KorAP: Find »[drukola/base=omilie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...72 >

1,798 matches

Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205

monahul printr-un singur cuvânt: "kopos". "Fiindcă monahul ostenește în tot lucrul său (eis pan kopia). Așa este monahul". După Sfântul Vasile cel Mare bunurile duhovnicești se dobândesc "prin osteneli și sudori". Trebuie "să se facă luptă și război"spun Omiliile duhovnicești atribuite Sfântului Macarie cel Mare. Nevoința către desăvârșire este o activitate umană eminamente practică. S-a spus că theoria era idealul grecilor, și este fără îndoială, adevărat. Nici o afirmație nu trebuie însă generalizată prea mult. Vechea tendință "practică"va

PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658

disprețui realitățile prezente” . „Prima virtute, orice virtute constă în a fi străin de această lume și călător, a nu avea nimic în comun cu lucrurile de aici de jos, și a se detașa de ele ca și cum ar fi străine” Această omilie are o importanță deosebită pentru studiul temei eshatologiei. Ideea centrală este următoarea: la fel ca și Patriarhii Vechiului Testament, ar trebui să fim cu totul detașați de multe dintre lucrurile pământești și să aspirăm la cer. Acest texte sunt caracteristice

PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_teofan_mada_.html [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
Acest sfat, dat la Antiohia în anul 391, a fost adesea repetat creștinilor din Constantinopol și, chiar și când a fost alungat din funcția sa, Sfântul Ioan va reveni asupra acestei idei în scrisorile sale . Iată un extras din această omilie rostită la întoarcerea din primul său exil: „Ce să spun? Ce cuvinte să rostesc? Dumnezeu să fie binecuvântat! Iată ce v-am spus la plecare, iată ce vă spun la întoarcere, și nu am încetat să spun același lucru în timpul

PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_teofan_mada_.html [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
impunător dintre toți părinții și scriitorii bisericești, mai cu seamă în stil, alcătuind o expresie armonică a sufletului atenian, în fața lui etnicii elini ai vremii părând a fi niște artiști rudimentari barbari. Opera lui scrisă este formată în special, din omilii, tratate și epistole, care cuprind toată literatura pastorală, ascetică, morală, pedagogică, apologetică, dogmatică și a fiecărei situații istorice și particulare a Bisericii. Oratoria lui era inegalabilă, impozantă, omilia sa având contact direct cu ascultătorul. De aceea, și din prisma filologiei

PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_teofan_mada_.html [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
niște artiști rudimentari barbari. Opera lui scrisă este formată în special, din omilii, tratate și epistole, care cuprind toată literatura pastorală, ascetică, morală, pedagogică, apologetică, dogmatică și a fiecărei situații istorice și particulare a Bisericii. Oratoria lui era inegalabilă, impozantă, omilia sa având contact direct cu ascultătorul. De aceea, și din prisma filologiei universale, a fost caracterizat și numit Gură de Aur, Curgere de Aur, Cel care vorbește corect și înțelept. Și în continuare, este considerat cel mai distins retor bisericesc

PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_teofan_mada_.html [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399

Arhiep. Clujului, ed. IBMBOR, București 2001. Scrieri patristice Casian Romanul, Sfântul, Despre cele opt gânduri ale răutății în Filocalia, vol. I, trad. Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, ed. Institutul de Arte Grafice ,,Dacia Traiana” S.A., București 1947. Vasile cel Mare, Sfântul, Omilii și cuvântări, în col. P.S.B., vol. XVII, ed. IBMBOR, București 1986. Dicționare Bria, Pr. Prof. Dr. Ion, Dicționar de teologie ortodoxă, ed. IBMBOR, București 1994 Lucrări și studii teologice Daniel, Patriarhul B.O.R., Foame și sete după Dumnezeu - înțelesul

ÎNVĂŢĂTURA BISERICII NOASTRE DESPRE POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Invatatura_bisericii_noast_stelian_gombos_1361863810.html [Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399]
24] Fapte 13, 13; 14, 23; I Cor. 7, 5; II Cor. 6,5; [25] Daniel, Patriarhul B.O.R., Foame și sete după Dumnezeu - înțelesul și folosul postului, Ed. Basilica, București 2008, pag. 16; [26] Sfântul Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, ed. EIBMBOR, București 2004, pag. 8; [27] Ibidem, pag. 9; [28] Ibidem, pag. 13; Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Învățătura Bisericii noastre despre Postul Ortodox - cu foloasele și cu binecuvântările lui... Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția

ÎNVĂŢĂTURA BISERICII NOASTRE DESPRE POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Invatatura_bisericii_noast_stelian_gombos_1361863810.html [Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399]
Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836

și Sfântul Grigorie de Nyssa: „Dumnezeu este plenitudinea a tot ceea ce este bine și frumos în sine, fiindcă El posedă totul în Sine; El voiește numai ce și are tot ce voiește... frumos pe temeiul naturii Sale este numai Dumnezeu”Omilii la Hexameron, susține și el caracterul transcendent al frumuseții lui Dumnezeu: „dacă cele trecătoare sunt așa de frumoase cum vor fi cele veșnice? Dacă cele văzute sunt atât de frumoase cum vor fi cele nevăzute?... dacă pentru orb este o

DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
Corola-blog/BlogPost/347281_a_348610

în 543, prăznuită la 21 noiembrie. În sec.VII și sf. Andrei Criteanul face referire la această sărbătoare care avea loc la Ierusalim. Mai departe se cunoaște că în sec.VIII patriarhii Constantinopolului Gherman și Tarasie au rostit câte o omilie închinându-se Sfintei Născătoare. În Apus sărbătoarea a fost instituită mult mai târziu de către papa Grigorie al XI-lea la Avignon în anul 1374 după care s-a extins, mai ales, în timpul papilor Sixt al IV-lea și Sixt al

INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/21_noiembrie_intrarea_maicii_ion_untaru_1385011615.html [Corola-blog/BlogPost/347281_a_348610]
Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139

ha¬rului Duhului Sfânt în vede¬rea curățirii și sfințirii celor credincioși și a cosmosului în¬treg. Ele sunt indispensabile mân¬tuirii ca harul însuși. Referindu-se la darurile Du¬hu¬lui, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea într-o omilie a sa la Ru¬salii: „Te întreb, care bu¬nă¬ta¬te din cele ce alcătuiesc mân¬tu¬¬irea noastră nu s-a înfăptuit prin Duhul Sfânt? Prin Sfântul Duh ne-am izbăvit de robie, am fost chemați la libertate

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432714930.html [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787

aminte că toate cele omenești sunt nestatornice, mărirea și bogăția trec, omul însuși este slab și neputincios, supus în această lume bolii, bătrâneții și morții și că fără Dumnezeu nu este decât cenușă și fum (Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Fapte, 30, 3). De asemenea, aducerea aminte de păcatele noastre ne face să vedem propria ticăloșie și sărăcie duhovnicească. Conștiința că tot binele vine de la Dumnezeu și orice este bun în om își are izvorul în Ziditorul firii noastre

DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_cruce_si_postu_stelian_gombos_1394011653.html [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
Clujului, ed. IBMBOR, București 2001. 2. Casian Romanul, Sfântul, Despre cele opt gânduri ale răutății în Filocalia, vol. I, trad. Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, ed. Institutul de Arte Grafice ,,Dacia Traiana” S.A., București 1947. 3. Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul, Omilii și cuvântări, în col. P.S.B., vol. XVII, ed. IBMBOR, București 1986. 4. Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Dicționar de teologie ortodoxă, ed. IBMBOR, București 1994 5. Daniel, Patriarhul B.O.R., Foame și sete după Dumnezeu - înțelesul și folosul postului

DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_cruce_si_postu_stelian_gombos_1394011653.html [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780

zile în care să postim ca să ne împărtășim. Ci se cuvine să se gândească și la cele pe care acest dumnezeiesc Părinte le menționează mai sus și mai jos în același cuvânt, precum și la cauza pentru care ține la această omilie. Fiindcă, așa cum afirmă ei, ea dovedește că dumnezeiescul Ioan Hrisostom limita întrebuințarea dumnezeieștii împărtășiri numai în ziua de Paști, lucru pe care vor să-l instituie acești apărători ai celor patruzeci de zile, atunci, potrivit opiniei lor, se cade ca

DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
find potrivnic nu numai Apostolilor și Sinoadelor Ecumenice și locale și celorlalți purtători de Dumnezeu Părinți care tratează despre împărtășirea continuă, ci și lui însuși, deoarece tocmai el vorbește mai mult decât alții despre cuminecarea permanentă atât în multe alte omilii ale lui, cât și în aceasta zicând: "Așadar, nu-mi pune în fața acest lucru, ci arată-mi-l pe acela, și anume că așa a poruncit să facem Iisus Hristos, fiindcă eu îți arăt, dimpotrivă, că nu doar că nu

DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
mai prăsnuiască cineva împreună cu iudeii, ci după echinocțiul de primavară, în zi de duminică, pentru ca să nu mai coincidă cu paștele iudaic. Cu toate acestea, unii au insistat în răul lor obicei, și acestora li se adresează dumnezeiescul Ioan Hrisostom în omilia aceasta, mustrându-i că disprețuiesc atația dumnezeiești Părinți numai din cauza răului lor obicei. Din aceasta cauză lăuda el atât de mult demnitatea dumnezeieștilor Părinți de la Sinodul I Ecumenic și le atribuie regula celor patruzeci de zile și spune că au

DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657

aceasta iubiților? Dacă va fi întărită mintea noastră cu credința în Dumnezeu, dacă vom căuta cele bine plăcute Lui și bine primite de El, dacă vom săvârși cele potrivite voinței Lui și dacă vom merge pe calea adevărului ... ”[23]. Autorul omiliei, numită și a doua epistolă către corinteni, comparând efortul depus de creștini în această viață pentru apropierea de Iisus Hristos cu o competiție sportivă, spune: „la întrecerile acestea de pe pământ mulți aleargă, dar nu toți sunt încununați, ci numai aceia

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329221895.html [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260

zile în care să postim ca să ne împărtășim. Ci se cuvine să se gândească și la cele pe care acest dumnezeiesc Părinte le menționează mai sus și mai jos în același cuvânt, precum și la cauza pentru care ține la această omilie. Fiindcă, așa cum afirmă ei, ea dovedește că dumnezeiescul Ioan Hrisostom limita întrebuințarea dumnezeieștii împărtășiri numai în ziua de Paști, lucru pe care vor să-l instituie acești apărători ai celor patruzeci de zile, atunci, potrivit opiniei lor, se cade ca

DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
find potrivnic nu numai Apostolilor și Sinoadelor Ecumenice și locale și celorlalți purtători de Dumnezeu Părinți care tratează despre împărtășirea continuă, ci și lui însuși, deoarece tocmai el vorbește mai mult decât alții despre cuminecarea permanentă atât în multe alte omilii ale lui, cât și în aceasta zicând: "Așadar, nu-mi pune în fața acest lucru, ci arată-mi-l pe acela, și anume că așa a poruncit să facem Iisus Hristos, fiindcă eu îți arăt, dimpotrivă, că nu doar că nu

DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
mai prăsnuiască cineva împreună cu iudeii, ci după echinocțiul de primavară, în zi de duminică, pentru ca să nu mai coincidă cu paștele iudaic. Cu toate acestea, unii au insistat în răul lor obicei, și acestora li se adresează dumnezeiescul Ioan Hrisostom în omilia aceasta, mustrându-i că disprețuiesc atația dumnezeiești Părinți numai din cauza răului lor obicei. Din aceasta cauză lăuda el atât de mult demnitatea dumnezeieștilor Părinți de la Sinodul I Ecumenic și le atribuie regula celor patruzeci de zile și spune că au

DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
Corola-website/Journalistic/101562_a_102854

și a păstrat acest înțeles până astăzi în Biserică, potrivit crestinortodox.ro. Astfel, prin Tradiție, magii de la Răsărit, au fost în tot acest timp, "foarte prezenți" în cultul și viața Bisericii. Ne vorbesc despre magi Sfinții Părinți în tâlcuirile și omiliile lor la Evanghelia după Matei, reprezentările iconografice, dar și imnografia. Magi sau împărați? Atât în Vechiul cât și în Noul Testament cuvântul mag are sensul de "magician", "vrăjitor". Sfanțul Iustin, Origen, Sfanțul Augustin, Sfanțul Ieronim găsesc același înțeles în cel de-

Misterul celor trei magi, martorii nașterii lui Iisus Hristos by Crișan Andreescu (2015) [Corola-website/Journalistic/101562_a_102854]
Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307

ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Accente > DESPRE RELAȚIA DINTRE RAȚIUNE ȘI CREDINȚĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 30 din 30 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Omilia 22 către tineri Autoritatea Sfântului Vasile în recomandările făcute celor tineri Atitudinea și gândirea Sfântului Vasile cel Mare față de relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă

DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
transfigurată de experiența sa duhovnicească și eclesială. Sfântul Vasile cel Mare nu recomandă sfaturi gratuite, detașate de experiența sa de viață. Puterea și revelația atitudinii exprimate de marele sfânt capadocian provin din asumarea cu maturitate a încercărilor vieții. În începutul Omiliei către tineri, Sfântul Vasile cel Mare subliniază că viața și experiența trăite de el îl legitimează în ceea ce recomandă. El afirmă: „Vârsta pe care o am, multele încercări prin care am trecut și participarea din destul și la bucuriile și

DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
recomandărilor sale preocuparea constantă pentru viața veșnică. Asumând această atitudine, osteneala existentă în practicarea virtuților este motivată, întrucât cunoștința ca expresie a virtuții nu este trecătoare. Sfântul Vasile cel Mare îi îndeamnă pe nepoții săi (cei cărora se adresează prin Omilia către tineri) să aibă în vedere educația structurată pe adevărul viu care propovăduiește viața veșnică și virtutea. El mărturisește: „Pentru această viață veșnică v-aș îndemna să strângeți merinde, mișcând, după cum spune proverbul, orice piatră de unde ați putea avea folos

DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
cea mai bună și să facem fapte de virtute, cu nădejdea că obișnuința va face plăcută o viață ca aceasta. E rușinos să pierdem prezentul, iar mai târziu să rechemăm trecutul, când căința nu ne mai folosește ”. Referindu-se la Omilia către tineri, patrologul I. G. Coman menționa: „Sfântul Vasile are pasiunea lucrurilor folositoare și fundamentale. Educatorul nostru enunță limpede principiile educației creștine. Munca, răbdarea, virtutea, înțelepciunea, domnia sufletului asupra trupului, viața trăită în perspectiva nemuririi, iată, în câteva cuvinte, ce

DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
perspectiva nemuririi, iată, în câteva cuvinte, ce îndeamnă pe nepoții săi Arhiepiscopul Cezareei. Educația preconizată de Sfântul Vasile urmărea folosul practic, exercițiul neîntrerupt pentru atingerea scopului și monarhia absolută a spiritului. Este tocmai ce trebuie mai mult timpului de față”. Omilie la Psalmul 1 Binele este împlinit prin credință, nu doar prin rațiune Opțiunea pentru virtute și consecvența în practicarea binelui nu sunt doar consecințe ale rațiunii analitice. Chiar dacă, în mod logic virtutea se prezintă ca o opțiune rezonabilă față de viața

DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]