205 matches
-
a raționa în cele mai diverse moduri. Despre acea calitate a lui Ulise referitoare la dorința sa de cunoaștere, la comprehensiunea și vocația sa pentru știință, exegetul român consideră că Ulise a fost ispitit să afle secretele Sirenelor cunoscându-le omnisciența și puterea de a da această știință. Anton Dumitriu consideră că numai un polytropos ca Ulise avea mintea pregătită în acest sens și, de aceea, le astupă tovarășilor săi urechile cu ceară, aceștia neavând această calitate fiind niște oameni comuni
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
a obișnuit, minuțios gândite, umorul neaoș dar specific scrierii unei astfel de cărți: „- Dacă vrăjmașii noștri sunt atât de gustoși, serviți-i cu plăcere în fiecare noapte! - îl întărâtă Arnăutu.” În capitolele care urmează până la sfârșitul romanului, naratorul oscilează între omnisciența tradițională, statutul de martor al celor prezentate și de „însoțitor” al personajelor. Și... mă opresc aici cu dezvăluirea poveștii, pentru a nu priva cititorul de trăirile palpitante întâlnite pe tot parcursul cărții, asigurandu-i că nu vor lăsa cartea din
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
camera eye]. O tehnică ce presupune că situațiile și evenimentele transmise "se întîmplă pur și simplu" în fața unui aparat neutru și că ele sînt transmise ca atare, în acest fel (trilogia S.U.A.); REFLECTOR. ¶Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Magny 1972. omnisciență editorială [editorial omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența editorială caracterizează naratorul heterodiegetic, omniscient, ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
simplu" în fața unui aparat neutru și că ele sînt transmise ca atare, în acest fel (trilogia S.U.A.); REFLECTOR. ¶Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Magny 1972. omnisciență editorială [editorial omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența editorială caracterizează naratorul heterodiegetic, omniscient, ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Friedman 1955b; Magny 1972. omnisciență editorială [editorial omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența editorială caracterizează naratorul heterodiegetic, omniscient, ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv (Împăratul muștelor). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ. omnisciență
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
editorial omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența editorială caracterizează naratorul heterodiegetic, omniscient, ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv (Împăratul muștelor). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ. omnisciență selectivă [selective omniscience]. Unul din cele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
caracterizează naratorul heterodiegetic, omniscient, ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv (Împăratul muștelor). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ. omnisciență selectivă [selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv (Împăratul muștelor). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ. omnisciență selectivă [selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă o FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ (Portret al artistului în tinerețe). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ-SELECTIVĂ MULTIPLĂ. omnisciență-selectivă multiplă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv (Împăratul muștelor). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ. omnisciență selectivă [selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă o FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ (Portret al artistului în tinerețe). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ-SELECTIVĂ MULTIPLĂ. omnisciență-selectivă multiplă [multiple selective
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv (Împăratul muștelor). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ. omnisciență selectivă [selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă o FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ (Portret al artistului în tinerețe). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ-SELECTIVĂ MULTIPLĂ. omnisciență-selectivă multiplă [multiple selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă multiplă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lui Friedman: omnisciența selectivă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă o FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ (Portret al artistului în tinerețe). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ-SELECTIVĂ MULTIPLĂ. omnisciență-selectivă multiplă [multiple selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă multiplă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă FOCALIZAREA-INTERNĂ VARIABILĂ (Spre far). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ. opozant [opponent]. 1. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii profunde, în prima versiune a modelului greimasian al narațiunii. Opozantul (analog
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ-SELECTIVĂ MULTIPLĂ. omnisciență-selectivă multiplă [multiple selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă multiplă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă FOCALIZAREA-INTERNĂ VARIABILĂ (Spre far). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ. opozant [opponent]. 1. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii profunde, în prima versiune a modelului greimasian al narațiunii. Opozantul (analog RĂUFĂCĂTORULUI și FALSULUI EROU de la Propp și lui MARTE de la Souriau) se opune SUBIECTULUI. 2. În modelul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau altul: Ambasadorii, Vîrsta rațiunii); (3) viziune din afară (similară punctului de vedere exterior; naratorul spune mai puțin despre anumite situații decît știe un personaj sau altul: Ucigașii). ¶Friedman propune o clasificare cu opt termeni, în ordinea proeminenței naratoriale: (1) OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ (NARATOR INTRUZIV, heterodiegetic, omniscient: Tess D'Urberville, Război și pace); (2) OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ (NARATOR IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv: Punct contrapunct, Împăratul muștelor); (3) EUL-MARTOR (naratorul este personaj secundar în situațiile și evenimentele prezentate, acestea din urmă fiind
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
exterior; naratorul spune mai puțin despre anumite situații decît știe un personaj sau altul: Ucigașii). ¶Friedman propune o clasificare cu opt termeni, în ordinea proeminenței naratoriale: (1) OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ (NARATOR INTRUZIV, heterodiegetic, omniscient: Tess D'Urberville, Război și pace); (2) OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ (NARATOR IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv: Punct contrapunct, Împăratul muștelor); (3) EUL-MARTOR (naratorul este personaj secundar în situațiile și evenimentele prezentate, acestea din urmă fiind văzute de la periferie, mai curînd decît de la centru: Marele Gatsby); (4) EUL-PROTAGONIST (naratorul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
evenimentele prezentate, acestea din urmă fiind văzute de la periferie, mai curînd decît de la centru: Marele Gatsby); (4) EUL-PROTAGONIST (naratorul este protagonist în acțiunea povestită, aceasta fiind văzută din centru: Marile speranțe, Huckleberry Finn, De veghe în lanul de secară); (5) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ MULTIPLĂ (NARATOR HETERODIEGETIC cu punct de vedere intern variabil: Vîrsta rațiunii, Spre far); (6) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ (narator heterodiegetic cu punct de vedere intern fix: Ambasadorii, Portret al artistului în tinerețe); (7) MODUL DRAMATIC (narator heterodiegetic cu punct de vedere
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
4) EUL-PROTAGONIST (naratorul este protagonist în acțiunea povestită, aceasta fiind văzută din centru: Marile speranțe, Huckleberry Finn, De veghe în lanul de secară); (5) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ MULTIPLĂ (NARATOR HETERODIEGETIC cu punct de vedere intern variabil: Vîrsta rațiunii, Spre far); (6) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ (narator heterodiegetic cu punct de vedere intern fix: Ambasadorii, Portret al artistului în tinerețe); (7) MODUL DRAMATIC (narator heterodiegetic cu punct de vedere exterior: Vîrsta ingrată); (8) REFLECTOR (situațiile și evenimentele narate "tocmai se întîmplă" înaintea unui aparat neutru
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în calcul categorii precum DISTANȚA, sau relația temporală a NARAȚIEI cu naratul. ¶Cohn 1981; Genette 1983; Lintvelt 1981 [1984]; Stanzel 1964, 1971, 1984. Vezi și CENTRUL NARAȚIEI. situație narativă auctorială [authorial narrative situation/auktoriale Erzählsituation]. O SITUAȚIE NARATIVĂ caracterizată de omnisciența unui NARATOR care nu participă la situațiile și evenimentele povestite (Tom Jones, Povestea a două orașe, Bîlciul deșertăciunilor, Eugénie Grandet). Împreună cu SITUAȚIILE NARATIVE LA PERSOANA ÎNTÎI și FIGURALĂ, situația narativă auctorială (auktoriale Erzählsituation) este unul din cele trei tipuri de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sacrificiului, oamenii ard pentru zei oasele albe ale victimei, ale cărei cărnuri și le vor Împărți. Ei păstrează pentru dânșii partea pe care Zeus n-a ales-o: cea a cărnii. Stratagema lui Prometeu este una eronată, pentru că el subestimează omnisciența zeilor și, mai ales, viclenia lor: Mâncând carnea, oamenii Își semnau sentința de moarte. Stăpâniți de legea burții, ei se vor purta de atunci Înainte ca toate animalele care populează pământul, apele sau aerul. Dacă le face plăcere să devoreze
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
politicii economice din Lumea a treia a fost recunoașterea că ipotezele despre natura statului, aflate la baza planificării, sunt nerealiste. S-a asumat, implicit că statul este benevolent, omniscient și omnipotent... Orice credință despre ultimele atribute s-a volatilizat rapid; omnisciența planificatorilor a fost pusă tot mai mult la îndoială, pa măsură ce planificatorii au arătat o lipsă de prudență și înțelepciune, care l-ar fi dus pe un agent economic privat la faliment. Dar presupunerea că statul - indiferent că e
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Dumnezeu din legendele cosmo gonice românești „n-are nimic comun cu Dumnezeul creator și cosmocrat al iudeo- -creș tinismului” (39, p. 97). Într-adevăr, oboseala fizică și mintală de care dă dovadă primul nu poate fi asemănată cu omnipotența și omnisciența de care dă dovadă cel de-al doilea. Trebuie să remar- căm totuși faptul că nici Dumnezeul vetero testamentar nu este scutit de o stranie epuizare, chiar dacă aceasta nu se manifestă, ca în legendele românești, în timpul creației, ci imediat după
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
drept [...], că el nu se va retrage de la granița lumii luminii înainte de a fi atacat creația și de a fi încercat să lupte împotriva ei, înainte de a fi fost circumscris în interiorul cerului, înainte de a fi suferit o înfrângere în bătălie.” Omnisciența lui Ormazd este dublată de omnipotență. Victoria sa împotriva lui Ahriman nu este pusă la îndoială, dar mijlocul prin care ea va fi repurtată trebuie minuțios analizat. Comentatorul (este vorba de Manushchihr, mare preot zoroastrian din secolul al IX-lea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mare, Să facă o biserică mare, Cu nouă uși, [...] C u nouă altare (60, p. 47). Paralela pe care o fac cu cosmogeneza nu este gratuită. Cuplul de ctitori legendari întruchipează la scară umană cele două atribute esențiale ale cosmocratului : omnisciența (sihastrul) și omnipotența (voievodul). Ctitoria lor (biserica) este o imago mundi tipică, un microcosmos care trebuie durat în același mod în care a fost durat macrocosmosul. Orice biserică - scrie inspirat Anca Manolescu - reprezintă, în fond, varianta particulară a unui arhetip
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o „figură ambivalentă și controversată totodată”, în sfera căreia ar coexista mai multe straturi : „a) motive legate de ciclul inițierii și cetele de inițiați (școala subterană, alesul, lupta rituală cu demonii) ; b) dimensiuni epice asociate ciclului folcloric al regelui Solomon (omnisciența, obiectele cu atribute magice, graiul animalelor, puterea asupra furtunii) ; c) interferențe (firave, însă) ale tematicilor creștine (cartea sacră, diavolul dascăl, vindecarea sufletului) ; d) bănuite, dar deloc incerte, contururi ivite din posibila descendență a șolomonarului din zeitățile uraniene (travestiul umil, cerșitul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
își are originea într-un punct de vedere care poate fi definit mai mult sau mai puțin precis nu numai în funcție de distanța sa temporală și spațială față de acțiune, ci și în funcție de gradul de înțelegere a întîmplărilor exterioare și interioare. Situația omniscienței nu reprezintă astfel o excepție, pentru că e puțin probabil să existe o operă în cadrul literaturii în proză în care aceasta să fie menținută în mod consecvent de la început pînă la sfîrșit. Astfel, intermedierea narațiunii, așa cum a fost aceasta exemplificată prin
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
atunci cînd întîmplările sînt văzute sau percepute din exterior. În consecință, există anumite diferențe în modul în care sînt tratate relațiile spațiale ale personajelor și lucrurilor din realitatea reprezentată (perspectivism-aperspectivism), precum și în limitele impuse cunoașterii și experienței naratorului sau reflectorului ("omnisciență" "punct de vedere limitat"). Naratologia s-a ocupat pînă acum de situația presupusă de opoziția perspectivă interioară-perspectivă exterioară în diverse moduri. Eduard Spranger, un specialist în psihologie, a anticipat într-un mod semnificativ opoziția mea acum mai bine de o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]