468 matches
-
știa nimic despre văduvia sa? Altceva. Era un caz burlesc de omonimie. În Suedia, să te numești Olaf Sildur era ca și când te-ai numi Dupond ori Dupont în Franța. Era o neînțelegere. Ori poate vreun șmecher se servea de această omonimie ca să cumuleze venituri. Oare acest cumulator dăduse ortul popii în casa mea? Sau unul dintre cei pe care șmecherașul acesta i-a escrocat? A cui văduvă era Sigrid? Nu, nu, nu. Tipul își simulase decesul la mine. Era un spărgător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
Proloage de la începutul textului). De unde au apărut ele și prin ce tour de passe passe? Tradiția a folosit rețeta amalgamării personajelor, adică a contopirii a trei personaje diferite la origine într-unul singur, plecând de la câteva aluzii și probabil de la omonimie. Pentru a înțelege mai bine cum stau lucrurile, suntem obligați să ne întoarcem din nou la textul evangheliilor, concentrându-ne de data aceasta asupra unui episod „de tranzit”, cunoscut îndeobște sub numele de unctio Bethaniae („ungerea din Betania”). Să luăm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
zilele noastre, nu este justificată, dar, așa cum am văzut, nici întâmplătoare. Ea își are temeiul în elementele sugerate într-un fel sau altul de evanghelii. Tradiția a îmbogățit biografia martorului privilegiat al învierii Domnului speculând câteva aluzii risipite ici-colo și omonimia (mai mult de jumătate dintre femeile prezente în evanghelii se numesc Maria). Grigore cel Mare Nu voi stărui asupra exploatării patristice a figurii Mariei Magdalena. Am ales doar câteva mostre relevante. În Comentariul la Cântarea Cântărilor, redactat de Hipolit (170-235
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
așa cum apare el în LXX, formă care coincide cu numele Mântuitorului creștin. Procedând astfel, n-am făcut decât să respectăm textul LXX. În al doilea rând, poate la fel de important, am recuperat zecile de interpretări patristice care pleacă tocmai de la această omonimie pentru a da o interpretare cristologică intrării lui Israel în pământul făgăduinței. Bibliile sinodale, întrucât preferă să ortografieze diferit cele două nume, evacuează dintr-un condei toată tradiția exegetică patristică din jurul acestui personaj. Cu „arca lui Noe” lucrurile nu sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
argotice ale polițistului sunt cele formate cu sufixul -ar: presar, priponar, trocar. Presar este un derivat de la presă, nume argotic pentru un instrument de tortură, pentru anchetă în genere (a băga la presă "a ancheta") și, prin extindere, pentru poliție. Omonimia cu presă "jurnalism" și cu presar "jurnalist, om care lucrează în presă" nu e, probabil, intenționată; cel puțin în cazul lui presar, termenul argotic este mai vechi decât cel din jargonul jurnaliștilor. Și mai transparent e cuvântul priponar: polițistul e
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
se folosesc în concurență termenii tag și label; chiar dacă pot exista diferențe tehnice, e clar că sensurile și utilizările lor comune se suprapun în bună măsură. În română, englezescul label e de obicei transpus prin cuvântul etichetă (din motive de omonimie parțială sar foarte supărătoare, nu cred că împrumutul labele ar avea mari șanse de impunere!), în schimb tag e adesea păstrat ca atare. Dovada integrării în sistemul morfologic al limbii române e că de la tag s-a format rapid și
Taguri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7409_a_8734]
-
fonetice sînt - conștient sau inconștient - ignorate de vorbitori (ca în a tuna, din engl. tune). Destul de derutante sînt tocmai verbele al căror aspect grafic și fonetic e foarte plauzibil în română, foarte apropiat de prototipul statistic, stabilind chiar relații de omonimie (a tuna) sau de paronimie cu cuvinte deja existente. În genere, o dată cu verbele - uneori chiar înaintea lor - se folosesc participiile cu valoare adjectivală: printat sau tunat. Verbul a bana, din jargonul informatic, mi se pare că aparține aceleiași categorii suspect
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
zace îngropat/răposatul meu... produs". La polul opus, înregistrăm spiritul galic, salonard pînă la o avîntată prețiozitate. Spre a-și curăța spațiul textual de miasmele ce, în răstimpuri, îl inundă, cozeurul se dedă la subtilități verbale în care e neîntrecut (omonimii și omofonii, tautologii și tautofonii, dismorfologii ale vorbirii de tot soiul), care semnifică destinderile instantanee ale încordării spiritului jocular. E mica recreație a funambulului ce se cuvine a fi hiperatent la fiecare pas: „Dacă ți-aș răspunde în maghiară (din
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
de vedere, incert și n-am reușit să mă dumiresc de ce, numaidecât, ipocritul cartofor Sociu a câștigat-o în dauna atât de naivilor săi comentatori. Nefiind sensibil la metaforele inspirate de jocurile de cărți - fie și numai pentru că exploatează o omonimie destul de facilă - încerc să le înțeleg analogic, de fiecare dată, resorturile. Într-adevăr, Urbancolia îndeplinea toate condițiile unui spectacol de iluzionism narativ. Existau acolo și deconstrucția imaginii publice a protagonistului, și încăpățânarea unui autor tânăr de a-și lua scrisul
Șah mat ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7638_a_8963]
-
de un cuvânt vechi, familiar, de la care îl cred derivat. Rezultatul procesului este de obicei o modificare de formă, uneori și o alunecare semantică. Etimologiile populare sunt, formal, asemănătoare sau chiar identice cu jocurile de cuvinte, cu calambururile bazate pe omonimie sau paronimie. Le diferențiază intenția: pura etimologie populară e inconștientă și spontană, în vreme ce calamburul e produs cu scop ludic și cu clara percepție a diferenței dintre cuvintele pe care le suprapune. E greu de spus dacă lipsus a fost o
Lapsuslipsus by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7271_a_8596]
-
mici, luna, noile dimineți, supă de pui, viața la trei săptămâni, aerul, frica, chicco, nurofen, baia, vorbele mari ale omului, alăptarea, musafiri, măr cu biscuiți, plapuma, jucării, pampers, degețica, tatăl (după cinci zile), începutul. Există, pe lângă multiplicitățile de sensuri, și omonimii, de vreme ce titlul unui poem se pretează la repetiție. Vom avea, așadar, în ce privește poemul de dragoste, două determinări. Nuanțele merită puse sub lentilă etimologică. La propriu: "noi suntem părinții marei// și noi, părinții marei, doar uneori// și doar foarte scurt// ne
Exiguum Etimologicum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7173_a_8498]
-
și sensul cuvintelor. Categorii semantice: sinonime, antonime Cuvintele moștenite și cuvintele împrumutate. Limba literară, limba populară, limba vorbită, limba scrisă. Neologismele. Regionalismele. Mijloacele de îmbogățire a vocabularului: interne și externe. Familia de cuvinte. Cuvintele polisemantice. Polisemia în raporturile ei cu omonimia. Variație stilistică Variații de registru Construcția frazei în limba vorbită și în limba scrisă Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale Gramatică Enunțul. Punctuația Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată Propoziția afirmativă. Propoziția negativă Enunțuri asertive, interogative, exclamative
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
un rău serviciu, a acționa în dauna cuiva, a nu servi cum trebuie” și „a presta un serviciu în folos public, a servi o colectivitate; a avea în grijă supravegherea și dirijarea funcționării unei mașini”) fiind considerat un caz de omonimie. În Trésor de la langue française informatisé (TLFi), sunt chiar trei omonime: desservir 1 „a asigura un serviciu”, desservir 2 (care nu a intrat în română) „a strânge masa, a debarasa” și desservir 3 „a dăuna, a aduce prejudicii”. Primul are
Deservire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5403_a_6728]
-
legitimare rentei anuale ce s-a angajat d. Brătianu să deserveze d-lor deputați”; „acum puteți aprecia dacă faptul d-lui Strat servă sau deservă creditul statului”. Evoluția limbii nu a ales însă calea specializării formelor, ci pe aceea a omonimiei.
Deservire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5403_a_6728]
-
ironic-absurde a lui Mihai Ursachi, scrise în anii în care motorul evoca nu atât modernitatea trepidantă a vieții citadine, cât utopiile industrializante ale regimului comunist. Sunt convinsă că tinerii de azi pierd mult din absurditatea voită a textului, pe care omonimia motorului îl transformă într-o istorioară de-a dreptul morală: „Post scriptum. Transversaliile mari sau cele patru estetici. Poezie pe care a scris-o magistrul Ursachi pe când se credea pelican. Un om din Tecuci avea un motor / dar nu i-
Motor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5844_a_7169]
-
în care se discută și extinderea construcțiilor de tipul fetei acestea - în oralitatea neîngrijită - sau nimeni altuia - în scrisul cult); de asemenea, sînt semnalate informațiile prețioase asupra morfologiei dialectale furnizate de vechile gramatici românești. Se discută, în contextul fenomenelor de omonimie totală sau parțială, statutul așa-zisului "gen comun", ilustrat în română mai ales de unele epitete depreciative populare (un / o găgăuță). Este demonstrată importanța criteriului formei în adaptarea neologismelor și în încadrarea lor în clase de gen; prevalența formei este
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
sintaxa logică, sofismul nu are valoare de adevăr cu toate că simulează (corectitudine aparentă) principiul identității, al non-contradicției, al terțului exclus și al rațiunii suficiente, aceleași relații dintre propoziții (contradicție, contrarietate, subcontrarietate, subordonare) și se formulează cu elocință ca dilemă, ca tautologie, omonimie etc., de unde și subtilitățile imputate lui. Alomorfismul sofismului se vede în limbaj, în argumentare, în relevanță, în apel la autoritate și în atacul la persoană. Venind din perspectivă dionisiacă, sofiștii vor cuprinde în retorica greacă mai întâi asianismul și mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-lea și al XV-lea (autoarea observă atent exagerarea manieristă ori regula de aur a phan tastikonului) fără a ocoli argumentele din care logica trebuie să servească tuturor științelor, inclusiv lingvisticii, și ea atentă asupra unor aspecte ale echivocației, ale omonimiei, ale raporturilor sintactice conjunctive și disjunctive etc. Sofismele sunt de natură speculativă, iar adevărul lor este unul tendențios înșelător cu atât mai mult cu cât, paradigmatic, urmează tiparul raționamentelor de judecare determi nativă, inducția și analogia, își MANIERISMUL LOGIC ȘI
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în intenționalitate, își întrețin eristica în nădejdea unui scontat profit direct, indiferent de natura lui, iar teza destul de veche că limbajul urmează gândirea se mai confirmă încă o dată fără ca lingvistica să fie prejudiciată cumva în menirea ei. Așa de pildă omonimia implică echivocul (fallacia) pe care, formal, lingvistica îl elucidează cel mai adesea cu mijloacele proprii, apoi amfibolia de la originea numeroaselor metafore, compoziția și diviziunea produse prin neglijarea unor norme sintactice ori de punctuație, dar și așa-zisele figura dictionis, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
voi, ci îi include atestările sub forma-titlu a vrea (cu un record de 36 de pagini de citate și descriere a sensurilor). Utilizarea mai frecventă la imperfect a fost explicată în mod foarte convingător prin necesitatea de a se evita omonimia supărătoare cu prezentul din paradigma verbului a vrea ("el vrea" = ‘el voia' și el ‘voiește'). În diferite lucrări normative și în manualele școlare din deceniile trecute s-a insistat destul de mult asupra caracterului nerecomandabil al formelor de tipul vroiam, sugerîndu-se
"Vroiam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10159_a_11484]
-
carte, librarii și distribuitorii. Pentru biblioteci și centre de documentare, el facilitează operațiile de identificare, achiziții, împrumut și schimb, iar pentru cercetători, bibliografi și cadre didactice citarea titlurilor se poate face cu mai multă certitudine, mai ales în caz de omonimie. Codul ISSN asigură baza pentru calculul codului de bare. Codul ISSN împreună cu URL-ul formează un identificator unic pentru publicațiile electronice. Publicațiile seriale înregistrate la Centrul Național ISSN sunt introduse automat în baza de date a Bibliotecii Naționale, în bibliografia
Agenda2005-30-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283984_a_285313]
-
Ioan). Protagonistul, victimă a unui accident cerebral, reface, lent, pe măsura și pe parcursul recuperării, un imens traseu filogenetic, de la întunericul și amnezia primordiale, la lumina zilei și a conștiinței. În această zbatere, în această călătorie, în bezna lăuntricității, își întâlnește omonimii, cel mai proeminent fiind Ioan Botezatorul. Este de-a dreptul uimitoarea capacitatea autorului de a evoca drumul scânteii de viață, a eului, de la sine spre sine. Iată și etimologia numelui Ioan, utilă în împrejurarea de față, preluată dintr-o sursă
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
care a căutat întotdeauna să se debaraseze de compuși gen „de-gât-legău” sau „de-părete-frecătoriu”. „A aplica” a prins și pentru că e dintr-o bucată (bucată vocabulară), și pentru că e (oribil zis!) „în tendințe”. Se lărgește sfera omonimelor, dar, în limite rezonabile, omonimia nu deranjează - gustul pentru mister fiind foarte dezvoltat la români (atâta doar că „a aplica” sună dizgrațios: un caz particular, însă). Dacă, la noi, omonimia nu ia proporții exagerate, la englezi e catastrofal, pentru că, nație „superioară”, cu limbă „de circulație
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
și pentru că e (oribil zis!) „în tendințe”. Se lărgește sfera omonimelor, dar, în limite rezonabile, omonimia nu deranjează - gustul pentru mister fiind foarte dezvoltat la români (atâta doar că „a aplica” sună dizgrațios: un caz particular, însă). Dacă, la noi, omonimia nu ia proporții exagerate, la englezi e catastrofal, pentru că, nație „superioară”, cu limbă „de circulație”, n-o să se coboare să împrumute nici din limbi inferioare, nici din limbi clasice - demodate și uitate. Nu-i rămâne, englezului, decât să-i zică
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
se pune în mișcare cursorul de pe ecranul calculatorului - și toată terminologia informatică englezească are noțiuni luate din cotidian. Noi, însă, foarte primitori, avem și „maus” (o vreme, vom scrie „mouse”), și „șoarece”, și „șoricel”, și „șoarece de bibliotecă”. Șarmantă, enigmatică, omonimia, dar uzăm de ea cu măsură. Așa că, pasagera pe la noi engleză consolidează limba română și-i lărgește și mai mult câmpul lexical (și înainte bogat), mărindu-i puterea de nuanțare în comunicare. Nu e ceva nou. Au trecut efectiv ori
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]