73 matches
-
pentru compunerea lui. Vezi Joannu P. Papiu, Cuventări funebrali seau la casuri de moarte, Gherl’a MDCCCLXXV; Zacharia Boiu, Cuventări funebrali și memoriale, Sibiu, 1889; Titu Budu, „Cuventări funebrale și iertațiuni din auctori renumiți și din scriptele repausatului. Despre profilul omileticii funebre transilvănene la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX”, în Symposia. Caiete de Etnologie și Antropologie, Craiova, Centrul Creației Populare Dolj, 2002, pp. 215-234, citate de Marius Rotar, „Tăceri concentrice. Despre percepția cadavrului la sfârșitul secolului al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
teologic, istoric, literar și filologic. Ca profesor la Academia Mihăileană, a redactat manuale de limba franceză, de retorică și o geografie a Țărilor Române. Pentru învățământul teologic trece la lucrări docte, specializate, acoperind domenii ca dogmatica, pastorala, hermeneutica, dreptul canonic, omiletica, arheologia biblică și istoria bisericească. Elaborează Istoria bisericească a românilor pe scurt (1871), bazată pe documentația făcută la Kiev și pe surse românești: Petru Maior, Gh. Șincai, Dionisie Fotino, Andrei Șaguna, Mihail Kogălniceanu ș.a. Poeziile originale, rămase în manuscris, mărturisesc
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
principe și de mitropolitul Varlaam al Ardealului, instalează în 1683 o tipografie românească la Sebeș, mutată în 1685 la Bălgrad (Alba Iulia). Prima tipăritură aparținând lui Z., Sicriul de aur. Carte de propovedanie la morți (1683), este o lucrare de omiletică funebră, cu originea în textele sfinte. Motouri, trimiteri pilduitoare sau pasaje epice sunt preluate din Noul Testament (1648) și din Psaltirea (1651) apărute la Bălgrad, iar citatele din Vechiul Testament sunt traduse după o Biblie maghiară de la Vizsoly, din 1590. Cele cincisprezece
ZOBA DIN VINŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290745_a_292074]
-
veacurilor vechi, I, Buda, 1800. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit., III, 290-294; Ioan Lupaș, Ioan Piuariu-Molnar. Viața și opera lui, București, 1939; Popovici, Studii, I, 272-278; N. A. Ursu, Formarea terminologiei științifice românești, București, 1962, 39, 59-61; Dumitru Belu, Cea dintâi omiletică în limba română. Retorica de la 1798, MA, 1963, 9-10; Ist. lit.,II, 98-103; Sasu, Retorica, 116-149; Mircea Popa, Ioan Molnar Piuariu, Cluj-Napoca, 1976; Dicț. lit. 1900, 681-682; Ursu, Contribuții, 332-352. C.T.
PIUARIU-MOLNAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288832_a_290161]
-
rămas până astăzi aproape necunoscut în spațiul extra-eclezial. Trebuie spus din capul locului că părintele Teofil este, înainte de orice, o stare de spirit. Dacă livrescul nu-l pune întotdeauna în valoare, Cuvântul își găsește întotdeauna sălaș în nerostitul rostirii sale. Omiletica sa atât de profundă, competența liturgică, acuratețea exegezelor, o lungă experiență monastică - nu acestea îi aduc mai întâi pe creștini în sălile de conferințe. Părintele este convingere pentru că este trăire; de aceea, chiar și atunci când rostește banalități el rămâne spumos
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și carnet de partid. Printr-o curioasă îmbinare de zel neomarxist și râvnă evanghelică, teologii oficiali ai țărilor socialiste au înfierat „neagra orânduire capitalistă”1. „Înfrățirea între popoare” era legitimată prin recurs la izvoarele patristice. Sfidarea bunului-simț a făcut din omiletica de tip monastic o feudă pentru ecumenismul stângist (altminteri, profund costisitor). Citarea trunchiată din operele unor autori ca Vasile cel Mare sau Ioan Casian a putut dezlega atacul împotriva pieței concurențiale, favorizând ideea centralismului dirijist în economie și - astfel - demisia
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
are pentru știința cateheticii aceeași importanță, dacă nu una mai mare, pe care o are lucrarea din tinerețe a contemporanului său grec, Sfântul Ioan Gură de Aur (Despre slava deșartă și cum trebuie părinții să-i crească pe copii), pentru omiletică și teologie pastorală”. Nu este lipsit de interes faptul că practica catehizării din școala timpurie a condus la această scriere: diaconul cartaginez Deogratias roagă pe episcopul și prietenul său Augustin să-i dea îndrumări privind instruirea catehumenilor. Ceea ce îl determină
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
deja implicită în înțelegerea esenței tehnicii. Orice altă etică gândită pe măsura individualului ar fi neadecvată macroacțiunii planetare a umanității, ar rămâne ceva "penultim" în raport cu realitățile ultime produse de tehno-știință. Într-o epocă dominată de nihilism, eticile rămân în planul omileticii. Întrebarea care se impune este dacă nihilismul este cu adevărat după cum considera Heidegger un punct de sosire inevitabil al raționalismului occidental, un fel de adeverire esențială a puterii distructive a raționalității născute odată cu grecii, sau dacă acesta nu este mai
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
personalizat de convingeri ce denotă predispoziția asimilărilor în temei exclusiv empiric și reflectă, totodată, intenția delimitării etice, a închiderii mentale într-un spațiu imuabil al principialității. Aici, dubla semnificație a discursului, pe de o parte, aforistică, deseori cu accentele unei omiletici personalizate un melanj între componenta sentențioasă și/sau sapiențială, sprijinită pe morala creștină, exemplul biblic pilduitor sau referința autobiografică susceptibilă de a fi atribuită satiristului în calitatea sa de critic al moravurilor -, iar pe de altă parte, estetică, aparținând moralistului-creator
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ce izvoare se poate Însă apela pentru a Însufleți această lume a comunităților sătești, cunoscută Îndeobște drept „lumea care tace” pentru istoric? Avem la Îndemână, În primul rând, elementele culturale care intră În lumea satului: literatura religioasă, În special cea omiletică, apoi bucvariile, catehismele și manualele destinate Învățământului elementar, urmate de calendare și de cărțile populare, de „Învățătură” sau de „Înțelepciune”. Ne stau apoi la dispoziție intervențiile oficialităților laice sau ecleziastice În mediul comunității tradiționale, reglementările care se expediază În mod
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
excepții, se continuă până astăzi -: teoretic, de la pretenția chiriarhilor noștri de a se raporta la interesele politice ale statului neocomunist. Iată de ce unii prelați ai Bisericii Ortodoxe Române nu au renunțat la aceste năravuri, răsfrângându-se inclusiv la nivelul calității omileticii lor căldicele - există și aici, în plan formal, o serie de stereotipii la care preoții ar trebui să renunțe: de exemplu, în loc de formula canonică, pe linia tradiției patristice, a fraților creștini, marcă esențială a monahismului ortodox, unii clerici optează pentru
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Liviu Brânzaș privind incompatibilitatea dintre noțiunea de creștin și cea de membru de partid comunist. Predica ortodoxă trebuie să cuprindă mereu acel cuvânt duhovnicesc de sancționare a purtătorilor stindardului comunist, indiferent de haina sub care ei se ascund astăzi, pentru ca omiletica să fie cu adevărat continuarea CUVÂNTULUI DUMNEZEIESC. Mai mult, predica trebuie adusă în actualitatea imediată a mărturisirii lui Hristos: aici, preotul este dator să ia atitudine față de aspectele grave ale realității decerebrate - de la probleme legate de atacul asupra familiei creștine
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
excepții, se continuă până astăzi -: teoretic, de la pretenția chiriarhilor noștri de a se raporta la interesele politice ale statului neocomunist. Iată de ce unii prelați ai Bisericii Ortodoxe Române nu au renunțat la aceste năravuri, răsfrângându-se inclusiv la nivelul calității omileticii lor căldicele există și aici, în plan formal, o serie de stereotipii la care preoții ar trebui să renunțe: de exemplu, în loc de formula canonică, pe linia tradiției patristice, a fraților creștini, marcă esențială a monahismului ortodox, unii clerici optează pentru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Liviu Brânzaș privind incompatibilitatea dintre noțiunea de creștin și cea de membru de partid comunist. Predica ortodoxă trebuie să cuprindă mereu acel cuvânt duhovnicesc de sancționare a purtătorilor stindardului comunist, indiferent de haina sub care ei se ascund astăzi, pentru ca omiletica să fie cu adevărat continuarea CUVÂNTULUI DUMNEZEIESC. Mai mult, predica trebuie adusă în actualitatea imediată a mărturisirii lui Hristos: aici, preotul este dator să ia atitudine față de aspectele grave ale realității decerebrate de la probleme legate de atacul asupra familiei creștine
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
al XX-lea, urmărind ca într-o peliculă cinematografică chipul și activitatea blândului păstor Nectarie. Nectarie Cotlarciuc - autorul, este mai puțin cunoscut în literatura laică, iar în literatura religioasă s-a făcut cunoscut, în parte, prin lucrările sale în domeniul Omileticii (Chestiuni omiletice), Liturgicii (Liturgica Bisericii Ortodoxe, pe care a completat-o și a reeditat- o), prin acțiunile întreprinse în Fondul Bisericesc al Bucovinei. Cum este și normal, informații despre timpul păstoririi lui Cotlarciuc se găsesc în arhivele de la Cernăuți, unde
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Aceste prelegeri s-au păstrat în mare parte [...]. Unii dintre profesori și-au completat aceste prelegeri și le-au publicat [...]. Noi... ne-am fost făcut planul să edităm cursurile și manualele din toate disciplinele Teologiei Practice, adecă odigetica, catehetica...apoi omiletica și liturgica. În scopul acesta revedeam cursurile mereu, cercetându-le și completându-le, făcându-le modificări [...]. Provedința nu ne-a lăsat să ne continuăm frumoasa profesiune de profesor și chemat la scaunul episcopal apoi Mitropolitan, nu ne-am putut realiza
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și originea cultului, ființa și necesitatea cultului, întregiri la literatura liturgică, anul bisericesc, sărbătorile legale, ajunarea ș.a. A mai scris, de asemenea, un scurt istoric al ctitoriilor moldovenești, studii de apologetică, filosofie și psihologie a religiei, de istoriografie bisericească, de omiletică și de teologie pastorală și a descoperit dând publicității o serie de documente vechi moldovenești din Bucovina. Conștient de vechimea clasică a românității, cu rădăcini adânci în civilizația europeană, în autohtonismul daco-roman și în tradiția creștină, Nicolae Cotlarciuc declara cu
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
teologic. Fiind singurul profesor multispecializat, conform modelului de învătământ german, și din cauza lipsei unui corp profesoral adecvat și competent, în anii care vor urma, îl vom regăsi pe Corneliu Onilă predând la diferite catedre, precum Noul Testament, Vechiul Testament, Dogmatica, Limba greacă, Omiletica, Catehetica, Patrologie, Istoria Religiilor, exercitând un rol determinant în formarea profesională și duhovniceasca a viitorilor slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române. La scurt timp după revenirea în țara de la studiile doctorale, Corneliu Onilă va lua o decizie importantă, alegând că toată
Corneliu Onilă () [Corola-website/Science/308635_a_309964]
-
studiilor teologice, secundare și elementare. La Seminariul teologic a mai adăugat, în anul 1879, în programul de învățământ câteva studii practice: ritul oriental, cântul, tipicul bisericesc, dreptul civil, economia rurală, medicina pastorală, iar în 1888, a mai adăugat filosofia, liturgica, omiletica. Profesorii de la seminariul teologic nu puteau fi decât doctori în teologie. Mitropolitul prezida examenele pe care le susținea clerul tânăr. Din banii proprii a ridicat internatul pentru băieți de la Blaj, pe care l-a transformat, începând cu anul școlar 1892-1893
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
universitățile din Tesalonic - Grecia (1980-1984) și Fribourg - Elveția (1982-1984). A obținut titlul științific de Doctor în Teologie al Universității din Fribourg (1984) și al Facultății de Teologie Ortodoxă din București (1990). În anul 1990 devine asistent universitar la Catedra de Omiletică din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din București și tot în același an este hirotonit preot pentru Biserica Kretzulescu din București, unde slujește și astăzi. Din anul 2000 ocupă funcția de Prodecan al Facultății de Teologie Ortodoxă din București, precum și pe
Vasile Răducă () [Corola-website/Science/303625_a_304954]
-
Ortodoxă din Tesalonic, obținând calificativul „excepțional”. La 15 ianuarie 1999 a depus jurământul de Doctor în teologie, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Tesalonic. La 4 februarie 1999 a dat examen și a fost admis ca preparator la disciplinele: Catehetică, Omiletică și Practică Pedagogică, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia. Este hirotonit ca diacon la 10 aprilie 1999, iar a doua zi este hirotonit preot celibatar, pe seama Catedralei arhiepiscopale din Alba Iulia. În vara anului 1999 a predat la
Petroniu Florea () [Corola-website/Science/304008_a_305337]
-
Candela” de la Cernăuți (1882- 1883), membru în comitetul de conducere al "Societății pentru cultura și literatura română" din Bucovina. A primit titlul de "doctor honoris causa în Teologie" în 1879. Este autorul a numeroase lucrări de referință în domeniul teologiei: Omiletica Bisericii drept credincioase răsăritene(1875), prelegerile de Liturgică, litografiate, care au fost prelucrate, completate și editate de urmașul său la catedră, Dr. Teodor Tarnavschi și cursul de Pastorală care de asemenea a rămas în manuscris litografiat (prelucrat și editat mai
Vasile Mitrofanovici () [Corola-website/Science/326012_a_327341]
-
de urmașul său la catedră, Dr. Teodor Tarnavschi și cursul de Pastorală care de asemenea a rămas în manuscris litografiat (prelucrat și editat mai târziu în partea a doua a lucrării lui Dionis Ieremiiv). A alcătuit primele manuale de Liturgică, Omiletică și Pastorală la nivel universitar și a publicat o serie de predici și studii în revista "Candela", cel mai important fiind intitulat „Despre disciplina penitențiară în Biserica Ortodoxă din timpurile cele mai vechi până în ziua de azi”.
Vasile Mitrofanovici () [Corola-website/Science/326012_a_327341]