru reabilitare: ● Stație de pompare de bază: SPA Dunărea; ● Stații de repompare: SRP 1 Urlui; SRP 2 + 3; ● Canale de aducțiune: CA1; CA2; CA3; CA3-1 CA4; L = 46.084 ml; ● Canale de distribuție: 10 CD-uri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276662_a_277991]
-
4 va avea următorul cuprins: «Tehnice: S = 2.461 mp»"; "- poziția nr. 18, coloana 3 va avea următorul cuprins: «Denumirea bunului: Teren cămin cultural și Bibliotecă»"; "- poziția nr. 49, coloana 3 va avea următorul cuprins: «Denumirea bunului: Drum forestier Negraia-Negrăița-Colnic Olteanca»"; "- poziția nr. 49, coloana 4 va avea următorul cuprins: «Tehnice: L = 3,5 km, l = 6,00 m»"; "- poziția nr. 125, coloana 3 va avea următorul cuprins: «Denumirea bunului: Drum forestier Fundul Ursoaia-Olteanca Lădești»"; "- poziția nr. 142, coloana 4 va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179858_a_181187]
-
Paltinisu Roșia Severinesti Suharu Valea Cosustei 9. Comună PRUNIȘOR; CU SATELE: Cervenita Lumnic 10. Colmuna TIMNA, cu satele: Timna Boceni Colaret Cremenea Față Cremenii Izvoralu Pavat Plopi 11. Satul Stignita din comuna POROINA MARE 12. Comună PADINA, cu satele: Iablanita Olteanca 13. Orașul VANJU MARE, cu localitățile: Bucură Nicolae Bălcescu 14. Comună PUNGHINA, cu satele: Punghina Recea 15. Comună SĂLCIA, cu satul Sălcia 16. Comună CUJMIR, cu satele: Cujmir Cujmiru Mic Aurora 17. Comună VÎNĂTORI, cu satele: Vînători Roșiori 18. Comună
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135352_a_136681]
-
Jiana, Cioroboreni, Dănceu, Jiana Mare, Jiana Veche Comuna Livezile Sate: Livezile, Izvora Aneștilor, Izvorălu de Jos, Petriș, Ștefan Odobleja Comuna Obârșia de Câmp Sate: Obârșia de Câmp, Izimșa Comuna Oprișor Sate: Oprișor, Prisăceaua Comuna Pădina Sate: Pădina Mare, Biban, Iablanița, Olteanca, Pădina Mică, Slașoma Comuna Pătulele Sate: Pătulele, Viașu Comuna Poroina Mare Sate: Poroina Mare, Fântânile Negre, Șipotu, Stignița Comuna Pristol Sate: Pristol, Cozia Comuna Prunișor Sate: Prunișor, Arvătești, Balota, Bâltanele, Cervenița, Dragotești, Fântâna Domnească, Ghelmegioaia, Gutu, Gârnița, Igiroasa, Lumnic, Mijarca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Balta Sărată, Dorobanțu, Stejaru Comuna Islaz Sate: Izlaz, Moldoveni Comuna Lița Sat: Lița Comuna Lunca Sate: Lunca, Prundu Comuna Plopii-Slăvitești Sate: Plopii-Slăvitești, Brâncoveanca, Dudu Comuna Saelele Sate: Saelele, Pleașov Comuna Salcia Sate: Salcia, Băneasa, Tudor Vladimirescu Comuna Segarcea-Vale Sate: Segarcea-Vale, Olteanca, Segarcea-Deal Comuna Slobozia Mândra Sat: Slobozia Mândra Comuna Uda-Clocociov Sate: Uda-Clocociov, Uda-Paciurea Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Orașul ZIMNICEA Localitate componentă: Zimnicea Comuna Bogdana Sate: Bogdana, Broșteanca, Ulmeni, Urluiu Comuna Brânceni Sat: Brânceni Comuna Ciuperceni Sate: Ciuperceni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Dobricea, Linia, Obislavu, Străchinești, Turburea, Țuțuru, Valea Grădiștei Comuna Laloșu Sate: Laloșu, Berbești, Ghindari, Mologești, Oltețani, Portărești Comuna Lăcusteni Sate: Contea, Cănești, Lăcusteni, Lăcustenii de Jos, Lăcustenii de Sus Comuna Lădești Sate: Lădești, Cermegești, Chiricești, Ciumagi, Dealu Corni, Găgeni, Măldărești, Olteanca, Popești, Păsculești Comuna Lăpușata Sate: Sărulești, Berești, Broșteni, Mijați, Scorușii, Șerbănești, Zărnești Comuna Livezi Sate: Livezi, Pleșoiu, Pârâienii de Jos, Pârâienii de Mijloc, Pârâienii de Sus, Părăușani, Tina Comuna Măciuca Sate: Oveselu, Bocșa, Botorani, Ciocănari, Măciuceni, Măldărești, Popești, Ștefănești, Zăvoieni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Deputaților nr. 4 Municipiul DRĂGĂȘANI Localități componente: Drăgășani, Valea Caselor, Zlătărei, Zărneni Comuna Amărăști Sate: Amărăști, Mereșești, Nemoiu, Padina, Falanga, Teiul Comuna Crețeni Sate: Crețeni, Izvoru, Mrenești, Streminoasa Comuna Drăgoești Sate: Drăgoești, Buciumeni, Geamăna Comuna Glăvile Sate: Glăvile, Aninoasa, Jaroștea, Olteanca, Voiculeasa Comuna Gușoeni Sate: Gușoeni, Burdălești, Dealu Mare, Gușoianca, Măgureni, Spărleni Comuna Ionești Sate: Ionești, Bucșani, Dealu Mare, Delureni, Fișcălia, Fotești, Guguianca, Mareea, Prodănești Comuna Lungești Sate: Lungești, Carcadiești, Dumbrava, Fumureni, Gănțulei, Stănești-Lunca Comuna Mădulari Sate: Mădulari, Bălșoara, Bănțești, Dimuleșii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
țării și în multe țări ale lumii. A fost colaboratoare la radio și televiziune, a pus în circulație melodiile sale pe suport de casetă, CD și DVD. În anul 1988 a scos pe piată discul cu 11 cântece intitulat ” Sunt olteanca de la Jii”. În interviurile sale Vasilica Dinu nu a uitat să amintească satul din care a plecat, pe directorul Căminului cultural din Lipovu profesorul Sever Dascălu și nici bărănii rapsozi lipoveni care i-au oferit melodiile. În același spectacol, de la
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
România, fiica lui Savu Constantin și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 75417 Muhlacker, Klosterweg 1, cu ultimul domiciliu din România în satul Covaci nr. 99, comuna Sanandrei, județul Timiș. 287. Kirchner Petre, născut la 2 august 1966 în localitatea Olteanca, județul Vâlcea, România, fiul lui Trahca Petre și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 88279 Amtzell, Greutstr. 5, cu ultimul domiciliu din România în satul Olteanca-Jarostea, comuna Glavile, județul Vâlcea. 288. Klug Andrea, născută la 23 martie 1979 în localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
(n. 21 aprilie 1963, Lupeni, județul Hunedoara - d. 7 august 2009, București) a fost o cântăreață română de muzică folk. Tatiana este unul din cei trei copii ai familiei Stepa. Mama ei, olteancă din Gorj a fost dată slugă de la zece ani. Tatăl ei, moldovean din Roman, a fost copil de regiment. Cei doi au fugit în Valea Jiului să scape de sărăcie și de umilință. Tatiana a fost înconjurată de muzică de la o
Tatiana Stepa () [Corola-website/Science/313622_a_314951]
-
Glăvile este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Aninoasa, Glăvile (reședința), Jaroștea, Olteanca și Voiculeasa. Comuna Glăvile este așezată în partea central-estică a județului Vâlcea, pe traseul șoselei Rm. Vâlcea - Șirineasa - Drăgășani, printre dealuri acoperite de păduri, livezi de pomi fructiferi și pășuni naturale. În cadrul marilor unități de relief ale țării, teritoriul comunei
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
se află în cătunul Chituci din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Nicolae” și a fost construită înainte de anul 1847. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas precum și pictura parietală din altar se disting
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
Facebook. Are și o bibliotecă interesantă cu câteva zeci de volume... Un om modern, al zilelor noastre, ancorat puternic în realitate. Îl știu din copilărie - suntem o țâră neamuri, cum se spune prin părțile locului în care trăiește, adică la Olteanca, în Glăvile Vâlcei, acolo unde s-au născut regretații Elena Marinescu (scriitoare) și renumitul Valeriu Anania (Bartolomeu), om de litere și înaltă față bisericească -, însă, doar de puțină vreme îi admir curajul, dârzenia și demnitatea... Dârzenia de care dă dovadă
Editura Destine Literare by Corneliu Victor Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/95_a_378]
-
românesc. Un moment esențial pentru istoria operetei românești este marcat de „Crai Nou”, în 1882, - memorabilă lucrare a tânărului compozitor Ciprian Porumbescu. Consolidarea și impunerea definitivă a operetei în atenția publicului românesc a fost făcută de Eduard Caudella („Hartă răzeșul”, „Olteanca”, „Românii și Dacii”), George Stephănescu („Sânziana și Pepelea”, „Scaiul bărbaților”) și Constantin Dimitrescu („Sergentul Cartuș”, „Nini”). Aceste creații, întitulate "opere comice", marchează un incontestabil progres al genului. Începând cu deceniul opt al secolui al XIX-lea, opereta clasică universală începe
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
perioada 1916-1918 funcția de primar a fost asigurată de către Victor Cernătescu și Iorgu Giuran care, cu voia sau fără voia lor au servit nu doar comunitatea locală ci și interesele ocupanților germani. Din anul 1922 satele Bărbărigeni, Chiricești, Cermegești și Olteanca nu au mai facut parte din comuna Roești și au trecut la comuna Cermegești, iar comuna Roești a rămas alcătuită din trei sate - Roești, Ciocâltei și Cueni. Ulterior au fost făcute modificări administrative care au dus la configurația actuală a
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
Lădești este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vâlcea, Oltenia, România. Se afla a în zona Oltețului, pe râul Cerna. Comună este formată din zece sate: Lădesti(reședința com.), Olteanca,Cermegești, Chiricești,Popești,Măldărești,Ciumagi,Păsculești,Găgeni și Valea Corni. Comună Lădești este atestata documentar la 7iulie 1536 când Radu Paisie da un hrisov prin care îi cedează lui Fartat vornicul ocine din Giulești și Gavănești. Și din Măciuca a
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
patronimic Lădescu, care s-a păstrat până în zilele noastre, apare și în hotărnicia din 3 ian. 1801, publicată de T.G. Bulet, unde este menționat un zapis din 28 ian. 1734 prin care Dumitrașcu Lădescu vinde o moșie serdarului Vlasto. Satul OLTEANCA -este cel mai vechi sat al comunei, fiind atestat documentar la 20 iulie 1526, cănd Radu de la Afumați conferă lui Dobre al Neagăi și altora, Moșia Olteanca și toată Pesceana, din dealul Peșcenii până la hotarul Cermegeștilor.[ Documenta Romaniae Historica- Țara
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]