3,282 matches
-
cunoștinții", cum scriam cândva într-o foarte veche poezie... Cât despre ființa mea trecătoare (sper că cealaltă e ceva mai "durabilă"...), multe mi-au fost interzise (îndeobște cele la care nici n-am râvnit): bogăție, frumusețe (fizică), înțelepciune, forță (fizică), onoruri, învățarea mai multor limbi străine (rusa, spaniola), tinerețe fără bătrânețe etc. C.P. : Ați moștenit umorul de la tatăl dumneavoastră (nu l-ați pierdut nici astăzi!). În Rampa ați semnat prin 1947 chiar o cronică umoristică (pe lângă altele, dramatică și coregrafică). Cât
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
artă trecând pentru el înaintea "obligațiilor morale". Dă periodic rapoarte la Securitate instituția care îi asigură o frumoasă carieră literară. După '90 e campion al liberalizării, lider al societății civile, vorbitor, ascultat cu emoție, din balconul Universității. E încărcat cu onoruri, material o duce din ce în ce mai bine, devine senator și candidat posibil la Premiul Nobel. Toate se leagă de minune atât că... Atât că moare într-un accident de mașină pe când se îndrepta către noua reședință de pe Valea Prahovei. Astfel dispare familia
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
pecetluită prin acordarea Premiului Academiei Române în 1906 (cu întârzierea de rigoare) pentru volumele Povestiri și Șoimii, în urma rapoartelor semnate de Titu Maiorescu și Ion Bianu. Cred că e tot ce putea obține un scriitor la debutul său, copleșit de toate onorurile și de toate recunoașterile. Sărbătoarea a fost întrucâtva umbrită de atacul virulent lansat în noiembrie 1905 de H. Sanielevici în revista "Curentul nou" de la Galați, cu articolul Morala domnului Sadoveanu, defăimare susținută cu alte critici severe în numerele din ianuarie
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
a constituit vreme îndelungată uniforma obligatorie a minții și a discursului nostru. Dacă în fostele țări comuniste marxism-leninismul e măcar formal depreciat, nu același lucru se poate afirma despre unele, deloc neglijabile, medii occidentale, unde i se acordă încă bizare onoruri. Astfel un Daniel Dubuisson consideră oportun a veșteji "idealismul", susținînd că filosfiiile acestuia, de la Platon la Heidegger, s-ar fi pus totdeauna în slujba regimurilor tiranice, faptul că la baza celui mai tiranic regim al istoriei contemporane care a fost
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
hiper, până la anulare, micșorarea, minusculul e cel mai bun mod de a atrage atenția). Ceea ce Cronicarul apreciază îndeosebi este apariția poeziei în revistă: un singur poem, dar pe o pagină întreagă. Pe de o parte se acordă astfel poeziei toate onorurile și, pe de altă parte, poezia e obligată să fie atât de bună încât să țină pagina. În ultimele numere, o polemică filologico-filozofică între Andrei Cornea și Bogdan Mincă, pornind de la versiunea românească a Protrepticului lui Aristotel, apărută la Humanitas
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
anul trecut, ca și acum doi doi și așa mai în urmă. S-a cotizat și aici în București, sub nasul Ministerului. Lucrurile astea sînt făcute de părinți grijulii și de profesori de liceu care fac pe mijlocitorii. Astfel că onor comisii de Bac și-au primit obolul, cu lista elevilor care dau asemenea acatiste foșnitoare. Nu știu cît e de răspîndit acest obicei. O evidență exactă au, presupun, numai Sfinții Chiril și Metodiu, dacă ei or mai fi protectorii învățămîntului
Un circ vechi: bacalaureatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11530_a_12855]
-
literară basarabeană persistă, printr-o obtuzitate de neînțeles, în a înălța elogii acestui roman mediocru, considerat ,un adevărat fenomen" (Mihai Cimpoi) sau ,unul dintre cele mai interesante romane din tot ce a dat literatura basarabeană" (Alexandru Burlacu). Cele mai înalte onoruri le-a obținut scriitorul cu argumentul prioritar al acestei cărți: traduceri în republicile sovietice, Premiul Național al Republicii Moldova în 1992, o monografie de Ion Ciocanu, Rigorile și splendorile prozei ,rurale", în 2000. Printre șaizeciștii basarabeni, Vasile Vasilache stă alături, ca
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
mai bune bucăți ale volumului, această disparitate fizic/ simbolic e lărgită până la limita fantasticului. El mai are foarte puțin până să o vadă, în carne și oase, pe ea: Trecu tiptil printre pubelele înșirate la intrarea scării de serviciu, primind onorul lor tăcut și fetid; trecu pe lângă plasa liftului stricat, pipăind pereții, căutând comutatorul; sub degete întâlni o zdrelitură în tencuială, fața aspră a unui cărămizi, o țeavă rece, apoi, un gemuleț și un obiect lung, rotund, care nu se mai
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
bună pentru țară. În public sau în ședințele de partid foaia se schimbă radical. Abia atunci își dau seama ce pot pierde. Cum să renunțe de bună voie la atâtea funcții de conducere? Cum să spună adio secretarelor, celularelor, șoferilor, onorurilor de președinți, vice-președinți ori secretari generali? Cine mai sunt ei dacă li se trage de sub șezut scaunul frumos inscripționat ce preamărește grade și onoruri pe care simpla civilie nu are cum să le ofere? Deși posesori ai unei ideologii ,tari
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
renunțe de bună voie la atâtea funcții de conducere? Cum să spună adio secretarelor, celularelor, șoferilor, onorurilor de președinți, vice-președinți ori secretari generali? Cine mai sunt ei dacă li se trage de sub șezut scaunul frumos inscripționat ce preamărește grade și onoruri pe care simpla civilie nu are cum să le ofere? Deși posesori ai unei ideologii ,tari" (cam oricine știe ce înseamnă liberalismul și cum ar trebui el să funcționeze), în practică PNL-ul e mai mult o ficțiune. E paradoxal
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
oameni să accepte, atîta vreme, fără să crîcnească, toate fanteziile zămislite de mințile bolnave ale unor conducători cvasi-analfabeți? Cum a fost posibil ca o lume întreagă să privească neputincioasă - după ce ani în șir l-a cocoloșit cu cele mai înalte onoruri -, la megalomania agresivă a lui Nicolae Ceaușescu, un individ pe care bunul simț elementar te îndemna să îl eviți. O istorie a comunismului românesc este necesară, dincolo de informațiile factuale pe care le oferă, pentru a înțelege ceea ce s-a întîmplat
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
de strajă la intrare. O mică orchestră de alămuri cânta o arie săltăreață în timp ce Buhren cobora de pe cal și deschidea, cu o cheie pe care i-o încredințase țarina, ușa băii de aburi nupțiale. Mergând înaintea tinerilor însurăței, le făcu onorurile de instalare. Apoi bătu în retragere cu un ultim "Să vă binecuvânteze Dumnezeu!" Afară lumea râdea și aplauda în continuare. După plecarea favoritului, ieșirile au fost încuiate din exterior și alte santinele s-au postat în locurile prevăzute de împărăteasă
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
apărută. Și fiindcă nu era cine să-l întâmpine pe poetul, pe prozatorul gata intrat în istoria literaturii române (și pe care autoritățile îl luaseră în primire, când cu întâmplarea...), a trebuit să-i fac eu față, să-i dau onorurile în sufrageria întinsă, latura dinspre palatul principal... Ședeam față-n față la masa cea lungă, nedumeriți... Când i-am povestit lui Georgică întâlnirea din aprilie 1963, îmi spusese că Vinea îl lăsase și pe el să vorbească, tot așa cum începusem
Ion Vinea la Mogoșoaia (12 aprilie 1963) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11725_a_13050]
-
murdare cu un talent ieșit din comun. Și cu o iuțeală de mînă care vine din- tr-o tradiție de manglitori pe care comunismul nu le-a permis s-o onoreze cum se cuvine, dar care acum are parte de toate onorurile traziției. l Ca de obicei, excelent numărul din primăvara 2005 al revistei LETTRE INTERNATIONALE editată, în versiunea românească, de Institutul Cultural Român. Aproape totul, și de fiecare dată, este de citit în Lettre. Cronicarul recomandă totuși din numărul recent scrisoarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
Maria Banuș, trecând de la pactizarea vinovată la despărțirea progresivă de recomandările oficiale și câștigând simpatia iubitorilor de cultură necoruptă politic. Beneficiază de traduceri în rusă, armeană, franceză, spaniolă (realizate și difuzate în Moldova și U. R. S. S.), de premii, sărbătoriri, onoruri (medalii, titlul de "scriitor al poporului din Moldova", obținut în 1982). E consacrat în toate formele, inclusiv de un studiu monografic, semnat în 1980 de Eliza Botezatu. Impresia mea "obiectivă" este că George Meniuc nu e un mare scriitor, dar
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
deplasată în România... Se spunea că bătaia înjosește, pe cînd glonțul, dimpotrivă, onorează condamnatul!... Astfel declarat generalul Berthelot, șeful misiunii franceze... În Franța, ostașul care întârzia la întoarcerea din concediul său legal, era împușcat fără vorbă multă, deși cu toate onorurile militare, formale, însă onoruri, totuși! Cum se petrecea acțiunea?... Acțiunea se petrecea așa : Prin fața celui osândit la moarte prin împușcare, plutonul de execuție defila în pas de paradă ca înaintea ultimelor minute ale existenței sale nefericite, apoi sentința citită corect
Gelozia reginei și bătaia în armată (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12907_a_14232]
-
spunea că bătaia înjosește, pe cînd glonțul, dimpotrivă, onorează condamnatul!... Astfel declarat generalul Berthelot, șeful misiunii franceze... În Franța, ostașul care întârzia la întoarcerea din concediul său legal, era împușcat fără vorbă multă, deși cu toate onorurile militare, formale, însă onoruri, totuși! Cum se petrecea acțiunea?... Acțiunea se petrecea așa : Prin fața celui osândit la moarte prin împușcare, plutonul de execuție defila în pas de paradă ca înaintea ultimelor minute ale existenței sale nefericite, apoi sentința citită corect, - la ochi arm! Foc
Gelozia reginei și bătaia în armată (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12907_a_14232]
-
sentința citită corect, - la ochi arm! Foc! Și pac-pac!... Așa e la noi � ziceau franțuzii, vorbindu-le românilor de foarte de sus � noi avem tradiție, asta e tradiția noastră! Și noi ne respectăm tradiția!... Fără nici un fel de tradiție, fără onoruri... datorită lui Antonescu, nea Mitică al nostru, ori nea Ion,... rămânea viu și nevătămat... și mai ales... punctual... ori bun patriot... încasând doar o bătaie zdravănă, fiind cu ea, de fapt, de mult timp obișnuit... Sursa: Paul Anghelescu, general Mareșal
Gelozia reginei și bătaia în armată (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12907_a_14232]
-
venetic de curte, o asemenea canalie, o asemenea specie a omenirii" " Ca un băiat de grec să se-ngroape ca un câine fără lumânare și fără preot nu e decât natural. Căci ce i se poate da unui câine decât onorurile unui câineî" După aceste diatribe, Mitropolitul își reconfirmă poziția arbitrară, deloc lezată de tonul eminescian: S-ar putea cita multe alte considerații ale lui Eminescu pe teme nu numai simplu religioase, ci chiar teologice." Aceasta este gazetărie xenofobă, poetul este
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
texticol"; "categorii de textoanți"; "opusculul genitat"; "fîntînă carteziană"; "postul diplomaticos"; "să fii sprințangiu, jmecher + cununat de Pohoață, ergotînd la nesfîrșit în Casa Universecuritarilor"; "dosarul de membrizare la județeana pecerie"; "a Sexcuriștilor". De bună seamă și calamburului i se dau toate onorurile: "Peste tot, culții îl interpelează pe Senatorul Limbii Rom(ân)ești: «Mischiule dragă, ce ne facem?» Zicem «Fă Matrio!» sau «Mă Patrio!»? Clamăm «Jos sau John Iliescu»? Silabisim «Ceaușescu» sau «Su-cez-ce-cul»? Iar în-gio-si-rea cum să ne-o măsurăm? Cu ori
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
în care s-a separat de politica partidului) era prompt pedepsit, țintă a bârfelor, aliment pentru pofta de maculare a târgului. Abia înălțat de curând la rangul de somitate în filosofie, el s-a trezit exclus fără nici o ezitare de la onoruri, pentru că s-a declarat în dezacord cu direcția ideologică oficială. În combaterea lui se foloseau clișee de descalificare din jargonul luptei de clasă. Sartre era desemnat „discipolul nazist al lui Heidegger”, i se atribuiau păreri simpliste și puerile pe care
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
pe de-a-ntregul fals cu mama d-lui Virgil Ierunca (și el bête noire a regimului), Maria Untaru. E bizar (sau nu e?) că toți acești indivizi au profitat din plin de revoluția anticomunistă ca să ajungă în funcții și la onoruri pe care nici că le visau, oricît l-ar fi slujit, în regimul lui Ceaușescu. Căile istoriei sînt cîteodată la fel de misterioase ca ale lui Dumnezeu. * ARCA (nr. 1-2-3 din 2004) vine cu mai multe lucruri demne de atenție. Spicuim: un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
manechin cum o haină nenumăratele defăimări îți irigă obrazul cum un ogor harfa fricii adună biografiile noastre risipite pe caldarîm cum stropii de apă potrivește-ți barca reciclată de somn pe valul domol al palmei nu e alcătuită oare clădirea onor Prefecturii din oase și sînge? fii fără grijă Jiul va completa părțile lipsă ale monumentului din fața sa. Semn de carte Uneori cantitatea acordă valoare precum orice exasperare. Lîngă Gilort Nori plutind impasibili pe zări precum versuri albe izvorul se usucă
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
cel mai mândru vapor al marinei comerciale române. Nu vedeam decât marea, departe, marea care gemea, strivită de sunetul sirenelor. în sute de voci, topite într-o singură voce, sute de sirene sunau alarma și dădeau vasului în flăcări ultimul onor. încet, în prelunga lor uriașă tânguire, împăratul Traian pierea. Infinitul devenise roșu. Marea cunoaște reverii diurne și visări ale nopții. Ai crede că bezna, care ucide întinderea și umple adâncimea cu spaime, e potrivnică infinitului. Poate că așa ar fi
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
trădează, iar hohotind, e tot mai rigolo. De unde oare, te întrebi, "umoarea șmult preaț negativă" la comici, la aceia atitrați? La, așadar, aceia ce au făcut eroarea de a se da drept comici din vârsta cea mai crudă (și cărora onor. publicul nu le permite să fie și altceva decât băieți simpatici, mucaliți, haioși). Din însuși faptul că rigida mască nu le îngăduie și alte roluri. De unde, bovarismul dramei la comicii prin excelență. Un Nenea Iancu, de exemplu, ce se dă
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]