126 matches
-
Despre Schimbarea la Față în spiritualitatea răsăriteană. Monahism, istorie și eshatologie Aflat în inima evangheliilor sinoptice, misteriosul episod al Schimbării la Față a lui Iisus Hristos s-a bucurat de o atenție specială în creștinismul răsăritean unde a suscitat multiple interpretări: exegetice, omiletice, liturgice, dogmatice, mistice și nu în ultimul rând iconografice. Faptul că reprezentarea cea mai veche a acestei scene evanghelice este faimosul mozaic care decorează, din anul 566, absida de deasupra sanctuarului bazilicii iustiniene de la poalele Muntelui Sinai atestă limpede interesul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
spațiului generos de aproape 6 hectare din jurul ei ca parc public, mărind suprafața spațiilor verzi din București. 3. Simbol al unității dintre lucrarea spirituală și socială a Bisericii În ansamblul Catedralei Mântuirii Neamului, lucrarea spirituală de ordin liturgic, catehetic și omiletic se va desfășura în unitate și completare cu lucrarea social-culturală - prin Centrul de conferințe și Muzeul creștinismului românesc -, social-filantropică - prin cantina și căminul pentru pelerini -, și social-medicală - prin Centrul de diagnostic și tratament -, toate în incinta Catedralei noi. 4. Simbol
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_catedrala_mantuirii_neamului_.html [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
spațiului generos de aproape 6 hectare din jurul ei ca parc public, mărind suprafața spațiilor verzi din București. 3. Simbol al unității dintre lucrarea spirituală și socială a Bisericii În ansamblul Catedralei Mântuirii Neamului, lucrarea spirituală de ordin liturgic, catehetic și omiletic se va desfășura în unitate și completare cu lucrarea social-culturală - prin Centrul de conferințe și Muzeul creștinismului românesc -, social-filantropică - prin cantina și căminul pentru pelerini -, și social-medicală - prin Centrul de diagnostic și tratament -, toate în incinta Catedralei noi. 4. Simbol
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422342180.html [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, care s-a născut la 19.07.1970 la Brașov, fiind absolvent și doctor în teologie, din anul 2004, al acestei prestigioase facultăți precum și cadru didactic, la secția catehetică - omiletică, în cadrul aceleiași distinse școli teologice. A făcut studii de specializare la Padova (Italia) și Versailles (Franța), cursuri de specializare în psihologie generală (1997 - 2000), în probleme legate de maltratarea copiilor (2000 - 2001), dependența de alcool și drog (2000) și altele
PARINTELE CONSTANTIN NECULA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_constantin_necula_.html [Corola-blog/BlogPost/367333_a_368662]
-
mine care îl cunosc de, relativ, puțină vreme adică doar câțiva ani, aici - la biserica ce-l are de ocrotitor spiritual și pe Sfântul Domnitor Român Neagoe Basarab și care a a avut, printre alții, un veritabil slujitor sacerdotal, pastoral, omiletic și catehetic - în persoana Părintelui Profesor Constantin Galeriu. Altfel spus, Părintele Nicolae Bordașiu, după cum am enunțat și mai sus, se conturează și se identifică, cel puțin în mintea și în inima mea, prin câteva trăsături și calități distincte: - în primul
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432189840.html [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
mine care îl cunosc de, relativ, puțină vreme adică doar câțiva ani, aici - la biserica ce-l are de ocrotitor spiritual și pe Sfântul Domnitor Român Neagoe Basarab și care a a avut, printre alții, un veritabil slujitor sacerdotal, pastoral, omiletic și catehetic - în persoana Părintelui Profesor Constantin Galeriu. Altfel spus, Părintele Nicolae Bordașiu, după cum am enunțat și mai sus, se conturează și se identifică, cel puțin în mintea și în inima mea, prin câteva trăsături și calități distincte: - în primul
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463553674.html [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
fost un exemplu al rezistenței prin credință. La fel ca și părintele, în perioada cât s-a aflat în închisoare și după ce a fost pus în libertate. În altă ordine de idei, dacă ar fi să vorbim puțin despre vocația omiletică - sau învățătorească - a Părintelui Constantin Voicescu vom susține că ea poate fi analizată doar în contextul celorlalte slujiri specifice preoției: cea sfințitoare și cea pastorală. Părintele nu învăța doar de la amvon, ci prin tot ce făcea ca preot și ca
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_voicescu_.html [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
părintele stavrofor Radu Botiș, în Prolog la această lucrare de însemnătate excepțională, nu numai pentru cei care studiază Teologia, dar pentru toți cei care doresc să înainteze și să se adâncească în viața de credință. O strălucită și cutremurătoare dizertație omiletică privind aceste momente fundamentale: Patima, Moartea și Învierea lui Iisus Hristos, momente de referință la care se raportează întreaga creștinătate de aproape două mii de ani. E un lucru știut: Drumul Crucii nu e ușor de străbătut. El presupune: răbdare, înțelegere
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1473225621.html [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
Bisericii Ortodoxe Române, Istoria Bisericească Universală, din Teologia Dogmatică, Teologia Liturgică, din Teologia Patristică (sunt amintiți, consemnați sau citați sfinții: Origen, Maxim Mărturisitorul, Grigorie Sinaitul, Grigorie Palama, Talasie Libianul, Vasile cel Mare, Atanasie cel Mare și mulți alții) din Teologia Omiletică și Catehetică, din Teologia Morală, Pastorală și Misionară, din istoria Arhitecturii Românești (în această privință, cele afirmate despre caracterul simbolic al bisericii mari (katolikonul mănăstirii) „Izvorul Tămăduirii” și, în special, despre pridvorul în stil brâncovenesc, respectiv neoromânesc, sunt o necesară
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_prof_stelian_gombos_1349770143.html [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
fost un exemplu al rezistenței prin credință. La fel ca și părintele, în perioada cât s-a aflat în închisoare și după ce a fost pus în libertate. În altă ordine de idei, dacă ar fi să vorbim puțin despre vocația omiletică - sau învățătorească - a Părintelui Constantin Voicescu vom susține că ea poate fi analizată doar în contextul celorlalte slujiri specifice preoției: cea sfințitoare și cea pastorală. Părintele nu învăța doar de la amvon, ci prin tot ce făcea ca preot și ca
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_vo_stelian_gombos_1348051016.html [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
prezinte bazele creștinismului (Secțiunea Biblică), strădaniile Sfinților Părinți și teologi de a aprofunda învățătura creștină (Secțiunea Sistematică: Dogmatica, Morala, Filozofia creștină), cât și mijloacele și strategiile prin care creștinismul s-a putut răspândi în lume(Secțiunea Practică: Dreptul bisericesc, Liturgica, Omiletica și Catehetica, Pastorala, Muzica, Pedagogia și Îndrumările misionare sau Sectologia). 2. Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxă Română”(1874-2014), Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, vol. II, hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, plastifiată, format A5, 692 pagini, 45
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1487974047.html [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
de unități prelucrate(studii, articole, recenzii, predici, reportaje, documente etc.) au fost grupate în două volume. În vol. I sunt cuprinse capitolele: I. Secțiunea Biblică(Vechiul Testament, Noul Testament); II. Secțiunea Sistematică(Dogmatică, Morală, Filozofie, Patrologie); III. Secțiunea Practică(Drept canonic, Liturgică, Omiletică, Catehetică, Pastorală, Pedagogie, Muzică, Îndrumări misionare); IV. Limbă și Literatură; V. Etnografie și Folclor; VI. Redacționale. Se adaugă o prefață și un indice de autori. Volumul al II-lea este pregătit pentru tipar și urmează să apară în scurt timp
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1487974047.html [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
1944)”, “Dimensiunea teologica - pastorala a operei Mitropolitului Nicolae Colan”, “70 de ani de la Dictatul de la Viena”, “Pastorala „De la inimă la inimă” din octombrie 1940 a Episcopului Nicolae Colan”, “Nicolae Colan pe căile apostoliei în județele Harghita și Covasna (1940-1944)”, “Opera omiletica șaguniană de la 1855”, “Protopopul Academician Ioan Lupaș - slujitor al Bisericii și al neamului”. Drept urmare, prin această bogată activitate publicistica, Părintele Profesor Dorel Mân s-a afirmat în istoriografia românească că un eminent cercetător al vieții și operei ierahului -cărturar Nicolae
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470202373.html [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
cf 255) Formarea pastorală va fi adaptată condițiilor locurilor și timpurilor, înzestrării seminariștilor fie celibatari fie căsătoriți și necesităților slujirilor pentru care ei se pregătesc. § 2. (cf 256 § 1) Seminariștii vor fi formați în primul rând în arta catehetică și omiletică, în celebrarea liturgică, în administrarea parohiei, în dialogul evanghelizator cu necredincioșii sau necreștinii sau cu credincioșii creștini mai puțin fervenți, în apostolatul social și în folosirea instrumentelor de comunicare socială, fără neglijarea disciplinelor auxiliare ca psihologia și sociologia pastorală. § 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
cf 255) Formarea pastorală va fi adaptată condițiilor locurilor și timpurilor, înzestrării seminariștilor fie celibatari fie căsătoriți și necesităților slujirilor pentru care ei se pregătesc. § 2. (cf 256 § 1) Seminariștii vor fi formați în primul rând în arta catehetică și omiletică, în celebrarea liturgică, în administrarea parohiei, în dialogul evanghelizator cu necredincioșii sau necreștinii sau cu credincioșii creștini mai puțin fervenți, în apostolatul social și în folosirea instrumentelor de comunicare socială, fără neglijarea disciplinelor auxiliare ca psihologia și sociologia pastorală. § 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
care se vor răspândi în toată lumea creștină. A murit la "Mănăstirea Sf. Sava", la 4 decembrie 749, unde se află și azi chilia și mormântul său. Are o operă bogată și variată. Conține tratate filosofice, dogmatice, polemice, exegetice, morale, ascetice, omiletice și imnologie. În scrierile sale a înfruntat toate ramurile teologiei. Cea mai cunoscută operă a sa este Izvorul gnozei, care are trei părți: Capitula philosophica, un fel de propedeutică a credinței, apoi Liber de haeresibus, unele informații despre erezii, și
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
are trei părți: Capitula philosophica, un fel de propedeutică a credinței, apoi Liber de haeresibus, unele informații despre erezii, și Expositio fidei; a mai scris și: Contra Jacobitas, De duabus in Christo voluntatibus, trei discursuri împotriva iconoclaștilor; scrierile exegetice și omiletice includ un comentariu la scrisorile pauline, predice despre nașterea și moartea Mariei; scrierile ascetice tratează despre post, despre virtuți și despre vicii. A luat parte cu siguranță și la compunerea unor Carmina (imnuri) liturgice. Scrierile Damaschinului au caracter compilator, întrucât
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
lupta împotriva viciilor și perfecționarea virtuților. A. Lucrarea sa fundamentală este "Πηγη γνωσεως" (în limba latină: "Fons cogitationis"), iar în limba română: "Izvorul Cunoștinței", în trei părți: B. Opere polemice: C. Opere exegetice: D. Opere morale și ascetice: E. Opere omiletice: F. Opere Poetice I se mai atribuie și romanul hagiografic "Viața lui Varlaam și Ioasaf", o poveste despre încreștinarea indianului Ioasaf, împreună cu toată familia sa, de către anahoretul Varlaam. Romanul a fost tradus ulterior în latină și slavonă. Versiunea slavonă a
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
au existat la Lod, la Cesareea și la Tzipori (Sepphoris), cea mai însemnată dintre ele fiind însă cea de la Tverya Tiberias. În aceasta din urmă au fost redactate comentariile la Mishna - Gemará - sub forma Talmudului palestinian sau ierusalimitean, precum și comentarii omiletice numite Midrashim. Din cauza situației dificile din punct de vedere demografic, religios și politic pentru evreii din Palestina în timpul stăpânirii bizantine, începând din secolul al III-lea centrul de greutate al iudaismului rabinic a trecut în importantele comunități ale evreilor din
Ieșiva () [Corola-website/Science/319500_a_320829]
-
părți ale Midrașului sînt Midraș Raba, Midraș Tanhuma, Ialkut Șimoni, Șifra și Mehilta. Midraș este și o metodă exegetică a textelor biblice, aplicate pentru studiul sau cercetarea Torei. Cuvîntul "midraș" poate fi folosit pentru a denota comentariile legale, exegetice și omiletice la Tanah (Biblia ebraică). Etimologic cuvântul provine de la verbul "daraș", care înseamnă a cerceta, a investiga, a explora. Conform opiniei lui Marc Ouaknin, Midraș este o metodă indirectă de exegeză a textului biblic în contrast cu Mișna, care este o metodă directă
Midraș () [Corola-website/Science/310497_a_311826]
-
materne (limba română), și limbile germană, greacă veche, greacă modernă, franceză, latină și ungară. Ca urmare a pregătirii sale deosebite, a calităților dovedite și a vieții curate, între 1932-1936, Nicolae Popovici a fost numit profesor de teologie dogmatică și apologetică, omiletică și limba greacă la Academia Teologică Ortodoxă din Sibiu. Nu rămâne mai mult timp profesor universitar deoarece este chemat la o slujire mai înaltă, fiind ales pe 28 aprilie 1936 ca episcop al Oradei (sau Oradiei, după o formă mai
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
în mod negativ perspectiva existențială a tinerilor teologi 47. Cursurile de îndrumare au fost concepute ca având în centrul pregătirii lor participarea zilnică la Liturghie, prin oficierea pe rând a acesteia de către toți preoții participanți, alături de orele de catehetică și omiletică în care urmau să se discute sarcinile pe care fiecare preot trebuia să le îndeplinească în parohia sa: concentrarea în săvârșirea actelor liturgice, intensitatea rugăciunii pentru captarea atenției credincioșilor, modalitatea de administrare a canoanelor după confesiune, dar și menținerea curățeniei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a liturghiei, vecerniei și utreniei, dar și cu necesitatea pregătirii morale pentru aceste slujbe. Toți preoții ortodocși trebuiau să învețe să se conformeze aceluiași ritm duhovnicesc fixat de patriarhul Justinian și deprins la cursurile de îndrumare. Accentul pus pe tipic, omiletică și catehetică, în combinație cu programul liturgic, trebuia să le arate preoților modalitatea practică de a face față religiei catolice și protestantismului, dar și modalitatea „demascării“ „dușmanilor“ „Patriei“, ascunși sub „falsul veșmânt“ al „imperialismului papal sau ecumenismului protestant“68. De
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și în ce perioadă anume a transmiterii textuale și a standardizării textului a avut loc această intervenție. Potrivit masorei tipărite, tiqqun soferim reprezintă o corectare (sau modificare) viva voce autorizată a limbajului biblic, făcută de către scribii care urmăreau anumite scopuri omiletice: j’’y <yrpws /wqt hayrqb /ylm, „cele optsprezece expresii care, citite, sunt numite tiqqun soferim”. Este interesant de menționat că studiile contemporane legate de această problemă pendulează între acceptarea deplină a celor optsprezece modificări scribale genuine și respingerea totală a
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
secolului al IV-lea d.Hr., iar tradițiile menționate în cuprinsul lor sunt mult mai vechi, mergând până a doua generație de tanaimi. Alte liste cu tiqqune apar în cadrul tradiției Tanhuma, sau Yelammedenu, care nu acoperă doar un singur midraș omiletic, ci o întreagă familie de midrașuri, cu propriul lor gen literar 3. Întrucât în prezent se studiază și se publică numeroase manuscrise aparținând acestei tradiții, trebuie amintit că numele Tanhuma se referă la rabbi Tanhuma 4, al cărui nume apare
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]