762 matches
-
aur care ne farmecă și ne cucerește; de aceea am preferat-o să interpreteze cântecele mele, fiindcă-i o mare stea pe firmamentul muzicii populare românești. În poeziile mele am pus raza soarelui, adierea vântului, șopotul cristalin al izvorului, melodia oltenească nemuritoare și o părticică din sufletul meu, dorind ca să fie cât mai plăcute oltenilor mei și tuturor românilor, oriunde s-ar afla pe pământ, să se bucure când le vor auzi cântate. Din cuvinte alese am sădit flori în „GRĂDINA
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1492162195.html [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
se mai întâlnește floarea de colț, Cabana Sloboda, la Ponorul de la Vânătare și la Peștera Huda lui Papară. În sfânta mănăstire Rîmeț se roagă și ostenesc măicuțe și surori care trăiesc după rânduiala mănăstirească și muncesc la țesutul de covoare oltenești și persane, la tricotaj, broderie, în atelierul de pictură - icoane pe lemn și atelierul de croitorie pentru personalul mănăstiresc. Aici, în această vatră de credință ortodoxă și spiritualitate românească, privim cu venerație vechea biserică a Râmețului, loc de trăire duhovnicească
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
făcut Cu toate ce ți-a dăruit Dumnezeu. ( Visul ) Parcurgând prin citire poezie după poezie, remarci cu ușurință meritul lui Constantin Pădureanu a fi și poet punându-te în fața unei provocări acceptate cu plăcere și datorită motivului uzual al limbajului oltenesc. Voi încheia cum am și început sub citatul ingeniosului Tudor Arghezi: ,, A fi oltean e un talent ! ,, Referință Bibliografică: ,, Focuri mocnite ,, / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 765, Anul III, 03 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
,, FOCURI MOCNITE ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/_focuri_mocnite_constanta_abalasei_donosa_1359886086.html [Corola-blog/BlogPost/341408_a_342737]
-
amintirea orașului natal, Doar în vis la el mai pot s-ajung, M-așteaptă la margine de-adjectiv un cal, Călare, în galop, dorul să-l ajung. Pe malul râului un vers mai scriu Și-mi pare câmpia un covor oltenesc Pe care mă-ntind, și e târziu, Tot mai departe orașul îl zăresc. Paznic la flori și-o pisică Singur în castelul de la poalele frunții mele, Pisica toarce timpul castelanei plecate, Florile le ud cu lumină din stele, Iar altele
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE-ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_de_al_florin_tene_imi_pare_campia.html [Corola-blog/BlogPost/346480_a_347809]
-
al acestuia. - Da? Nu știam. De fapt l-am văzut mai ales la televizor când era invitat. Acum televiziunile private invită nonvalorile nu adevărații artiști ai țării. - Aici ai dreptate. Știi că este oltean din Dăbuleni? De unde provin renumiții pepeni oltenești. Piesa lui de rezistență "Hai acasă"pe care ai să o auzi și aici, este un cover după John Denver - "Take Me Home, Country Roads". A mai jucat și în filmul lui Sergiu Nicolaescu "Nea Mărin miliardar"ca și în
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_de_gradul_zero.html [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
oameni cu atribuții complexe. Fără împlicarea membrilor boierimii locale nu se putea rezolva nimic în Oltenia lui Brâncoveanu și apoi în tot sec. XVIII-XIX când acest tip de organizare a funcționat. Astfel, în Epoca Brâncoveanu se pun bazele npii boierimi oltenești care va rezista tuturor provocărilor din sec XVIII-XIX: ocupația austriacă, domniile fanariote, războiaele turco-ruse și turco-austriece , procesele și evenimentele modernizatoare și de renaștere națională, din sec. al XIX-lea, cu integrarea și asimilarea elementelor străine pătrunse în “ corpul” boierimii oltene
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
de noroi." „El Desconocido” se citește cu mult interes și cu multă plăcere, nu numai pentru subiectele alese, dar și pentru comentariile subtile, pentru limbajului curgător, cu fraze bine șlefuite, pline de substanță, colorate, în care înflorește și graiul popular oltenesc: căpistere, melic, dichisul, damf, se laie, picere, parfia, ori perfectul simplu al verbelor. Pentru exemplificarea frumuseții exprimării reproduc mai jos câteva citate luate la întâmplare din noianul imaginilor care domnesc în carte. Imaginea unui bazar cu marea lui aglomerare ii
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_marin_trasca_el_elena_buica_1343137531.html [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
caldarâm (17), Iubire și tristețe (15), Eternitate eminesciană (17). Universul abordat este cvasi-identic aceluia din prozele scurte ale Doinei Cernica, dar - dacă la aceasta prevalează, dincolo de tehnica jurnalier-literară specifică, luciditatea bine temperată și o anume sprinteneală a spiritului (cu ecouri oltenești, suntem tentați să afirmăm) -, în creațiile Mariei Toacă dăm piept cu valuri compacte de reverberații ce vin din străvechime, scrierea ei fiind, deseori, învârtoșată de adevăruri istorice pe cale de a fi pierdute și care ar putea duce la pierzania neamului
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
o radiografie a societății românești de-a lungul unui secol, insistându-se pe deceniile de mijloc ale veacului al XX-lea, când România trăiește un crunt regim totalitar. Tot atât de bine, cartea poate fi considerată o scriere monografică amplă a satului oltenesc, în care sunt prezentate obiceiurile populare legate de evenimentele capitale din viața omului: nașterea, botezul, nunta, înmormântarea. Toată admirația mea, pentru aprecierile pline de bun-simț ale domnului profesor, Gheorghe Gorun, semnatarul Prefeței, care printr-o sintagmă scurtă și la obiect
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
primei conflagrații mondiale, fără a se insista prea mult pe coordonata istorică, doar atât cât să se creeze atmosfera potrivită epocii, pe fundalul căreia se proiectează viața personală și social-obștească a dascălului Ion Găvănescu și a numeroasei sale familii. Satul oltenesc, Măru Roș, toponim real sau imaginar, este surprins în toată dimensiunea sa istorică, economică și socială. Structura socială ( țărani, negustori, intelectuali ) este ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare categorie, intelectualitatea (învățătorul și preotul) bucurându-se de o
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare categorie, intelectualitatea (învățătorul și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile legate de momentele importante din viață sunt descrise cu lux de amănunte și sunt învestmântate într-un vocabular neaoș oltenesc, îmbogățind astfel cunoștințele cititorului și plasându-l parcă în mijlocul evenimentelor narate. Regionalismele, cuvintele populare și formele verbale specifice zonei, exprimarea directă, fără ocolișuri stilistice, dialogul viu, spontan, dau farmec și autenticitate scriiturii. Nunta dascălului Ion Găvănescu cu Elisabeta Grofu, unica
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
să meargă la slujbă, să respecte cu sfințenie posturile de peste an. Dacă, în acei ani, atâtea libertăți au fost îngrădite, cum se face că libertatea credinței nu a reușit să fie obstrucționată? Este o întrebare retorică, desigur... În lumea rurală oltenească, oamenii se tratează de boli în mod empiric. De pildă, ca să scape de răceală, copilul mic este înfășurat într-o cămășuță înmuiată în țuică. Cât despre cazanul de țuică, acesta este o ustensilă nelipsită din gospodăria fiecărui sătean, că doar
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
care s-a prăpădit acum doi ani - și le lipsea foarte mult atmosferă din țară. Vorbeau românește, acea română curată, fără cuvinte sau expresii savante, ba chiar cu un ușor accent moldovenesc. Le plăcea la nebunie să folosească expresii moldovenești, oltenești. Ascultăm fascinat poveștile lor de la Tecuci, Costești, Niculitel sau din Oltenia, povești despre boieri, despre pământ, despre moșii și alte asemenea”. Băiatului venit din București i se păreau chiar caraghioase regionalismele. Odată, Mircea și Christinel Eliade vorbeau despre o fotografie
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
profil sau în rubrici specializate ale ziarelor a cel puțin 40% din astfel de creații. Participând la concursuri și festivaluri de satiră și umor, Teodor Barbu a beneficiat în mai multe rânduri de premieri, fiind consemnat și în Antologia epigramei oltenești, în 2008 (apărută la Craiova cu titlul „Printre epigramiștii olteni” sub îngrijirea scriitorului Petre Gigea-Gorun), după ce, în 1997, la a treia ediție a Festivalului „Oltenii & restul lumii” a fost apreciat cu premiul I pentru fabulă. Atracția sa pentru acest gen
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_de_emil_ist_al_florin_tene_1375685246.html [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
Vasile Corneliu. Este oltean get-beget atestat, nu dus de val, ci trăitor de-o viață chiar în Caracal, made în Rio del Olt. De ce frate de mână? Pentru că am cercetat și constatat că-i singura legătură de rudenie sufletească pur oltenească. Este, mi s-a spus, cel mai bun prieten a lu-ginerică. Omul de legătură cu mireasa noastră, (Comună!), care, jmechera, s-a nuntit în secret cu fiecare, și, culmea, declară - că este pentru oricine-i declară dragostea - tot fată mare
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
Vasile Corneliu. Este oltean get-beget atestat, nu dus de val, ci trăitor de-o viață chiar în Caracal, made în Rio del Olt.De ce frate de mână? Pentru că am cercetat și constatat că-i singura legătură de rudenie sufletească pur oltenească. Este, mi s-a spus, cel mai bun prieten a lu-ginerică. Omul de legătură cu mireasa noastră, (Comună!), care, jmechera, s-a nuntit în secret cu fiecare, și, culmea, declară - că este pentru oricine-i declară dragostea - tot fată mare
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
cărțile scrise chiar de dânsul. De aceea, dialogul de față cu Părintele Veniamin Micle, s-a purtat astfel, mereu în jurul cărții. - Preacuvioase Părinte Veniamin Micle sunteți de peste 35 de ani în zona Vâlcei. Originea dumneavostră este însă departe de ținuturile oltenești, tocmai în nordul Transilvaniei, în județul Maramureș, fiind consătean cu ÎPS Părinte Arhiepiscop Iustinan Chira - Venerabilul Arhipăstor Duhovnicesc al Maramureșului și Sătmarului. Cum a ajuns un maramureșean în Oltenia și cum de s-a atașat atât de tare de aceste
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
mai mult simțire decât gândire și mentalitate, iar câteodată trece departe de explicație. Atunci nu e pentru ce nici cântecele care i se închină să fie abordate în analiză mai mult decât în suflet. Dragostea, cântată fără pereche în muzica oltenească e înveșmântată de Constantin Enceanu cu o undă de opal a romanței prin care se vede fondul folcloric dar lumina vine de la suavitatea pe care numai romanța o are și numai interpretul Constantin Enceanu o poate contopi în cântecul popular
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1399176811.html [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
pune tu niște țuică la fiert ca să încălzim... spiritele! - Iar eu v-am făcut rost de palincă și de afinată! - rosti nea Binder cu accentual său de sas. - Asta da, surpriză! - exclamă Marius. Mai avem slană, pulpă de porc, cârnați oltenești, cartofi de prăjit, ulei, zahăr, ceva murături și ce-am mai găsit pe la casele noastre. - De-ale gurii am și eu destule! Am făcut aprovizionarea de curând. - surâse cabanierul - Nea Binder, vom petrece un revelion de milioane! - chicoti Camelia - Au
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1457083943.html [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
stiluri. Primul este cel cu influență folclorică, scris în stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră « Lăutarii » dirijată de Nicolae Botgros. Perioada
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1449472606.html [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
instalat mese sau rafturi de bibliotecă, unde trecătorii puteau citi după voie cărți aflate în această veche instituție culturală. În Piața mare, Ziua recoltei a adus galben-portocaliul dovleacului de copt, albastrul prunelor și porumbelor, roșul ardeilor kapia sau iuți -țârul oltenesc -, galbenul-roșcat al mierii și albul imaculat al brânzei de oaie sau de capră. Pe Calea Unirii, alte chioșcuri și corturi cu tot felul de flori, ceramică, preparate de casă, tablouri, mărunțișuri de tot felul. Instituțiile culturale ale Craiovei și-au
SĂRBĂTOAREA UNUI ORAŞ EUROPEAN: ZILELE CRAIOVEI, 2012 de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_vasile_sarbatoarea_unui_ora_corneliu_vasile_1351770335.html [Corola-blog/BlogPost/346479_a_347808]
-
la jar, salate de icre de știuca, zacusca cu pește, pește mărinat și afumat, pește la grătar, produse lactate din lapte de vacă, oaie și capră, brânză în coaja de brad de la Bran, prăjituri, muștar de Tecuci, pâine ardeleneasca și olteneasca, miere, pastrama de oaie, brânză de burduf și multe, multe soiuri de vin! Tot dumincă, va fi organizată o expoziție de flori în Târg, unde iubitorii plantelor vor putea admira și cumpără cele mai frumoase flori de sezon și nu
Ziua Internaţională a Copilului: Google sarbatoreste 1 IUNIE cu un doodle special by http://uzp.org.ro/ziua-internationala-copilului-google-sarbatoreste-1-iunie-cu-un-doodle-special/ [Corola-blog/BlogPost/93521_a_94813]
-
întâia alee de pietriș grosier ce conducea către acareturi - de fapt, o cămăruță de serviciu pe vremuri, devenită adăpostul ustensilelor de grădinărit și al bicicletelor familiei. Ajunsă, Lina își lăsa de pe umăr traista roșie cândva. Făcută dintr-o față de căpătâi oltenesc, păstrase încă nuanțele clare ale unui trandafir albastru-violet. După straiță, cine știa să citească în lucruri și țesături, Lina avea legături cu oltenii. Chiar aflasem de la mama că era născută pe malul Oltețului, din legătura de dragoste dintre o copilă
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
e dor de tine mamă, Mi-e dor să te privesc, Mi-e dor să fiu cu tine, Să-ți spun cât te iubesc! Mi-e dor de tine mamă, De glasul tău duios, De vocea ta frumoasă, De graiul oltenesc! Mi-e dor de tine mamă, Să te văd cum lucrezi, Cum țineai acu-n mână, Mâinile să-ți privesc! Mi-e dor de tine mamă, De râsul tău frumos, De supa aburindă, Ce m-aștepta mereu! Mi-e dor
MI-E DOR DE TINE MAMĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/neluta_staicut_1458493426.html [Corola-blog/BlogPost/380727_a_382056]
-
acceptat postul ce i s-a oferit. Nu regreta alegerea făcută, fiind o fire foarte sociabilă. Se acomodase destul de repede alături de colectivul școlii, de asemeni și cu sătenii, unii dintre ei veniți cu mulți ani în urmă, tot din zone oltenești. Ridicând geanta voluminoasă, Mircea și-a luat la revedere de la tușa Saveta, i-a achitat chiria până la reluarea școlii și a ieșit la stația de autobuz. În stație, s-a întâlnit cu profesorul de geografie, care și el se reîntorcea
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402655115.html [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]