168 matches
-
crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), clopoței ("Campanula rotundifolia"), gâscariță ("Arabis alpina"), floarea-raiului ("Geranium macrorrhizum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), stânjenel siberian ("Iris sibirica"), buzdugan ("Sparganium neglectum"), ochiul boului de munte ("Aster alpinus"), omag ("Aconitum moldavicum"), vinariță ("Asperula odorata"), o specie de narcisă ("Narcissus stellaris"), gușa porumbelului ("Silene viridiflora"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), aerelul lui Sadler ("Ferula sadleriana"), stânjenel ("Iris gurtleri"), șoaldină mare ("Sedum maximum"), didiței ("Pulsatilla montana"), alior ("Euphorbia amygdaloides"), coada racului ("Potentilla erecta
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
bine poți perfecționa armele. Pe de altă parte se și scurtează perioada de inovație. Piața centrală - În piața centrală se întîlnesc soldații tăi. Aici poți da comenzile de atac și îți poți stabili trupele. Statuie - Locuitorii satului aduc la statuie omagii Paladinului. Dacă Paladinul cade în luptă, aici ai posibilitatea să numești un soldat ca nou Paladin. Târg - La târg poți negocia cu alți jucători sau le poți trimite materii prime. Tăietori de lemne - Tăietorii de lemne lucrează în păduri dese
Triburile () [Corola-website/Science/312268_a_313597]
-
satul Livedea aș vrea să mă mut cu copiii și caprele și câinii mei, să stau într-o casă ca a țaței Voica și să mă gândesc cât s-a schimbat lumea, țara și peizajul gospodăresc, în numai câțiva ani. Omagii frământatului socotitor Socrate Ene, care ne-a delectat o dimineață cu teafăra d-sale personalitate - și noroc! Tudor Arghezi. 25 octombrie 1954”. ...Am revenit nu demult la Livedea, cu intenția de a-i ruga pe noii mai-mari ai locului să
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
sau așa ceva). Gândește-te din nou, te rog, la Voronca, Peltz. Turdeanu îmi spune că posedă ambele vol[ume] de Br[ătescu]-Voinești. Orașul cu salcâmi îl poți afla la d[octo]r[ul] Hechter, medic la Sceaux. Atât, deocamdată... Omagii d[oam]nei Boulay (sau Baillet). Iar d[umi]tale, noroc și curaj, cu o caldă strângere de mână, B. Munteanu * REVUE DE LITTÉRATURE COMPARÉE dirigée par J.-M. CARÉ et M. BATAILLON Rédaction: B. Munteano 15, Rue du Docteur
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
dorești ceva cărți, scrie-mi, pe la 1-2 iunie vom fi acasă. Aici anexez patru pagini, note franceze, și te rog dă-le Luceafărului sau Familiei, dacă socoți că merită difuzarea. Îți mulțumesc f[oarte] mult. Soția și cu mine transmitem omagii soției dșumițtale și vă dorim numai bucurie și sănătate. Cu afecțiune al d[umi]tale, Gh. Bulgăr [P.S.] Confirmă-mi primirea acestei scrisori! Adresa pe plic! [Scriitorului Marin Bucur, Strada Avrig, Bloc U1, Scara 3, Etajul 5, Apartamentul 97, Bucarest
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
Munților Rodnei ("Lychnis nivalis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), foaie-grasă (cu specii de "Pinguicula vulgaris" și "Pinguicula alpina"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), ranunculus ("Ranunculus thora"), omag vânăt ("Aconitum toxicum"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), degetăruț ("Soldanella hungarica ssp. hungarica"), ochiul găinii ("Primula minima"), laptele-stâncii ("Androsace chamaejasme"), splină ("Chrysosplenium alpinum"), paroinic ("Orchis ustulata"). În arealul parcului a fost redescoperită după mai bine de 100 de ani o
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexă I-a). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: angelica ("Angelica archangelica"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum"), coada șoricelului ("Achillea lingulata"), strugurii ursului ("Arctostaphylos uva-ursi"), căldărușa ("Aquilegia nigricans ssp. subscaposa"), omag ("Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), coada-smeului ("Calla palustris"), orhidee ("Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Herminium monorchis"), căpșuniță-roșie ("Cephalanthera rubra"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii"), mlăștinița
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
din punctul “Dealul Alb” este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a. Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc. Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor prăbușite
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
pajiște și stâncărie (dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă); cu specii de: gâscariță ("Arabis alpina"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), in galben ("Linum flavum"), clopoței ("Campanula rotundifolia"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata"), ochiul boului de munte ("Aster alpinus"), omag ("Aconitum moldavicum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica") sau "Taraxacum hoppeanum" - o specie carpato-balcanică.
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
a "Consiliului European", anexa I-a): clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"; care vegetează alături de: floare de colț ("Leontopodium alpinum"), angelică ("Angelica archangelica"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag (din speciile: "Aconitum moldavicum" și "Aconitum toxicum"), orhidee (din speciile: "Coeloglossum viride, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza sambucina, Herminium monorchis, Platanthera chlorantha, Pseudorchis albida, Spiranthes spiralis, Traunsteinera globosa"), brebenei ("Corydalis capnoides"), cădelniță ("Campanula carpatica"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), vinețele ("Centaurea melanocalathia
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
lanțului carpatic al Orientalilor. În arealul parcului este întâlnită o gamă diversă plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă. Specii floristice : piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), vulturică ("Hieracium rotundatum"), spata dracului ("Matteuccia struthiopteris"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), asmățui sălbatic ("Chaerophyllum hirsutum ssp. glabrum"), ciulin ("Carduus nutans"), colțul-lupului ("Cirsium erisithales"), ruțișor ("Thalictrum aquilegiifolium"), angelică ("Angelica palustris"), arnică ("Arnica montana"), coada-smeului ("Calla
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
Festuca strictă"), pipirig ("Juncus castasneus"), scradă ("Festuca drymeja"). Dintre plantele endemice pentru Carpații românești, aici vegetează specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), vulturica ("Hieracium kotschyanum" și "Hieracium rotundatum"), cădelnița ("Campanula carpatica"), clopoțel ("Campanula serrata"), splina ("Chrysosplenium alpinum"), piciorul cocosului ("Ranunculus carpaticus"). În parc vegetează și două specii (vulnerabile) de plante carnivore (insectofage): roua cerului ("Drosera rotundifolia
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
colectivă, civilă și religioasă a cetățiilor grecești preamarind omul. Punctul culminant al interesului pentru om este atins de Sofocle ce spune că omul este "cea mai mare minune". Nu numai în sculptură ci și în pictură, în dramaturgie, se aduc omagii omului. Lisip din Siciona este contemporan cu Praxiteles, Alexandru cel Mare și Scopas și Policlet. El are un stil mai sever și auster, preferând personaje reprezentând atleți. Lisip aduce noul în sculptură prin alungirea proporțiilor și realizarea canonului de 8
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
vegetează o gamă diversă de plante caracteristice turbăriilor; printre care: curechi de munte ("Ligularia sibirica") - specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), omag vânăt ("Aconitum toxicum"), arnică ("Arnica montana"), ruginare ("Andromeda polifolia"), brădișor (cu specii de: "Lycopodium selago" și "Huperzia selago") sau pedicuță ("Lycopodium clavatum"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți
Turbăria Ruginosu () [Corola-website/Science/323970_a_325299]
-
Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de flori și ierburi: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), leurdă ("Allium ursinum"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), alior ("Euphorbia amygdaloides"), vinariță ("Galium odoratum"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), orhidee (cu
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
social media, în particular Twitter, pentru a-i ajuta pe alții să găsească adăpost, folosind hashtag-ul #PortesOuvertesNice, o variantă a unui hashtag folosit în alte atacuri recente în Franța. De asemenea, mai multe website-uri precum Google sau YouTube au adus omagii victimelor atentatului. Atentatul comis pe 14 iulie la Nișă a provocat un val de indignare printre liderii politici din întreaga lume. Într-un comunicat al Casei Albe, președintele american, Barack Obama, a condamnat ferm "ceea ce pare a fi un oribil
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
blagayana"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mac galben ("Glaucium flavum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
decât o insignifiantă diferență de vârstă, de cel puțin un an, Hephaestion fiind cel mai mare. La Troia, Alexandru venerează luptătorii de legendă; se spune că ar fi vizitat mormântul strămoșului sau (ipotetic) Achilles, iar Hephaestion i-ar fi adus omagii lui Patroclus, camaradul lui Achilles. Încă o dată, se dovedește că Hephaestion i-a fost partener lui Alexandru, deoarece, în acel secol IV î.Hr., exista credința că cei doi eroi legendari amintiți mai sus au fost iubiți (mai mult, Homer spune
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
printre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), vinarița ("Asperula odorata"), omag ("Aconitum moldavicum ssp. lycoctotum"), pochivnic ("Asarum europaeum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), frate-cu-soră ("Melamphyrum nemerosum" specie endemica), ghiocel ("Galanthus nivalis"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), bărboasa ("Botriochloa ischaemum"), mărgica ("Melica transsilvanica"), timoftica ("Pleum alpinum"), studentiță (Arenaria serpyllifolia), firuța ("Poa nemoralis"), bărbișoara
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
pășuni și fânețe. La nivelul ierburilor vegetează câteva rarități floristice protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: omag galben ("Aconitum anthora"), garoafă de munte ("Dianthus tenuifolius"), ghințură punctată ("Gentiana punctata") sau bulbuc de munte ("Trollius europaeus"). Aici este întâlnită o specie rară a pajiștilor alpine, cunoscută de localnici sub denumirea populară de oiță ("Anemona narcissiflora").
Vârful Cârligați () [Corola-website/Science/323932_a_325261]
-
Viena, locuitorii orașului Șopron, denumit "Ödenburg", s-au predat forțelor militare ale marelui vizir Kara Mustafa și, pentru că au fost cruțați, au trebuit sa plateasca impozite considerabile. După victoria trupelor imperiale austriece asupra trupelor otomane, locuitorii din Șopron au oferit omagii împăratului de la Viena și au primit iertare de la acesta. Astfel Șopron nu a fost pedepsit pentru colaborare cu otomanii. După Primul Război Mondial urma să devină capitala provinciei austriece Burgenland. Guvernul Ungariei a obținut o înțelegere în urma căreia a fost
Sopron () [Corola-website/Science/297724_a_299053]
-
myrtillus L."). Vegetația ierboasa de pajiști și stâncărie este alcătuită din rarități floristice cu specii de: sângele voinicului ("Nigritella rubra"), floare de colț ("Leontopodium alpinium Cass"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), iedera albă ("Daphne blagazana"), gențiana ("Gențiana clusii"), rușulița ("Hieradum aurantiacum") sau omagul galben ("Aconitum anthora"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de specii; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Urasus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
făcut membru cu drepturi depline, a ținut un discurs în mai 1911 pe tema Filozofia istoriei intitulat " Două concepții istorice", prefațat de Xenopol. În luna august a aceluiași an, se afla din nou în Transilvania, la Blaj, unde a adus omagii Societății Culturale ASTRA. Și-a adus prima contribuție la drama românească cu o piesă numită după și al cărui personaj principal era "Mihai Viteazul", una din cele douăzeci de titluri din acel an pentru aforismele strânse ("Cugetări", "Musings") și memorii
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
album are un succes deosebit la public. În anul 1999 apare maxi-single-ul " Nu mă uită", o colaborare cu Anda Adam; cu acest maxi-single se pare că a început declinul trupei. Anul 2000 aduce albumul "Plus Infinit", pe care sunt aduse omagii trupei B.U.G. Mafia dar și unor foști membri ai Sindicatului R.A.N.-S., Vexxatu Vexx și Deceneu. În anul 2001 apare E.P.-ul "Pătratul Roșu", considerat cel mai slab material scos de trupă după maxi-single-ul " Nu mă uită" din
R.A.C.L.A. () [Corola-website/Science/306350_a_307679]
-
bitanică și condamnată la închisoare pe viață, dar curând (în 1917) este eliberată datorită unei amnistii generale. A murit la un spital din Dublin ca urmare a unui cancer sau a unei tuberculoze. Timp de două zile, irlandezii au adus omagii trupului ei neînsuflețit. A fost înmormâmntată alături de alți mari luptători pentru cauza irlandeză.
Constance Markievicz () [Corola-website/Science/333466_a_334795]