499 matches
-
legendei despre tânărul Aliman și lostrița fermecata, pe care pescarii de pe malul Bistriței o povestesc de generații, îmbogățind-o an de an cu noi "adaosuri și scornituri", după închipurile oamenilor ce erau mereu avizi de "întâmplări de dincolo de fire". Naratorul omniscient și narațiunea la persoana a III-a definesc perspectiva narativa a povestirii. Timpul narativ este cronologic, situându-se într-un plan al trecutului, iar spațiul narativ îmbină realul cu imaginarul. Modalitatea narativa se remarcă, așadar, prin absența mărcilor formale ale
Lostrița () [Corola-website/Science/306678_a_308007]
-
este mai realizat. El este copilul găsit, pierdut în gunoaiele vieții, cel care trece prin paradisul iubirii de la 17 ani, ca apoi, refuzat de Miluța, să cunoască infernul (Suferințele tânărului Verther), fără a înregistra cândva purgatoriul, în această privință. Scriitorul omniscient îi atribuie aproape "de toate" protagonistului, fiindcă, la un moment dat, îl sufocă. Ba cu amintiri din copilărie, din școală, superficial, cu obligații de serviciu și neverosimil de multe întâmplări, fantome, coincidențe, vise onirice, corecte pe spații înguste. Se lasă
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
2011, 456 pagini) se declanșează, desigur, în memorie, nu cu mult înainte, în localitatea Poienari, de 29 iunie 1956, de ziua Sfinților Petru și Pavel. Așadar, un remember programat, la care s-a apelat, acesta acționând în consecință. De îndată ce scriitorul omniscient are fixată departajarea pe teme, pe subteme, pe devieri, pe încrengături strict necesare în economia textului, pe scheme de dus-întors, el trece la lucru (labor omnia vincint impprobus). În acest caz, romanul devenirii personagiale câștigă, pas cu pas, cu foarte
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
Goethe, în timp ce Crohmălniceanu considera "Ion Sântu" ca fiind romanul unei formări spirituale, un „Bildungsroman” inspirat ca model de "Muntele vrăjit" al lui Thomas Mann. Construcția romanului este una tradițională, faptele fiind narate la persoana a III-a de către un autor omniscient. În ciuda acceptării unor compromisuri ideologice, romanul este lucrat laborios, având o organizare artistică solidă și reconstituind o frescă socială a perioadei antebelice. Astfel, "Ion Sântu" se situează la nivelul calitativ al prozei interbelice a lui Ion Marin Sadoveanu. Tonul și
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
șapte simboluri ale lui Mithra. În mitologia nordică, cei doi corbi ai zeului Odin, Hugin și Munin îl înștiințează pe stăpânul lor despre ceea ce se întâmplă în lume. Tot în mitologia celtică, corbul este un simbol al lui Lug, zeu omniscient, și asta datorită faptului că fiind pasăre reprezintă celestul și lumina, iar prin culoarea sa reprezintă terestrul și tenebrele. Corbul mai este întâlnit și în legenda potopului din mitologia mesopotamică. Singurul supraviețuitor al dezastrului, împreună cu familia sa, Uta-Napiștim, trimite din
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
decizional în față Consilierilor și a Președintelui. Congresul se ocupă cu finanțarea. Cercul al doilea e palierul tehnic și administrativ, cu un rol dublu, căci informează și implementează. Oamenii comuni obișnuiți își imaginează actul politic ce ar trebui să fie omniscient. A existat o complexitate a actului administrativ și decizional. Toate structurile și personajele trebuiau să acționeze în interiorul procesului decizional fiind actori politici ce jucau un rol pe scenă politica internă. Miza era finanțarea oferită de Congres, lunar bugetele fiind reanalizate
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
a fost distrusă intenționat, la fel ca în cazul lui Hugo. Istoricii literaturii sunt încă nedumeriți de această absență și presupun că, Zola a încercat poate să ascundă acest aspect care ar fi putut să-i discrediteze imaginea de «autor omniscient ». Cu toate acestea, Zola a făcut numeroase modificări după prima publicare. El deține o metodă originală: cum practic toate romanele sale apar la început în presă, sub formă de foileton, decupează de fiecare dată pagina și face corecturile direct pe
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
Răul este deci rezultatul liberei voințe. Apare însă o nouă problemă: dacă Dumnezeu (ca providență) știe ceea ce vor face oamenii în viitor, cum se mai poate numi acțiunea lor liberă? Aceeași întrebare se poate formula despre Dumnezeu însuși: dacă este omniscient, înseamnă aceasta că știe și ceea ce va face El însuși în viitor? Mai este acțiunea Sa una liberă? În cartea V a Consolării, Boethius se dovedește cât se poate de conștient de sensul augustinian al problemei libertății dar pare a
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
fie doar o fantezie de răzbunare, în care bogații indiferenți își suferă soarta pe care o „merită”, născocită de Poe ca răspuns la deosebirile de clasă din perioada sa, o sublimare a frustrărilor sale față de propria situație de viață. Naratorul omniscient la persoana a treia prezintă impasibil sosirea Morții Roșii, fără regret, ca și cum aceasta este consecința logică a depravării morale. Sângele, subliniat pe parcursul povestirii în combinație cu culoarea roșie, servește ca un simbol dual, reprezentând atât moartea, cât și viața. Acest
Masca Morții Roșii () [Corola-website/Science/325731_a_327060]
-
de la un grup la altul. Menținerea obiectivității auctoriale se realizează în primele două volume prin folosirea unor personaje-reflector, martori ai evenimentelor relatate precum Mini și Nory. Spre deosebire de primele două volume ale ciclului, " Drumul ascuns" renunță la personajele-reflector, cedând controlul naratorului omniscient care descrie și analizează faptele, pătrunzând în conștiința personajelor. Subiectul romanului îl reprezintă organizarea burgheziei românești sub formă de clasă socială și descrierea relațiilor convenționale care se stabilesc între membrii ei sau mai pe scurt „mondenitatea pură”. Burghezia în formare
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
adoptarea unor texte adiționale despre care se spune că depășesc sensul canonului originar Tripitaka. Mahayana trece peste idealul theravadin al lepădării durerii și al revelației personale a arhaților; ea îl înalță pe Buddha la statutul unei divinități eterne, omniprezente și omnisciente și creează un panteon de ființe cvasi-divine, bodhisattva, care se dedică autoperfecționării, înțelepciunii supreme și izbăvirii întregii lumi (oameni, animale, spirite și zei). Prin renunțarea la Nirvana imediată, bodhisattva își însușeșteo misiune mesianică. Mahayana face din Buddha un om-zeu idealizat
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
(n. 12 februarie 1828 în Portsmouth; d. 18 mai 1909 în Flint Cottage) a fost un scriitor englez. A scris o operă realistă de subtilă analiză psihologică, mânuită de pe poziția autorului omniscient, prilejuind intervenții ironice ori aforistice din partea acestuia, care sondează prin intermediul relațiilor comportamentale ale personajelor, conflictele de conștiință între spirit și instinct, fals acoperit de convenția socială. Tematic romanele sale îmbrățișează educația tinerilor aristocrați: Lirica sa, influențată de școala metafizică, prezintă
George Meredith () [Corola-website/Science/306116_a_307445]
-
începe să-și găsească ritmul foarte repede, și vedem jocul actoricesc foarte bun al lui Moura. Felicitări și lui Padilha pentru că a introdus și elemente de documentar în Narcos." Nancy deWolf Smith de la "Wall Street Journal" a scris, "Metoda naratorului omniscient funcționează foarte bine într-o poveste care se întinde pe mai mulți ani și are personaje variate." Criticul Neil Genzlinger de la "New York Times" a spus, "Se bazează pe un scenariu excelent și un joc actoricesc la fel de bun, lucru pe care
Narcos () [Corola-website/Science/336770_a_338099]
-
în ambele cazuri, dar diferă modul în care este realizată această devoțiune: ori se venerează aceste entități ca niște epifanii, adică ca niște ființe în sine ori imaginea lor îi conduce pe oameni doar la contemplarea idealului, a sufletului pur, omniscient, fericit și etern și se revelează virtuțile zeității. Metaforic vorbind, "Dumnezeul jainist" are caracteristicile inerte și constante ale sufletului pur prezent în fiecare viețuitoare, este Cunoașterea Infinită ("Ananta Jnăna"), Percepția Infinită ("Ananta Darshana"), Conștiința Infinită ("Ananta Căritra") și Bucuria Infinită
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
de veac în București" este considerat ca fiind continuator al liniei prozei interbelice autentice, care a fost întreruptă de instaurarea comunismului. El este o operă epică tradițională, construită după un model clasic în care faptele sunt relatate prin prisma naratorului omniscient. Sfârșit de veac în București" se remarcă prin prezentarea mecanismului arivismului social cu o atenție analitică deosebită. Profesorul Valeriu Râpeanu îl plasează pe Ion Marin Sadoveanu în descendența lui Nicolae Filimon și Duiliu Zamfirescu prin descrierea triumfului parvenitului în dauna
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
știutele carențe de limbă), nu numai fiindcă el pune condițiile, nu numai fiindcă el are replici antologice au fost deja reproduse admirativ de toți criticii citați mai sus, iar scriitorii lamentabile, nu fiindcă față de politicienii noștri de azi este chiar omniscient, ci din cauza cadrului în care se petrece întâlnirea. Iar acest cadru este audiența. Audiența, spune prefațatorul, citând literatura politologică, legitimează pe dictator și consfințește raporturile de subordonare, ea este "principalul instrument de realizare a compromisului vital". Or, nu Ceaușescu vine
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
stare superioară B, căreia i-am cunoaște dinainte constituirea și nu ne-ar rămâne decât să orientăm, chiar să forțăm, acele evenimente și procese ce ar configura-o. Varianta aceasta de inginerie socială, care-i teleologică în orientare și pretins omniscientă în abordare și acțiune, s-a dovedit deja a fi falimentară în perioada societății industriale și numai în virtutea unei naivități sau a unei noi „utopii realiste” ar mai fi de susținut astăzi. Prin a treia presupoziție, admit că logica socială
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și aplicate în experimentele trăite ale vieții. Cele trei raționalități se află în prezent în competiție unele cu altele în elaborarea politicilor, în aplicarea și evaluarea lor. Raționalitatea structurală este considerată de mulți singura raționalitate tehnico-științifică: pe cât ar fi de omniscientă și omnipotentă, pe atât este de puțin receptivă față de propriile eșecuri. Raționalitatea reflexivă asimilează relativismul și scepticismul în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Rîsu-Plînsu oricărei filosofii, trecînd cuvintele prin toate măsurile sitei sociale. Se "golănesc" savant în expresii de argou intelectual, însușindu-și de bunăvoie condiția de "histrioni ai gîndirii". În Geamlîc, Paul Georgescu se autocăinează prin vocea unui metanarator hîtru: "Bietul narator omniscient! Cunoaște niște oameni, niscai fapte, vorbe, încearcă sa le lege prin ipoteze, și cînd e convins că a reușit, paf, poftim, se întîmplă una neîntîmplată de-ți surpă toată construcția și, vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă, ia-o de la
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
Când am primit mesajul lui Lupu, mi-am dat seama imediat că ceva nu e-n ordine. L-am lăsat s-aștepte prin Olimp, ba chiar mi-am luat libertatea să mut întâlnirea la hotel Transilvania. Bănuiesc că scriitorașul nostru omniscient, dar nu omnipotent, n-are idee cine se-află cazați acolo, la etajul opt...“ „N-are.“, i-am confirmat. Scriitorul nu mișca un deget. „Ucrainenii lui Andrei. În frunte cu Bumbaru, Spumă și Ciocăzanu. A venit și echipa care lucrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lider ambițios al partidului de avangardă, avea toate motivele ca, În cadrul proiectului revoluționar, să pună accentul pe disciplina și ierarhia de tip militar. După Revoluția din Octombrie, autoritățile statului bolșevic erau, la rândul lor, Îndreptățite să exagereze rolul central și omniscient al partidului În realizarea schimbării. și totuși știm - și știau acest lucru și Lenin, și Rosa Luxemburg - că revoluția a fost o mișcare riscantă, mai degrabă alcătuită din improvizațiile, pașii greșiți și momentele norocoase pe care le descrie Tolstoi În
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
sub tirania timpului măsurabil, prin șansa transcendenței eului -, ultimele patru capitole ale romanului cuprinzând aproape exclusiv confesiunea lui Daniel Durban pe care i-o face Doniei, înainte de a părăsi satul în care sperase că își va găsi liniștea. Pentru naratorul omniscient, Daniel Durban, cel care deschide drumul spre Opăriți, satul unde se concentrează nucleul epic al cărții, este factorul căruia îi cedează o parte din competențele epice, construindu-l ca personaj-reflector, alături de care lectorul descoperă atmosfera unei lumi rurale, din perioada
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
atenți să respingem invazia prejudecăților și a lucrurilor comune care ne pândesc corupător la tot pasul". Cine este Lamparia? Din notații disparate deducem că este o entitate ficțională, poate un alter-ego, poate un celălalt mai lucid, purtătorul de cuvânt, "mesagerul" omniscient și omnipotent, un interlocutor metafizic, categoric foarte cultivat. La un moment dat, în subsolul paginii, autorul plasează discret o însemnare blândă, ironic-sarcastică: "Varvarienii sunt niște locuitori ciudați, care nu vor să piară de pe Terra decât în ziua de apoi. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
culturală a neamului nostru. Plină de subtile și eclatante surprize cartea lui Theodor Codreanu merită să fie studiată mai mult decât lecturată, spre a ne desprinde de fanarul postrevoluționar al existenței culturale diurne, în care ne scufundăm plin de voluptăți omnisciente. Theodor Codreanu oferă criticii literare contemporane o mantie din purpura regală pe un promontoriu de porfir, greu de egalat dacă s-ar fi avântat ca viețuitor în capitala București. "Oglinda literară", nr. 26, februarie 2004 Viorel DINESCU Galeria oglinzilor concave
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
timp și în spațiu, incapabili să știe totul, suspendați în mod ridicol între două neanturi, pradă slăbiciunilor lor, supuși unei mulțimi de obligații și de necesități, mici, meschini, împotmoliți în mizerie, oamenii învestesc divinitatea cu calități inverse: puternică, eternă, omniprezentă, omniscientă, nemuritoare, puternică, liberă, nesfârșită, mărinimoasă, preafericită, ea reprezintă imposibilul ideal. Slăbiciunea, frica și spaima populează cerul; inteligența, rațiunea și cunoașterea îl golesc. Centaurii? Niște ficțiuni reductibile la o coliziune între simulacre de cal și de om Himerele? Aceeași remarcă, aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]