861 matches
-
azi,dezmint și tac, și nu vor să-și recunoască vinovăția . Autorul a informat asistența ca pregătește volumele doi și trei din care vor face parte versuri scrise atunci in 1987 cu teme si titluri simbol „E bolnav numărul 1”, „Omulețul experiment”, „Navigând pe ziduri”, sau viitoarea poezie „Mămăliga”, un univers românesc înrămat în patru pagini. Autorul a mulțumit in memoriam poetei Cța Buzea pentru încurajarea primita. Editorul Rodica Grindescu a specificat că Editura Eminescu este interesată să publice asemenea creații
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94152_a_95444]
-
pentru copii în aceste cazuri și în multe altele este ușor de decelat, însă ceea ce mi se pare important ține de faptul că intrate în această sferă, cărțile nu au pierdut ci mențin contactul cu o lume mai mică a omuleților care am fost, o lume cu net mai multe dimensiuni decît cea a adulților, cea mai importantă fiind aceea a fabulației incontinente. Filmul de animație al lui Jimmy Hayward și Steve Martino realizat după cartea scriitorului și desenatorului Dr. Seuss
Elefanții și particulele elementare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8408_a_9733]
-
forma printr-un proces evolutiv și pe alte planete. Doar că eforturile omenirii de a capta semnale ale altor civilizații au eșuat. Cât privește răpirile de către extratereștri, după părerea lui Adrian Bancu, ele evocă încercări de hibridare între om și „omuleții” de pe vehiculele lor ciuda- te. Dar relatările rămân, firește, fanteziste, iar posibilitățile de a lua cu asalt spațiile intergalactice sunt, cel puțin acum, de domeniul fabulațiilor. Pe de altă parte, este greu de crezut că ar exista vreo planetă din
Agenda2006-10-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284835_a_286164]
-
nașilor cu ale finului, dar așa?! Numai Dumnezeu poate hotărî și judeca, noi mai avem mult până să înțelegem măcar. De ce religia ține cu dinții de o dogmă învechită și nu acceptă omul care vrea să închine lui Dumnezeu un omuleț proaspăt venit pe pământ?! De ce atâta tevatură și restricții (și asta în toate religiile), când această instituție (cum frumos o numea un reprezentant al ei) ar putea câștiga mult mai mult dacă ar desface chingile dogmelor și canoanelor nefolositoare nimănui
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de celule vii, căpătând tot mai clar conformația unui trup uman. I-a fost dat femeii să trăiască prin și pentru cealaltă ființă, încă nenăscută, dar plămădită dintr un întreg existențial, din dorințe ce capătă realitate în substanța corporală a omulețului din pântec. Creșterea lui secretă până la exodul din „paradisul amniotic” vine să completeze misterul uman pe care doar viitoarea mamă îl poate percepe la dimensiunea lui cea mai adevărată. Profesorul acceptă spusele Teodorei: deși are „calitatea de autor”, bărbatul nu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
în fine „oficial”: Teodora a născut o copilă sănătoasă și frumoasă. Profesorul și-a făcut drum la un fost coleg, medic, și a căutat-o în salonul lehuzelor. Privind fetița, are revelația unui adevăr simplu: lumea se primenește! Încă un omuleț bate cu pumnul său mic în fereastra Universului, revendicându-și dreptul de a fi iubit. Bărbatul matur contemplă fascinat bobocul de floare de la subsuoara „înfrunzită” a mamei. Încearcă să-și reprime delirul metaforic pentru a-și da seama cu exactitate
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pe gât... nu e c-ai vrea sau că-ți place, e că ai văzut chestia asta de multe ori, la alții, alții mai mișto decât tine, care voiau și cărora le plăcea. Și... și mai ce? Să fii... așa... omulețul meu. Femeia Lego. Să joci cum îți cânt. Să te iubesc și să te fac bucăți, dacă-mi tună mie, și după aia să te legăn, să te alint, să te pocnesc, să te las naibii să putrezești și să
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
îl abordă scundacul.Nu vreți să cumparați un binoclu cu infraroșii sau un aparat de fotografiat cu blitz? -Nu mă interesează,îi răspunse calm domnul Dornu. -Le las ieftin,insistă brunetul. -Mulțumesc.Am acasă și binoclu și aparat de fotografiat. Omulețul nu se dădu bătut.Scoase din sacoșa binoclul.Il reglă din oculare. -Priviti! îl indemnă. Domnul Dornu îl puse la ochi. Trecătorii s-au apropiat brusc. -Are și toc.E nou. ”Reclama este sufletul comerțului”. Domnul Dornu încerca să scape
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
și ne-a privit pe rând. — Asta-i cea mai tâmpită frază de agățat pe care am auzit-o vreodată. — Du-te după cocktailuri, mi-a ordonat Melissa. Când m-am întors de la bar își șușoteau ceva râzând și compunând omuleți cu degetele pe masă. Omuleții lor, făcuți cu arătătorul și mijlociul, se examinau un timp, relativ ostil, apoi se repezeau unul spre altul și își frecau genunchii cu o obscenitate atât de naturală, că rămăsesem în picioare, trei cocktailuri în
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
rând. — Asta-i cea mai tâmpită frază de agățat pe care am auzit-o vreodată. — Du-te după cocktailuri, mi-a ordonat Melissa. Când m-am întors de la bar își șușoteau ceva râzând și compunând omuleți cu degetele pe masă. Omuleții lor, făcuți cu arătătorul și mijlociul, se examinau un timp, relativ ostil, apoi se repezeau unul spre altul și își frecau genunchii cu o obscenitate atât de naturală, că rămăsesem în picioare, trei cocktailuri în mâini, holbându-mă perplex. — Sunt
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
să l invite pe țigan la o țuică. S-a așezat lângă noi, a mulțumit de pahar, l-a băut, după care a-nceput să se hlizească. — Lucrez la morgă, zice. Și începe să povestească. — Era odată la noi un omuleț. De treabă, n am ce spune. Stăteam și ne uitam la el cum povestește, da’ nu-i zicea nimeni nimic. El îi dădea înainte. Atâta că, de la o vreme, colegii a nceput să-l bă nuiască. Nu-și aducea niciodată
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Dacă nu, îmi dau drumul pe tine. — Ce este? a zis repezit Leila venind din spate. De ce îl chinui? Până să-i explic, mi l-a smuls cu o forță pe care nu i-o bănuiam. Mă ocup eu de omulețul ăsta, a zis scurt și a plecat cu el în dreapta drumului, printre pancartele care avertizau, în litere scrise cu hemoglobină, Don’t step off the road, iar cu semne prelinse de la dreapta la stânga același lucru în trei limbi locale. Au
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
A doua Încercare la care fu supus omul, fu aceea de a se Înfrunta cu un ciclop.Da ciclop, frate, nu șagă!La fel, omul Începu să vorbească cu namila cea frumușică. -Mi-e milă de tine, prietene! Auzi obraznicie la omulețul ăsta, să creadă că ei sunt prieteni! -Mi-e milă, pentru că vezi tu, am venit să-ți scot ochiul. Ciclopului nu-i venea a crede ce aude. -Tu ești mult mai puternic, și dacă Îmi scoți un ochi, Îmi mai rămâne
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Și văzând că Zmeul cel mic Îl tot ghiontește, Îl tot Îmbrâncește și-l tot lovește, scoase iarba fiarelor din traistă și o mâncă pe toată. Zmeul râse de Moș Arici, cât de mic era și facea pe grozavul. Atunci omulețul nostrum se transformă Într-un animal mic. Zmeul fiind flămând, se bucură gândind că Îl Înghite pe loc, dar vreascurile, nuielele pe care le cărase până atunci Moș Arici În spate se transformaseră În niște țepi ascuțiți care-l Înțepară
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
facă ce a făcut dacă acele persoane, membrii Comitetului Executiv, se abțineau sau votau împreună", a mai spus Moise. Față de acuzele avocatului lui Mititelu, edilul Craiovei a postat pe Facebook următorul anunț: "Așa este! Geanta a fost cărată de un omuleț mic, verde și cu antenuțe în chelie..."
Mită la FRF: Primăria Craiovei, acuzată că ar fi dat 2 milioane de euro pentru locul din Liga a II-a by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71999_a_73324]
-
Daniel Cristea-Enache După debutul în roman cu Omulețul roșu (2004) și după insolitul Zogru (2006) cu un vampir, fantome, glole și morgoni pânditori, Doina Ruști revine în scenă cu o carte evident mai ambițioasă: Fantoma din moară. Culoarul supranatural este păstrat, dar tonalitatea se schimbă. Dacă în Zogru
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
nu e unul amar. Ceea ce la alți autori - inclusiv din ultima generație - reprezintă o probă incontestabilă a (de)căderii omului, a împuținării substanței lui, devine o premisă aproape banală în volumul lui Gabi Eftimie. "Paradisul" artificial al corporației și imaginarea omulețului rătăcit într-un deșert postatomic, după ce toate din jur vor fi fost aruncate în aer, nu sporesc semnificativ tensiunea poemelor, care are alte surse. Sunt cadre aproape familiare ale existenței cotidiene și proiecții, în marginea acesteia, făcute cu o mare
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
La fel se dezlănțuie și comerțul postbelic și Braddon e trimis de companie într-o călătorie de afaceri prin America Centrală și de Sud. Pe drum, în avion, răsfoiește revista Life unde este relatată povestea urmăririi lui Schreiber. Vecinul lui, un omuleț cinstit, cu ochelari, plin de teorii pseudoștiințifice, îi atrage atenția asupra asemănării. —Dumneavoastră nu o sesizați, îi spune el, și poate că doar un om din zece mii ar vedea-o pentru că ceea ce noi numim asemănare, de obicei, nu este atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
cu oamenii mari. De aceea, în loc să le spui că ai întâlnit în pustiu un Mic Prinț care venea de pe o planetă puțin mai mare ca el și care avea nevoie de un prieten, să le spui că ai întâlnit un omuleț sosit pe Pământ de pe asteroidul B-612, care abia întrece, ca mărime, o casă obișnuită. Au să fie mulțumiți, pentru că le dai o cifră. OMUL: Da, cred că au să fie mulțumiți. MICUL PRINȚ: Dar n-au să înțeleagă nimic din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
colțurile Sydney-ului. Mă rătăcesc prin mulțime, undeva pe un peron un chinez bătrân cântă la un fel de chitară. Melodia se strecoară prin vacarmul trecătorilor ca apa unui pârâiaș. Mă întoarce din drum. Mă uit la trecători, aleargă absenți pe lângă omulețul pe a cărui față s-au uscat lacrimile, a rămas doar expresia disperării. Mă ascund printre trecători și o vreme îl urmăresc. Unde am mai văzut expresia asta? Peste tot la mine în țară. Năvălesc chipuri, amintiri, dureri cu strășnicie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
a spus. Mai târziu veți înțelege, deocamdată însă vă rog nu-i mărturisiți. Lăsați-l să creadă că e doar imaginația lui. — Să fiu sinceră, nici nu-mi venea să-i spun. Întotdeauna e mai ușor să nu spui. Atunci omulețul care stătuse pe canapea lângă ea se ridică, salută politicos și ieși. Mătușa Mia îl conduse până la ușă, după care se întoarse repede să afle cine era și ce dorise cu această vizită. — Tu îl cunoști? N-am nici cea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
tânăr cu părul lung, sau un bătrânel cu ochelari rotunzi și lentile foarte groase. Bate ceva la mașina de scris, iar din încordarea buzelor și a sprâncenelor se înțelege că se grăbește să termine cât mai repede. În încăpere intră omulețul misterios, foarte elegant îmbrăcat și cu umbrela în mână, și așteaptă să-i fie simțită prezența. Durează câteva minute până cel de la masa de scris se întoarce și îl privește lung, fără să spună ceva. Domnișoara Vera este aici. Să
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
lung, fără să spună ceva. Domnișoara Vera este aici. Să-i spun să intre? Vera e deja aici. E prea devreme, încă nu am terminat. Atunci să-i spun să plece? Nu, cum să-i spui așa ceva? Poftește-o înăuntru. Omulețul ieși încet, în locul său își făcu apariția Vera. Rămase în cadrul ușii, privind în gol. Cel din fața ei, fără să întoarcă capul, o invită să ia loc pe canapea. Ea se supuse. Întunericul începea să crească în cameră, numai pe covor
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
regret și un gust amar. Probabil că așa sunt toate despărțirile. — Știu la ce te gândești, vocea lui o făcu să tresară. Eu îți cunosc toate gândurile. Este inutil să mai insiști. Ușa se deschise și în cadru se ivi omulețul care o condusese la venire. Avea impresia că stătuse acolo pe tot parcursul discuției lor și că acum zâmbește satisfăcut, știind ce vorbiseră. — Îmi permiteți? — Desigur. Condu-o, te rog, pe domnișoara Vera. — Nu este nevoie, interveni ea. — Insist. Vera
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
-o, te rog, pe domnișoara Vera. — Nu este nevoie, interveni ea. — Insist. Vera se lăsă condusă până la ușa de la ieșire. Spațiul se dilatase, toate obiectele de mobilier erau prea departe unele de altele, iar lumina înțepa neiertătoare fiecare unghi ascuțit. Omulețul continua să zâmbească, iar ea credea că râde de ea, că era satisfăcut de faptul că acceptase să nu-i spună nimic lui, doar ca el să aibă ultimul cuvânt. — Respectele mele, domnișoară. — Iertați-mă că vă întreb. — Nu face
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]