101 matches
-
H.C. Evans 20. MYCOSPHAERELLA LARICIS-LEPTOLEPIDIS K. Ito, K. Sato M. Ota 21. MYCOSPHAERELLA POPULORUM G.E. Thomson 22. OPHIOSTOMA WAGENERI (Goheen Cobb) Harrington 23. PHIALOPHORA GREGATA (Allington Chamberlain) W. Gams 24. PHOMA ANDINA Turkensteen 25. PHYLLOSTICTA SOLITARIA Ellis Everhart 26. PHYMATOTRICHOPSIS OMNIVORA (Duggar) Hennebert 27. PUCCINIA PITTERIANA P. Hennings 28. SEPTORIA LYCOPERSICI Spegazzini văr. MALAGUTII Ciccarone Boerema 29. THECAPHORA SOLANI (Thirumulachar O╒Brien) Mordue 30. TILLETIA INDICĂ Mitra 31. VENTURA NASHICOLA S. Tanaka S. Yamamoto b) Bacterii 1. CITRUS GREENING BACTERIUM (fără
CONVENŢIE din 6 decembrie 1999 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Albania privind cooperarea în domeniul carantinei şi protecţiei plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128303_a_129632]
-
LARICIS-LEPTOLEPI-DIS K.Ito, K. Sato amp; M. Ota 21. MYCOSPHAERELLA POPULORUM G.E. Thomson 22. OPHIOSTOMA WAGENERI (Goheen amp; Cobb) Harrington 23. PHIALOPHORA GREGATA (Allington amp; Chamberlain) W. Gams 24. PHOMA ANDINA Turkensteen 25. PHYLLOSTICTA SOLITARIA Ellis amp; Everhart 26. PHYMATOTRICHOPSIS OMNIVORA (Duggar) Hennebert 27. PUCCINIA PITTERIANA P. Hennings 28. SEPTORIA LYCOPERSICI Spegazzini văr. MALAGUTII Ciccarone amp; Boerema 29. THECAPHORA SOLANI (Thirumulachar amp; O'Brien) Mordue 30. TILLETIA INDICĂ Mitra 31. VENTURA NASHICOLA S. Tanaka amp; S. Yamamoto b) Bacterii ... 1. CITRUS GREENING
CONVENŢIE din 5 aprilie 2000 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Armenia privind cooperarea în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131556_a_132885]
-
Evans 20. MYCOSPHAERELLA LARICIS-LEPTOLEPIDIS K. Ito, K. Sato M. Ota 21. MYCOSPHAERELLA POPULORUM G. E. Thomson 22. OPHLOSTOMA WAGENERL (Goheen Cobb) Harrington 23. PHIALOPHORA GREGATA (Allington Chamberlain) Wg Gams 24. PHOMA ANDINA Turkensteen 25. PHYLLOSTICTA SOLITARIA Ellis Everhart 26. PHYMATOTRICHOPSIS OMNIVORA (Duggar) Hennebert 27. PUCCINIA PITTIERIANA P. Hennings 28. SEPTORIA LYCOPERSICI Spegazzini văr. MALAGUTII Ciccarone Boerema 29. THECAPHORA SOLANI (Thirummiachar O'Brien) Mordue 30. TILLETIA INDICĂ Mitra 31. VENTURIA NASHICOLA S. Tanaka S. Yamamoto b) Bacterii ... 1. CITRUS GREENING BACTERIUM (fără denumire
CONVENŢIE din 27 martie 1996 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147437_a_148766]
-
pot evada, păziți de factori fizici, temperatura ambiantă de exemplu. Spre deosebire de animale, omul a putut evada din această postură prin mobilizarea diferenței dintre el și animalele propriu-zise, adică a rațiunii și, Încă, a calității sale de a fi nu numai omnivor, dar singurul animal capabil a-și schimba continuu regimul de hrană. Și-o mai poate face Încă. Și astfel, dintr’un vânător Înveterat și culegător ocazional, omul a devenit cel ce este astăzi, rezistând În consecință schimbărilor survenite În mediu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică până acolo unde rămâne compatibilă cu stadiul evolutiv al relației om-mediu. Evident, acest punct, de echilibru fiind, urmărește aceeași evoluție. Susținerea totală, vegetarianismul pur, devine astfel un apanaj al viitorului, dacă-i urmărim compatibilitatea, naturalețea, iar nu artificialismul. Caracterul omnivor al omului, cu extrema sa vegetariană, e Însă o armă cu două tăișuri. Ea a ajutat omului să supraviețuiască, dar a contribuit și la suprapopularea planetei, cu tot cortegiul său de consecințe asupra mediului. La o armă cu două tăișuri
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
în miez de noapte, mare amatoare de păsări de tot felul, dar mai ales de curte. Iubește libertatea până la sacrificiul suprem. Ursul (Ursus arctos) în limbaj popular în unele sate de către Sibiu i se spune Namila babii. Este un animal omnivor, se hrănește cu aproape tot ce e comestibil în zona habitatului său, ca fructe de pădure, se dă în vânt în special după zmeură, mierea din stupinele apicultorilor, păsări sălbatice, animale mici și mari, dela iepuri și vulpi până la oi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
intră la fel în apă; schimbă ro chițele aduse, în fiecare zi alta, și pentru că i-am adus și o cămașe brodată, merge pe stradă ridicându-și rochița până în barbă ca să se vadă broderia. Zeișan e ca un idol barbar omnivor. O scenă la care am participat. Eram în vizită la Menaru; ea își cumpărase un porumb să-l coacă, de vreo 35 cm. Îl frigea la jar. Zeișan sta lângă el, pândind. Noi luam cafeaua. Când am terminat noi, Zeișan
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
curte sau de combinat avicol, ci cocoși de munte, nu sunt porci de crescătorie, ci porci mistreți, nu sunt oile noastre de stână, ci căprioare. Cele dintâi, crescute prin grija noastră sunt animale de „hrană”. Oamenii sunt în general ființe omnivore și își iartă păcatul de a ucide ca să mănânce, după cum ni se iartă uciderea din autoapărare, dacă oamenii sau animalele ne invadează teritoriul și ne pun viața în pericol. Nimic din „fibra” noastră morală nu tresare atunci când, femei fiind, ne
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
importanța agentului uman. Istoria desfășurându-se dedesubtul și în spatele acțiunilor umane, cultura devine un domeniu autonom, foarte puțin legat de productivitatea specifică a voinței umane și de radicala ireductibilitate a oamenilor istorici, ce nu sunt ținuți laolată de un Weltgeist omnivor. Accentul este astfel deplasat, prin intermediul „științei realității”, pe domeniul „politicii creative”, al transformărilor și „voinței capabile să remodeleze istoria” (Golopenția, 2002: 12) ce tind să creeze o comunitate post-capitalistă a poporului, a națunii. Sociologia lui Freyer dă o mare importanță
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
LARICIS-LEPTOLEPIDIS K. lto, K. Sato amp; M. Ota 21. MYCOSPHAERELLA POPULORUM G.E. Thomson 22. OPHIOSTOMA WAGENERI (Goheen amp; Cobb) Harrington 23. PHIALOPHORA GREGATA (Allington amp; Chamberlain) W. Gams 24. PHOMA ANDINA Turkensteen 25. PHYLLOSTICTA SOLITARIA Ellis amp; Everhart 26. PHYMATOTRICHOPSIS OMNIVORA (Duggar) Hennebrt 27. PUCCINIA PITTIERIANA P. Hennings 28. SEPTORIA LYCOPERSICI Spegazzini văr. MALAGUTII Ciccarone amp; Boerema 29. THECAPHORA SOLANI (Thirumulachar amp; O'Brien) Mordue 30. TILLETIA INDICĂ Mitra 31. VENTURIA NASHICOLA S. Tanaka amp; Yamamoto b) Bacterii ... 1. CITRUS GREENING BACTERIUM
CONVENŢIE din 29 septembrie 1998 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croatia privind cooperarea în domeniul carantinei şi protectiei plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181186_a_182515]
-
MYCOSPHAERELLA LARICIS-LEPTOLEPIDIS K. Ito, K. Sato amp; M. Ota 21. MYCOSPHAERELLA POPULORUM G.E. Thomson 22. OPHIOSTOMA WAGENERI (Goheen amp; Cobb) Harrington 23. PHIALOPHORA GREGATA (Allington amp; Chamberlain) WcGams 24. PHOMA ANDINA Turkensteen 25. PHYLLOSTICTA SOLITARIA Ellis amp; Everhart 26. PHYMATOTRICHOPSIS OMNIVORA (Duggar) Hennebert 27. PUCCINIA PITTIERIANA P. Hennings 28. SEPTORIA LYCOPERSICI Spegazzini văr. MALAGUTII Ciccarone amp; Boerema 29. THECAPHORA SOLANI (Thirummlachar amp; O'Brien) Mordue 30. TILLETIA INDICĂ Mitra 31. VENTURIA NASHICOLA S. Tanaka amp; S. Yamamoto b) Bacterii ... 1. CITRUS GREENING
CONVENŢIE din 21 septembrie 1996 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul carantinei şi protectiei plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181191_a_182520]
-
metodă de referință de detectare descrisă în cap. I al anexei nr. 1 sau una dintre metodele echivalente descrise în cap. ÎI al aceleiași anexe; și (vi) trebuie să fie luate măsuri pentru prevenirea accesului carnivorelor mari și al păsărilor omnivore (de exemplu, ciori, păsări răpitoare). B. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar din exploatațiile recunoscute că libere de Trichinella trebuie să informeze autoritatea competența în cazul în care oricare dintre cerințele lit. A nu mai este îndeplinită sau atunci când intervin
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 6 octombrie 2006 care stabileşte reguli specifice privind controalele oficiale pentru Trichinella în carne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182134_a_183463]
-
un animal digitigrad, călcând pe perinițele degetelor și având unghii neretractile - spre deosebire de râs - astfel încât acestea se văd clar în urmele lăsate pe pământ moale sau pe zăpadă. Alimentația și dentiția sunt tipice pentru un carnivor. Deși la nevoie este și omnivor, putând supraviețui și cu fructe sau alte vegetale - consumând chiar și scoarță de copac -, lupul preferă totuși carnea. El se comportă atât ca vânător cât și ca necrofag, fiind un important factor în păstrarea echilibrului natural. Acolo unde lupii au
Lup cenușiu () [Corola-website/Science/299707_a_301036]
-
idele (idae) sau urșii este o familie de mamifere carnivore mari din subordinul fispede, răspândite în regiunea holarctică, existând câteva specii și în America de Sud. Sunt animale omnivore de talie mare, voluminoase și masive, cu coadă scurtă și, de regulă, ascunsă între perii blănii, cu cap rotund, bot alungit și, de obicei, trunchiat, gât scurt și gros, urechi scurte și ochi relativ mici. Labele au câte cinci degete
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
întărâtă sau îl rănește, adică dacă-l provoacă, dar în general, se simt în largul lor departe de așezările omenești. În apropierea așezărilor omenești se transformă în fiare de temut, atacând atunci când sunt înfometați și mamifere mari. Urșii sunt animale omnivore în sensul cel mai strict al cuvântului, hrana fiind de origine atât animală, cât și vegetală. Pot să se hrănească timp îndelungat exclusiv cu vegetale, cu fructe de toate felurile, boabe, semințe, grăunțe de cereale, rădăcini, frunze, ierburi suculente, muguri
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
sec. XX. S-a extins, fiind întâlnit sporadic în întreaga țară. Face parte din familia Canidae, alături de lup, vulpe, șacal etc. Lungimea corpului este de 60-90 cm, coada de 15-25 cm și poate ajunge până la 10 kg. Este un animal omnivor, putându-se hrăni cu fructe și plante de apă, deși preferă o alimentație carnivoră, cuprinzând broaște, insecte acvatice, șoareci, bizami, păsări și ouăle acestora etc. Este un animal de amurg și noapte, aparițiile diurne fiind întâmplătoare. Blana are o culoare
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
le (Galliformes) (din latina "gallus" „cocoș” + "forma" „formă”) sunt un ordin de păsări fitofage sau omnivore, tericole sau arboricole răspândite pe toate continentele și insulele, afară de arhipelagul polinezian și de ținuturile antarctice, care cuprinde 5 familii existente, 77 genuri și 281 de specii, cele mai multe sunt robuste, greoaie și slabe zburătoare, având aripi scurte, rotunjite și bombate
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
specii care se întâlnesc în câmpii deschise și chiar în deșerturi, unde te miri cu ce trăiesc. Familia tetraonide ("Tetraonidae"). În România se întâlnesc 3 specii. Familia fazianide ("Phasianidae"). În România se întâlnesc 4 specii. Galiformele sunt păsări fitofage sau omnivore. Preferă hrana vegetală, dar nu o refuză nici pe cea animală: insecte, melci și viermi. Hrana, cu puține excepții, și-o caută hrana pe sol, scormonind pământul cu ghearele. Prezintă o mare importanță economică și cinegetică deoarece multe specii (fazanul
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
de bază a păsărilor constă în insecte, unele semințe, viermi și moluște. Aceste păsări maiestuoase sunt omnivore și se hrănesc cu plante, vertebrate (pești, rozătoare, broaște și șerpi) și nevertebrate (moluște, insecte și crustacee). Sunt vânate de animale carnivore și omnivore, cum ar fi: lupii, urșii, ratonii, vulpile, coioții, corbii, șoimii, vulturii, dar și de oameni. Pentru a-și proteja puii, se strâng în grupuri și dorm laolaltă, în timp ce câteva păsări stau de pază. Majoritatea speciilor de cocori sunt pe cale de
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
o mușcătură mai slabă, craniul său putea rezista unei presiuni mai mari, ceea ce-i permitea să atace o pradă mai mare ca lupul marsupial. Lupul marsupial era, de asemenea, mai puțin versatil când era vorba de alimentație, prin comparație cu omnivorul câine dingo. Cele două specii împărțeau mediul de viață, fosilele de leu marsupial fiind găsite în apropierea celor de dingo. Adoptarea câinelui dingo ca partener de vânătoare de către aborigeni a supus lupul marsupial unei presiuni mai mari. Picturile de pe pietrele
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
de obicei neagră, însă sunt și bruni și chiar albătrii-închiși, întâlniți în zona arctică. Ghearele ursului american sunt mai mici și mai puternice decât cele ale ursului grizzly, ei fiind cei mai buni cățărători din familia Ursidae. Urșii americani sunt omnivori, ei ar mânca aproape orice. Însă mâncarea lor preferată este mierea, anual mii de apicultori suferind pierderi în urma lor.Dar apicultori iau masuri de protejare a stiubeelor. Urșii americani sunt răspândiți în toată America de Nord, din Florida până la cercul polar. Sunt
Baribal () [Corola-website/Science/303003_a_304332]
-
trăiesc în sezonul uscat. Iar cele mai multe specii mănânca exoscheletul rămas după năpârlire. Diplopodele trăiesc până la zece ani, în dependență de specie. Cele mai multe chilopode sunt erbivore și se hrănesc cu vegetație sau materie organică aflată în descompunerea materiei. Câteva specii sunt omnivore sau carnivore și vânează alte artropode mici, cum ar fi insectele minoscule sau chilopode, sau chiar râme. Unele specii au Aparatul bucal adaptat suptului ce le permită să se hrănească pe sucurile plantelor. Multe diplopode umezesc hrana preventiv cu substanțe
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
savana și pădure - sau o zonă de tip parkland. Este tipul de nișă care se extinde în Africa cam în aceiași perioadă (3 - 1 mîl. ani). Spre deosebire de "A. robustus", perfect adaptat unei diete vegetale, "A. africanus" are un comportament alimentar omnivor (comportamentul ooportunistic este mai accentuat) și, probabil, face primii pași spre vânătoarea cooperativa. De notat este faptul că "A. africanus" este primul tip de australopitec identificat; în 1925, doctorul sud-african Raymond Dart descoperea la Taung, în Africa de Sud, calota craniana a
Australopitec () [Corola-website/Science/302125_a_303454]
-
de alimente și s-a văzut o creștere a numărului lor. Corbul comun deobicei călătorește în perechi, deși păsările tinere călătoresc în stoluri.În general, corbii sunt certăreți dar, au demonstrat că sunt extrem de devotați familiilor lor. Corbii comuni sunt omnivori și foarte oportuniști: Dietele lor variază considerabil mai ales cu locația sau sezonul. De exemplu,corbii aflați în tundra Arcticului de Nord sau Alaska obțin aproximativ jumătate din energia de care au nevoie mâncând rozătoare foarte mici ,iar cealaltă jumătate
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
Prezintă niște pliuri tegumentare care îi protejează ochii și urechile în apă. Detectează prada cu botul lui sensibil. De asemenea are o acuitate vizuală foarte ridicată. Masculii se apără cu spinii otrăvitori de pe picioarele posterioare. Modul său de nutriție este omnivor, scormonind mâlul sau nisipul de pe fundul apei cu „ciocul” în căutarea crustaceelor, viermilor, a insectelor și plantelor acvatice. Se deplasează cu ușurință în apă, folosind membrele anterioare pentru înaintare, cele posterioare pentru echilibrare, iar coada drept cârmă. Înoată la suprafață
Ornitorinc () [Corola-website/Science/302972_a_304301]