108 matches
-
1710) se realiza familiarizarea cititorilor cu o nouă fizionomie a semnelor grafice, pregătindu-se trecerea la alfabetul latin. Din cele 26 de litere ale acestuia din urmă, jumătate - în seria majusculelor - sunt identice cu ale alfabetului chirilic modern, unele chiar omofone (A, E, I, K, M, O, T), altele eterofone. Prin argumentul estetic se rostea așadar o necesitate de ordin practic. În anii 1835-1839 ai Curierului românesc apar primele semne timide ale alfabetului de tranziție, adică ale înlocuirii unor litere chirilice
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
este concretizată în întreruperea, contextuală, a fluxului sonor (cf. Iordan & Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la timpul alocat transmiterii mesajului, intenție comunicativă etc.); vezi, de exemplu, ritmul vorbirii unui locutor care, implicat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unei silabe (dom'le < domnule) sau a unor cifre ('89 < 1989), respectiv în cuvinte/ structuri împrumutate din alte limbi: (O'Neill, five o'clock, Mc Donald's); * blancul: valorificat pentru a marca pauza dintre cuvinte; are rol deosebit în diferențierea omofonelor: odată o dată, niciodată nici odată, nici o dată; * bara oblică: utilizată în structuri cu unități de măsură (km/h, metri/secundă), respectiv în delimitări de ordin lingvistic (de exemplu, pentru a delimita elementele din structura morfematică a unui cuvânt): util/ă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de "călugăriță"), maicei/ maicii/ maichii (cu sensul de "mamă"); * specializarea formei de plural în funcție de sensul cuvântului: virus viruși (în domeniul informaticii), virusuri (în medicină); element elemenți (componente ale caloriferului), elemente (componente) etc. I.7.4. Principiul sintactic explică 29 scrierea omofonelor (a structurilor care au aceeași pronunție): o dată / odată, nici o dată / nici odată / niciodată, de loc/ deloc etc. De exemplu: A citit o dată textul. (numeral adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu trei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diferite): îi întoarce spatele (complement indirect + predicat verbal exprimat prin locuțiune verbală: "îl respinge") îi întoarce spatele [pentru a-i lua măsurile] (complement indirect + predicat verbal + complement direct); Deși au fost invocate anterior în cadrul reperelor teoretice subsumate nivelului fonetic/ fonologic, omofonele și omografele sunt prezentate, în general, în literatura de specialitate, în asociere cu omonimele. Omofonele se caracterizează prin identitate formală orală/ sonoră și prin diferențiere în planul formei scrise și al conținutului (sensului): sar [coarda] s-ar [putea], neam de-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
întoarce spatele [pentru a-i lua măsurile] (complement indirect + predicat verbal + complement direct); Deși au fost invocate anterior în cadrul reperelor teoretice subsumate nivelului fonetic/ fonologic, omofonele și omografele sunt prezentate, în general, în literatura de specialitate, în asociere cu omonimele. Omofonele se caracterizează prin identitate formală orală/ sonoră și prin diferențiere în planul formei scrise și al conținutului (sensului): sar [coarda] s-ar [putea], neam de-al [mamei] ne-am [dus pe] deal, ce le [spui] cele [două] etc. Omografele se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a zis fratele cel mai mare suntem lebede numai cât stă soarele pe cer; îndată ce soarele apune ne căpătăm iar înfățișarea omenească. [...] N-aș putea oare să vă mântui de vrajă?, i-a întrebat ea." (Hans Christian Andersen, Lebedele) Indicați omofonele cuvintelor următoare și plasați-le în enunțuri: ce-ai, vor, niciodată, o dată, de-al, neam, s-a, cam, cor, dea, i-au, ia, l-a, m-ai, nai, n-a, nor, cea, al, ai, s-ar, tei. Formulați enunțuri cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cel mai bun... " (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) Cerințe: 1. Indicați, prin rescriere, vocalele și semivocalele din cuvintele: știu, calul. 2. Transcrieți din text două cuvinte derivate, un cuvânt compus și unul format prin schimbarea valorii gramaticale. 3. Formulați enunțuri cu omofonele: ai a-i; cel ce-l. 4. Alcătuiți un enunț în care cuvântul ai să aibă altă valoare morfologică decât cea din text. 5. Transcrieți din text un substantiv în cazul vocativ, o interjecție, un adverb de mod și un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: câteva, a vorbi, domnule, mi, departe. (f) Indicați din text un subiect simplu, un subiect inclus, un subiect subînțeles și o propoziție subiectivă. (g) Formulați enunțuri cu omonimele cuvintelor pare, bei și cu omofonul cuvântului câteva. (h) Formulați patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de punctuație din textul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a cuvintelor: amândoi, ale văzduhului, două, îl, zbură. (f) Indicați din text un subiect simplu, un subiect inclus, unul subînțeles, o propoziție subiectivă și un verb la diateza reflexivă. (g) Formulați un enunț cu omograful cuvântului urma, un enunț cu omofonul cuvântul cea și trei enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a ajunge. (h) Formulați patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de scop (finală
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acolo; i) două propoziții aflate în raport de coordonare adversativă; j) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ unde. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul o să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: la l-a; al a-l; (b) perechile de omografe: hăi hăi; haină haină; ( c) perechile de paronime: aluzie iluzie, literar literal; (d) cratima, apostroful și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: ,, În noaptea asta, cătră zori
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
i) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; j) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ cum. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul ce să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: iau i-au, ne-am neam; ( b) perechile de omografe: copii copii, uită uită; (c) perechile de paronime: solitar solidar; (d) cratima și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Pe urmă se mai învârte [...], dar nu găsește
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o propoziție atributivă având ca termen regent un numeral; j) două propoziții aflate în raport de coordonare conclusivă. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul care să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: vor v-or, ia i-a; (b) perechile de omografe: zori zori, cântă cântă; c) perechile de paronime: eminent iminent; (d) apostroful și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Și, nici una, nici două, haț! pe ied de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aplica regulile citirii silabice a cuvintelor. Modelul a fost creat prin folosirea unei grafii stranii, care se vroia nostimă, pentru denumiri englezești din domeniul publicității și al industriei spectacolelor; v. numele unei formații muzicale, U2 (pronunțat /ju tu:/), redând sintagma omofonă You, too "și tu" sau "și voi". Dacă U se citește /ju/, atunci 4U trebuie, nu-i așa, să fie pronunțat /fo: ju/, adică for you "pentru tine". Acest stil de comunicare scrisă s-a răspândit în scurt timp în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
că acest -o paragogic nu are nicio legătură cu vocala o etimologică de la finala cuvintelor condensate sau trunchiate din compuse tematice de tipul photo < photo[graphie], vélo < vélo[cipède] sau mégalo < mégalo[mane], ci își are originea în sufixele diminutivale omofone fr. -ot61 și -aud62. Aceste sufixe se asociază însă, în multe cazuri, cu diverse cuvinte sau fragmente de cuvinte fără să scurteze prea mult termenul de bază, ba, mai mult, uneori îl lungesc: fr. bachot < bach[elier] + -ot; cheminot "lucrător
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Multe limbi, cum ar fi persana modernă, de exemplu, nu fac nici o diferență între citat și vorbirea indirectă; ambele sînt introduse simplu prin particulă ke - o coincidență întîmplătoare cu limbile romanice, care încorporează în text vorbirea indirectă cu ajutorul semnului aproape omofon que (che). Despre vorbirea indirectă în germană și în latină am vorbit deja pe scurt [...]. După cum se știe, în germană scrisă, în vorbirea indirectă apare în mod obligatoriu conjunctivul I (așa-numitul conjunctiv prezent), chiar dacă nu trebuie exprimată nici o îndoială
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a argumenta o afirmație. De exemplu, de ce într-o frază cu patru predicate exprimate există cinci propoziții; de ce într-un context „o” are funcție sintactică, iar în altul, nu etc. - de diferențiere, ca în cazul paronimelor, omonimelor, omografelor sau omofonelor etc. - de intervenție, constând fie în modificarea unor forme flexionare sau a raporturilor sintactice, fie în completarea spațiilor punctate cu cuvântul sau structura corespunzătoare; - de exemplificare liberă sau după repere, ca de exemplu, construirea unor propoziții sau fraze după schemă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a conotațiilor asociate de către istorie unor unități. Noi nu am luat în considerare decît cazurile "pure", dar există multe nume de mărci care aparțin mai multor categorii: "ACCOR", un lanț de hoteluri, este în același timp o deturnare a cuvîntului omofon (= care se pronunță în același mod) "Accord" și un neologism ortografic, pentru că nu are D-ul final. El este, de asemenea, o siglă, dar care nu este percepută ca atare de către publicul larg. O percepție variată Globalizarea numeroaselor mărci poate
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
asociat cu fabricarea veselei rafinate și scumpe (sticle, pahare); - semnificatul său posedă anumite particularități fonice; de exemplu, el conține două vocale, din care prima este vocala cea mai închisă din franceză și a doua, cea mai deschisă; începutul său este omofon cu "cri", "Cristos" etc. Discursul publicitar trebuie să-și croiască drum prin această constelație de valori virtuale pentru a pune de acord valorile asociate mărcii cu cele asociate categoriei de produs. Pentru substantivele proprii, nu putem vorbi de semnificat la
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o natură pur psihologică ("subiectivă"), semnificatele idiomatice au o natură lingvistică: ele nu funcționează (doar) într-o anumită comunitate socioculturală, ci (și) într-o anumită limbă "istorică"; b) semnificatele idiomatice sunt diferite, dar nu izolate de semnificatele (lexicale) ale lexemelor omofone; doar prin persistența unei legături între cele două tipuri de semnificate se pot explica fenomene precum "aluzia" (Coșeriu), "defixarea" (Bally și Rastier) sau "reinterpretarea" (Geeraerts); c) în pofida persistenței acestei legături, semnificatele idiomatice prezintă o manieră proprie de organizare, care nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fie ignorate în cazurile amintite. Bolul tiparului în poezie nu se mărginește nicidecum la asemenea extravaganțe relativ rare ; sfârșitul versurilor, gruparea în strofe, împărțirea In paragrafe a pasajelor în proză, folosirea rimelor vizuale (bazate pe terminații omografe, dar nu și omofone) sau a jocurilor de cuvinte care nu capătă sens decât grație ortografiei și multe procedee similare trebuie considerate ca factori componenți ai operelor literare. Teoria care susține valoarea pur sonoră a poemului tinde să nu ia în seamă de fel
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de cuvinte", drept "cea mai ieftină formă de spirit" ; secolul al XVIII-lea, prin Addison, îl clasificase drept una dintre speciile de "fals spirit". Dar poeții baroci și moderni îl folosesc cu seriozitate pentru a obține dublarea ideilor, precum și ca "omofon" sau "omonim", ca "ambiguitate" deliberată. *23 256 Lăsând la o parte ornamentele, putem împărți tropii, în mod adecvat, în figuri de stil bazate pe contiguitate și figuri de stil bazate pe similitudine. Figurile de stil clasice bazate pe contiguitate sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
interne 86. Ca atare, numărul împrumuturilor culte din latină în limbile romanice este mai mare decît în limbile din alte familii, deși latina o fost o sursă importantă și pentru îmbogățirea acestora. Acest fenomen creează premisa existenței multor echivalențe semantice omofone în limbile romanice, ceea ce facilitează procesul de comunicare interlingvistică în multe sectoare ale activității intelectuale. De aceea, pentru vorbitorii unei limbi romanice textele științifice sau jurnalistice, scrise în celelalte limbi romanice, sînt în bună parte inteligibile, chiar fără cunoașterea limbilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru vorbitorul de limbă engleză, acest termen tehnic presupune și actualizarea metaforei prin care a fost instituit, iar vorbitorul de germană va tinde să-l substituie cu propriul cuvînt Maus, care are aceeași semnificație cu mouse și cu care este omofon. Mai puțin tentați de o asemenea substituție pot fi vorbitorii altor limbi germanice, precum neerlandezii și norvegienii, ale căror denumiri pentru "șoarece", muis [müis] și mus, sînt mai îndepărtate din punct de vedere fonetic de cuvîntul englez. Limbile cu alte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
asupra trecutului prin conservarea obiectelor religioase și bisericești. Corul bisericesc A fost Înființat de către cântărețul bisericesc Maxim Comișescu În anul 1946 și era format din tinerii locuitori ai satului Frenciugi. În 1963 corul religios din Frenciugi aplica În biserică cântarea omofonă (cântări bisericești românești tradiționale, alcătuite de marii noștri protopsalți și păstrate, cu sfințenie, În tezaurul nostru național, Își au originea În cântarea bizantină). Preoți Preotul Chiriac Dumitru (1809), slujea la biserica cu hramul „Sfânta Troiță din satul Frenciuci”. Preotul Ioan
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]