146 matches
-
se străduia să-i intre în grații. Dacă nu-și găsea o amică să-i satisfacă plăcerea unei idile fără obligații, avea de gând să și-o apropie ca iubită temporară, mai ales că era frumușică și cultivată. Era o olteancă din Teleorman, înaltă și slăbuță de parcă mânca numai în zilele de post. Îi plăcea meseria ce și-o alesese și era apreciată în cadrul cancelariei pentru modul în care își desfășura activitatea. Cu elevii mai slabi sau care nu aveau condiții
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
Acasă > Orizont > Reportaj > TITINA NICA ȚENE-OLTEANCA DIN INIMĂ CLUJULUI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Articol de Doina Mărghitaș Titina Nica Țene Olteanca din inimă Clujului Într-un sat sărac din Ușurei, din comuna Susani, județul Vâlcea, într-o casă din chirpici cu opt copii, în două camere mici, s-a născut o poeta unică și irepetabila: Titina Nica Țene. „Copil de corcodușe
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
un sat sărac din Ușurei, din comuna Susani, județul Vâlcea, într-o casă din chirpici cu opt copii, în două camere mici, s-a născut o poeta unică și irepetabila: Titina Nica Țene. „Copil de corcodușe” și „de nevoie”, micuța olteanca, frumoasa, cu păr de abanos și ochi de cristal, pare desprinsa dintr-un cadru de Gautier. Cu trup de manechin și chip angelic, scriitoarea de azi, autoare a peste zece cărți de poezie și proza, laureata a nenumărate premii naționale
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
strada Decebal nr. 21, condus de o minunată femeie, directoare, Bobina Maria. Atunci am cunoscut o familie de olteni din Drăgășani din județul Vâlcea și Liga Scritoriilor, pe care ei au înființat-o. Atunci am întâlnit pentru prima dată o olteanca din altă lume, coborând între noi, femeile muntelui, cu un suflet mare și cu o filozofie de viață unică: pe poeta Titina Nica Țene și pe soțul ei, Florin Țene, presedintele Ligii Scritoriilor Români. „Omul trebuie să-și aleagă singur
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
fi create C.A.P. - uri (ci doar în câteva sate de câmpie în Hodiș, Morlaca sau Brăișor (mai aproape de Huedin). Am crezut că femeile din Oltenia sunt dure, reci, aspre, ca și viața de unde provin, dar am cunoscut aievea, o olteanca adevărată, pe Titina Nica Țene, abia acum în orașul nostru de pe Someș și am înțeles frumusețea și înțelepciunea femeilor Olteniei a caror valoare se măsoară „după greutățile pe care le-au înfruntat în viață”, așa cum spunea Voltaire. Și am învățat
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
Titina Nica Țene, abia acum în orașul nostru de pe Someș și am înțeles frumusețea și înțelepciunea femeilor Olteniei a caror valoare se măsoară „după greutățile pe care le-au înfruntat în viață”, așa cum spunea Voltaire. Și am învățat de la această olteanca dârza că „fericirea nu trebuie căutată prea departe. Ea se află în jurul nostru”: „Să te bucuri că a înflorit cireșul/ lângă o tufa mov de liliac/ că în lanul care se leagănă desoare/ stau aprinse lămpile de mac/ Să te
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
bucuri că nu a plouat/și a fost o zi mai luminoasă./ Fericirea nu e peste mări/ nici pe sus, adusă de vreun zeu/ ea e aici, în lucrurile simple care sunt în jurul tău, mereu”. Și am învățat de la această olteanca dârza Titina Nica Țene, „că nu trebuie să te uiți în urmă, ci trebuie să mergi înainte, cu bucurie, să-ți aduni toate puterile pentru a-ți urma destinul hărăzit de soarta”. (Rabindranath Tagore). Și pentru aceasta, vreau să-i
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
abia elevă de liceu, care avea să se adauge, meritat, numelor Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ioana Radu, Maria Ciobanu. Adevărul este că atunci când la Cenaclul „Flacăra” al lui Adrian Păunescu, la Râmnicu Vâlcea, foarte frumoasă, ca și azi, Maria Dragomiroiu, olteancă vâlceancă, fulgerător cucerea inima marelui public, în „Flacăra” eu publicam la rubrica „Opinia unui alergător” tableta citită întâi în spectacol și intitulată „Năiță Lucean”: era vorba de viitorul personaj principal al romanului pomenit, „Niște țărani”. Iată așadar, repet, cât sunt
MARIA DRAGOMIROIU. CONCERT ANIVERSAR ŞI CARTE IMPRESIONABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353238_a_354567]
-
de un student al aceluia, Gheorghe Pavelescu, lucrare apărută cu un deceniu în urmă. Impresionată de „Drumul spre suflet” al Titinei Nica Țene, volum de curând ieșit de sub tipar, entuziasta Doina Mărghitaș a lecturat un emoționant și sensibil material, „O olteancă în Țara Vlădesei”, în care a surprins linii de forță ale paginilor de memorii evocate. Întrunirea s-a încheiat cu Gheorghe Șoptirean, care a citit din creația proprie versuri închinate primăverii și femeii. Următoarea ședință de cenaclu se va derula
ZVON DE PRIMĂVARĂ LA CENACLUL VASILE SAV-CLUJ-NAPOCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353573_a_354902]
-
a absolvit în anul 1923, obținând în același an și diploma de învățător, în urma examenului depus la Școala normală din acest oraș. Și-a început lucrarea pe tărâm social la 1 septembrie 1923, ca învățător la școala primară din satul Olteanca, județul Vâlcea. După un an, la 1 septembrie 1924, s-a transferat, tot ca învățător, la școala primară din comuna Băbeni, județul Vâlcea. Căsătorindu-se cu Lucreția Popescu, fiica preotului Pavel și Gheorghiței Popescu, din comuna Braloștița, județul Dolj, la
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
din Iernut, Petru Nemeș, din localitatea Papiu Ilarian, dr. Zeno Millea, din Aiud, Mihai Lupu, cercetător științific din București, col. Nicolae Darabanț, din Brașov, au conferit momentului dimensiuni speciale. Frumoasa, memorabila întâlnire s-a încheiat cu cuvântul... poetic al talentatei oltence - clujeancă prin... adopție culturală - Titina Nica Țene, și cu momentul artistic prezentat de elevii iernuțeni Maria Alexandra Iagăr și Rareș Vlăduț Măcinică, care, îmbrăcați în splendidele costume populare ale locului, sub Tricolor, au interpretat Balada Oarbei de Mureș și cântece
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
cu toate...Dar au intrat „în joc” și persoane care nu știau „micul nostru secret”...bărbați care pur și simplu veniseră la bal. La un moment dat, „favoritul” a devenit unul...cu vestă. În finală, am rămas...trei dame. O olteancă mică și afurisită...dă lovitura: îl invită, după bal...la ea! Ups! Dansez cu el..și-mi zice la ureche...că el se poate răzgândi...dacă-i fac o ofertă mai bună! Pfffffff...Tot farmecul serii...s-a dus. În
PULBERE DE STELE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360587_a_361916]
-
se străduia să-i intre în grații. Dacă nu-și găsea o amică să-i satisfacă plăcerea unei idile fără obligații, avea de gând să și-o apropie ca iubită temporară, mai ales că era frumușică și cultivată. Era o olteancă din Teleorman, înaltă și slăbuță de parcă mânca numai în zilele de post. Îi plăcea meseria ce și-o alesese și era apreciată în cadrul cancelariei pentru modul în care își desfășura activitatea. Cu elevii mai slabi sau care nu aveau condiții
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
vremii. Eu unul mă îndoiesc acum că Mihai T. Pană, sergent majur putea să nimerească vreo țintă oricât de mare, știa doar să se ferească bine, după cum l-am văzut evitând te miri ce papuc sau tigaie proiectată de bunica, olteancă aprigă, când îl mai lua la trei păzește. Două lucruri mă mai miră și azi: zăpada de un stat de om mic prin care iernile am crescut mari și obstinația cu care bunicul ne îndruga aceeași istorie, abandonându-se acelorași
Vă doresc să nu aveți parte de război sau de revoluție () [Corola-blog/BlogPost/337947_a_339276]
-
numai cu numele ei, fără numele Maria! Maria e onomastica oltenească, după cum numele Oltenia e al unui colț de țară românească, mai iubitor ca nicăieri și mai înflăcărat de cântec decât cerul umplut cu stele. Cântecele oltenilor sunt izvoarele, Mariile oltence sunt fântânițele lor. Maria Ciobanu e cumpăna popasului de înnoire a puterii în care susură nu doar un glas ci și o taină din glas, o frumusețe din glas, o iubire din glas! Puține cântărețe au preschimbat cântecele în mărgăritare
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
atent cu detaliile timpului din care vine către noi Maria Loga, domnul Virgil Stan, o legătură istorică posibilă, abia perceptibila dar nu imposibilă a personajului nostru cu marele povestitr moldovean, Ion Creangă! Ha?! Visez, frumoasa Maria Loga, moldoveanca? Nu că oltencele ar fi mai urâte, departe de mine gândul asta, dar frumusețea moldovencelor este deja o cutumă și, iată, Maria Loga vine dintr-o asemenea realitate, chiar dacă doar printr-o ramură! Ramură, însă, care era într-un copac, un copac ce
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/373419_a_374748]
-
Este și o alegere conștientă, pentru că simt că avem o datorie de suflet, să transmitem copiilor noștri limba și tradițiile în care am crescut. Într-una din recenzii, un coleg de breazlă spunea că: “[Milena Munteanu] este și ardeleancă, și olteancă, și canadiană, și japoneză, este a oricărei nații. Dar - rămâne a României. De ce? Numai ea știe. Nimeni nu poate răspunde la această întrebare. De ce rămân străinii, mereu aproape, de propria lor țară? În primul rând, atât de puternic - prin limbă
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
un voal de mireasă princiară, cu straie populare de sfântă frumusețe, arătând eroarea neiertată a timpului, de a le înfunda în cufăr și uitare, cu ochii străluminați de bucurie, bruni ca fructul bozului, Polina Manoilă e o frumoasă și înzestrată olteancă urcată pe rugul de jertfă dulce al muzicii, și hărăzită de la vetrele cântecelor Gorjului, până la scenele timpului ultratehnicizat, de acum. Frumoasă, voioasă, cuceritoare cântăreață! S-a născut când toamna e în vârf și-și umple zilele cu ultimele răbufniri de
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
un copil iubit, protejat, și asta mi-a dat echilibru și încredere în puterile mele. Când am mers în clasa întâi, știam deja să citesc și să scriu. Eu: mamă, soție și un om simplu până la urmă... crescută în România. Olteancă! Centrul Pământului rămâne pentru mine orașul Craiova - orașul în care am învățat cei șapte ani de-acasă, am copilărit și m-am maturizat. Spațiul citadin - remarcabil prin arhitectură, parcuri, grădini și locuri de agrement - se completează cu un climat cultural-artistic
TAINA SCRISULUI (47) – FIECARE DINTRE NOI ESTE O POEZIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345774_a_347103]
-
se străduia să-i intre în grații. Dacă nu-și găsea o amică să-i satisfacă plăcerea unei idile fără obligații, avea de gând să și-o apropie ca iubită temporară, mai ales că era frumușică și cultivată. Era o olteancă din Teleorman, înaltă și slăbuță de parcă mânca numai în zilele de post. Îi plăcea meseria ce și-o alesese și era apreciată în cadrul cancelariei pentru modul în care își desfășura activitatea. Cu elevii mai slabi sau care nu aveau condiții
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
umeri. Aici, se învârte planeta! Pentru un om care stă și 25 de ore din 24 pe net...e greu să ai vreun control al „actualităților”. Când vrea doar blonde...când doar profe...când peste 40 de ani...când dansatoare oltence...acum e la... dentiste! “Hai, ține degețelele frumos!“ Mie, îmi face mereu el, personal, mărțișorul ... de când ne știm. Anul acesta mi-a făcut o broscuță țestoasă, cu șnur de piele. Are un desen frumos pe carapace. E verde și are
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
hârtie în care se aflau pere și struguri. -2 lei punga cine mai doreste? se agita ea pe peron să nu plece trenul și să-i ramână fructele nevândute. Iulia cumpără și ea numai ca să-i facă o bucurie micuței oltence, care nu-și mai încăpea în piele de bucurie. Intuind graba călătorilor șeful stației dă plecarea trenului, ridicând stegulețul. Două șuiere scurte și trenul se pune din nou în mișcare. Revistele și ziarul zac abandonate pe măsuța de lângă fereastră. -Am
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
mai ajuns la ea. A trebuit să mă fac de rahat și să-mi cer scuze că nu mai pot sosi. Mă și cât doream să o prind. Din aprilie tot îi dau târcoale. Măi Vali, este o bunăciune de olteancă de-ți cad plombele dacă o vezi, mă înțelegi? - Păi de ce nu ai mai ajuns, fir-ar drăcia dracului? - Când să ies pe ușă, mă pune ucigă-l toaca să răspund la telefon, cu toate că am dat ordin să nu mă
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
erau birourile administrative, recepția și lifturile. Restaurantul era cu intrarea din grădină, pe bază de autoservire, cu posibilități de a alege meniul dorit, având mai multe feluri de mâncare. Era mulțumită de ce a găsit, inclusiv de colega de cameră, o olteancă din Orșova pe care o chema Cristina, sosită cu același tren de la Timișoara nord, pe care l-a folosit și ea. Amândouă fiind tinere și frumușele, s-au împrietenit din prima clipă. Sperau să petreacă douăsprezece zile de vis la
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
în urma lui, doua fete de 10 și respectiv 12 ani și o soție tânără. Am crescut fără apărarea celui puternic, TATA! Când a murit el, mama nu împlinise 33 de ani. De la cea care m-a adus pe lume, o olteancă frumoasă și harnică, am moștenit perseverența, hotărârea și rapiditatea de a trece la fapte. În schimb, de la tatăl meu, șofer de cursă lungă - oltean din Siliștea Crucii, am dobândit dorul și dragostea de necunoscut, dar și de cuvinte alese și
CITEVA CUVINTE DESPRE MINE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373052_a_374381]