1,499 matches
-
bine specificul operei lui Heidegger, care - sub înrâurirea filosofiei vieții a lui Dilthey și a filosofiei existenței a danezului Soren Kirkegaard a plasat în centrul fenomenologiei sale ,,întrebarea privitoare la ființă’’, întorcând, așadar, știința promovată de el cu fața spre ontologie. Pornind de la galaxia de concepte din filosofia lui Martin Heidegger (,,Originea operei de artă’’, Ed. Univers, București, 1982), dar și de la studiile de rafinament benedictin și de subtilitate bizantină ale lui Constantin Noica dedicate Limbii Române (,,Sinele și sinea’’, ,,Ciclul
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
Președinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor de Știință din România și al Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, New York Sentimentul religos la Eminescu: Persoană și ziaristica Alină Feld, Profesor de teologie la General Theological Seminary, New York Epigonism sau ontologie reactiva: Eminescu și Nietzsche Doru Tsaganea, P rofesor de Matematică la Metropolitan College of New York Fascinația infinitului în Luceafărul și La steaua Valentina Ciaprazi, Profesor de limbă și literatura franceză, LaGuardia Community College, New York Femeia muză a primului și ultimului
Al XXIII-lea Simpozion anual “Mihai Eminescu” (166 de ani de la nasterea poetului) [Corola-blog/BlogPost/93750_a_95042]
-
cu oamenii, în viață... Datorită acestui exemplu de autenticitate am învățat cum să aștepți până când se înfiripă ceea ce ai cu adevărat a spune, cum să renunți la ce nu mai trebuie spus explicit, cum să ai răbdare... B.T.: Adică, o ontologie și o filosofie acustică, dincolo de simplul meșteșug, de fapt o lecție a așteptării creatoare, înțelepte și fructuoase. V.D.: Aveai perfectă dreptate când spuneai că cele două abordări ale trecutului (cea sistematică și jocul aleator de oglinzi) nu se exclud. De
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
unui gînditor: să-l aducă cît mai aproape de partea teologiei creștine, atribuindu-i virtuți pe care nu le-a avut. Pe de altă parte, deși afirmația autorului nu se susține în literă, ea e plauzibilă dacă o judecăm în spiritul ontologiei lui Noica. Căci principiul individuației la Noica (cum și de ce apare o făptură individuală în lume?) poate îngădui și o astfel de interpretare creștină, una potrivit căreia generalitatea ființei divine capătă chipul sensibil al lui Iisus Hristos. Și chiar dacă Noica
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
să fiu îngropat, după rînduială. Antonie mitropolitul m-a ajutat să fiu aici. Suntem Ťveciniť, așa ne salutăm cînd ne întîlnim." (p. 56) Cum nu ne îndoim de autenticitatea mărturiilor din carte, nu ne rămîne decît să punem în acord ontologia lui cu o afirmație de genul: "Recunosc că teologia a fost umbra sau îngerul din spatele meu" așa cum apare în jurnalul părintelui Dogaru. E drept, ea concordă cu amintita idee nicasiană din Modelul cultural european sau cu afirmația lui Noica din
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
jurnalul părintelui Dogaru. E drept, ea concordă cu amintita idee nicasiană din Modelul cultural european sau cu afirmația lui Noica din Jurnalul de la Păltiniș: "Nu cunosc alt divin în afara lui Iisus Hristos", dar astfel de afirmații nu pot explica arhitectura ontologiei sale. Poate ar fi fost mai nimerit ca părintele Dogaru să scrie o anexă la jurnal în care să-și argumenteze ideea la care ține mult: Noica este un filosof al întrupării. Oricum, cu sau fără substratul creștin al ontologiei
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
ontologiei sale. Poate ar fi fost mai nimerit ca părintele Dogaru să scrie o anexă la jurnal în care să-și argumenteze ideea la care ține mult: Noica este un filosof al întrupării. Oricum, cu sau fără substratul creștin al ontologiei nicasiene, ce avem azi prin acest jurnal este încă o dovadă a numărului mare de oameni asupra cărora filosoful și-a exercitat vocația modelatoare: prin cărți sau, ca în cazul părintelui Dogaru, prin prezență fizică imediată, Noica a fost un
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
Susținîndu-și licența în filozofie în 1990, sub conducerea profesorului Ilie Pârvu, Vladimir Pătulescu a păstrat mereu regretul de a nu fi ascultat de îndemnul pe care acesta i l-a dat atunci: să elaboreze o teză de doctorat în marginea ontologiei lui Noica, cu inaugurarea unui drum exegetic care atunci, în 1990, presupunea operă de pionierat. Cum însă cealaltă jumătate a ființei sale își cerea drepturile, Petru-Vladimir Pătulescu s-a adîncit în munca pentru care se pregătise ca specialist în matematică
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
de pomină a Alexandrei Laignel-Lavastine ș...ț, în rumoarea care era normal să se producă, s-a distins un glas. A fost cel al lui Sorin Lavric, care va deveni, în scurt timp, cunoscut ca cel mai competent exeget al ontologiei lui Constantin Noica. Am trăit din plin seducția polemicii în articolul ŤArta de a arunca cu piatra în Noicať". Și tot din acest articol aflăm de una dintre laturile ludice ale filozofului de la Păltiniș, care se complăcea uneori să compună
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6985_a_8310]
-
fost deportat în România. A scris preponderent în germană, lucrările sale fiind publicate de regulă în R.D.G. A fost doctor în drept al Universității din Cluj-Napoca. Dintre scrierile sale pot fi amintite „Goethe și timpul său“ (1946), „Tânărul Hegel“ (1948), „Ontologia existenței sociale“ (1972-1974). MARȚI, 6 IUNIE PIERRE CORNEILLE Au trecut 400 de ani de la nașterea marelui scriitor francez Pierre Cornelille. A profesat avocatura între 1628 și 1650, după care s-a dedicat scrisului. A obținut celebritatea în 1636, cu drama
Agenda2006-22-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285016_a_286345]
-
noastre actuale. Aceea a reevaluării unor mari motive (modele mitice sau scenarii magic-spirituale) arhaice, pe linia valorizării speculative vizând configurarea unor nuclee eticiniț iatice, a unor arhetipuri continuu emergente, într-o multitudine fenomenală abordată din unghiul mitologiei comparate, al antropologiei, ontologiei sau stilisticii categorial abisale. Din acest punct de vedere, la titlurile enunțate mai sus pot fi adăugate - pentru spiritul analizei - reinterpretarea din unghiul fazelor alchimice a operei lui Ion Barbu (D. Teodorescu) sau valorizarea Baltagului sadovenian de către Al. Paleologu” (pp.
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
să credem în căutările mistice ale poetului deși... prezența "spânzuratului" în același context dă totul peste cap. Apariția lugubră sugerează o "dereglare a tuturor simțurilor", o răsturnare a valorilor lumii, o sciziune radicală în raport cu speranța și candoarea. Dar nu întotdeauna. Ontologia fără teleologie, dorința de a dialoga și abaterea de la dialog nu se contrazic. Rostul vorbirii nu este acela de a produce sens, ci forme, forme perisabile, grotești, iluzorii, pentru ca apoi să se dezică de ele, în căutarea durabilului și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
în promovarea ființării omenești. Axiologia este și ea relaționată cu afirmarea ființării umane în univers, ținând seama de un sistem al valorilor care promovează viața. În rest: nu putem cunoaște în esența ei Ființa, astfel că, de la Parmenide la Heidegger, ontologia este o disciplină filozofică a supozițiilor mereu reluate, și cu atât mai mult, metafizica; iar estetica este o filozofie a subiectivității umane. Ca atare, gnoseologia nu descoperă adevăruri absolute, ci fabrică propriile sale adevăruri fenomenologice pe fondul a ceea ce ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
iar estetica este o filozofie a subiectivității umane. Ca atare, gnoseologia nu descoperă adevăruri absolute, ci fabrică propriile sale adevăruri fenomenologice pe fondul a ceea ce ne apare și afectează. Prin urmare, dacă etica și juridicul sunt științe, creații specific umane, ontologia, estetica, metafizica aparțin domeniului imaginației, la capătul înalt al căreia se află poezia. Astfel, Aristotel introduce Poetica printre disciplinele filozofice, definindu-i însă tot odată și pentru întotdeauna esența, valoarea profund umană: "Poezia este mai adevărată și de un sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
un continuum, o integralitate capabilă să fie receptată nemijlocit de intuiția noastră poetică. "Un factor armonizator indispensabil al poemului este euritmia complexul sistemelor de ritmicitate. Ritmul este cel care, ordonând haosul, captează posibilul: el înfăptuiește geometria de arhitecturare a oricărei ontologii. Unul dintre aceste sisteme este ritmicitatea tensională dintre sensurile componentelor unui poem și tonurile fonemice. Iată poezia La steaua. In primul vers vocala repetată a semnează prezența luminoasă a stelei, iar terminarea pe silabă accentuată fixează astrul pe boltă ("La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
la perioade mereu reluate de kaliyuga, în care să bată tzunami-ul catastrofal al distructivului sub cele mai diverse forme ? Dimpotrivă, este atât de himeric să credem că energiile pozitive umane, reunite în cor universal, vor putea să creeze o nouă ontologie în absolut axiologic ? Nu va fi posibil vreodată ca, în acest scop, să aibă loc acea mutație axiologică proclamată de finalul Simfoniei a IX-a a lui Beethoven "Seid umschlungen, Millionen..."? Dar poezia ca atare poate înfăptui și un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
un sistem al cuvintelor căpătând energia unei alte ontogeneze. Astfel, poemul este cuvântul încă nerostit al lui Dumnezeu. Lumea este metafora lui Dumnezeu, poezia este metafora lumii ideale a omului. Dacă lumea este răsfrângerea ontologică a divinității, poemul este reîntemeierea ontologiei, de la punctul lăsat de Creator la un pisc cât mai aproape de potențialitatea sa ideală. Prin justiție poetică Nietzsche a conceput mitul eternei întoarceri, un dar făcut de viață celor care au crezut în ea. Poetul causa sui Poetul re-creează lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
achitat de Areopag, iar Eriniile, zeițele urii și ale răzbunării, devin Eumenide menite să aducă oamenilor prosperitate și fericire. III.3. Muștele de Jean - Paul Sartre Piesa de teatru Muștele (1942Ă, eseul de psihologie fenomenologică Imaginarul, opera sa fundamentală de ontologie fenomenologică Ființa și neantul pun în lumină forța creatoare a unui scriitor - filozof cu totul ieșit din comun. Romancier, dramaturg, estetician, critic, eseist, orator, gazetar, om politic angajat într-o viață tumultoasă și turbulentă, Jean Paul Sartre „s-a definit
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
riscă să ne afecteze echilibrul afectiv. A te convinge, prin intermediul discuțiilor, că era cea mai bună variantă sau că nu ai avut de ales ține de menținerea unei bune imagini de sine (o igienă a sinelui). Despre primatul vederii în ontologie. Ființa este căutată îndeosebi în zona vizibilului, după categoriile vederi; a fi este aproape sinonim cu a fi văzut. Ontologia este astfel tributară vederii; vederea este "cel mai ontologic simț" al nostru. Poate că ieșirea din iconic pe calea muzicii
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ai avut de ales ține de menținerea unei bune imagini de sine (o igienă a sinelui). Despre primatul vederii în ontologie. Ființa este căutată îndeosebi în zona vizibilului, după categoriile vederi; a fi este aproape sinonim cu a fi văzut. Ontologia este astfel tributară vederii; vederea este "cel mai ontologic simț" al nostru. Poate că ieșirea din iconic pe calea muzicii constituie o alternativă ontologică. În această variantă orice fan este adeptul unei perspective metafizice. De plenitudinea unei existențe ține și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sau sunt generate de ceva de genul modei (un cuvânt de altfel gol de sens)? Ce generează aceste perspective a căror finalitate coincide cu sensul existenței celor care le afirmă? Suntem în fond în domeniul a ceea ce s-ar numi ontologie socială. Există ambianțe care nu îndeamnă la meditație; le-aș numi superficiale, însă prin acest cuvânt exprimăm de fapt starea pe care ele ne-o induc. Sunt ambianțele plăcute, ce te cheamă doar pentru a le trăi, care nu pun
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
puțin uneori) o constituie Internetul. Toată știința noastră este un studiu al relațiilor; conceptul de substanță pare a fi doar un pur postulat teoretic ce are rol stabilizant în cadrul unei procesualități continue. De aici și nevoia unui chip nou al ontologiei, diferit de tot ceea ce s-a gândit până acum, în cadrul căruia este va fi mai curând o funcție aptă să dea seama de procese. Nevoia organismului nostru de exerciții fizice ne arată că, în fond, dorința omului de a munci
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
menținere a organismului în bune condiții. Poate că asta "știe" țăranul care se trezește în zori pentru a pleca la muncă; este mânat de intuiția eșecului biologic a lui Oblomov. Dacă gândim totul din perspectiva eficienței și introducem axiologia în ontologie, ținând cont de importanța a ceea ce desemnează conceptul de spirit, putem considera că idealismul are dreptate, esența (drept cel mai important lucru) lumii acesteia fiind gândirea. Ar trebui să judecăm succesul societății din America de Nord și din perspectiva absenței preocupărilor de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
d'Europe. După-amiază, moderator a fost Roberto Scagno și vorbitori: Mihai Nasta (Université Libre de Bruxelles): Riflessioni sull'ontologismo di Noica, Draga Rocchi (Universitatea "La Sapienza", Romă): Constantin Noica: movimento e divenienza, Ana Petrache (Centrul de Studii "Constantin Noica"): L'ontologie comme épistémologie. Comment leș modčles ontologiques puevent éclairer leș problčmes de la théorie de la connaissance și Pietro D'Oriano (Universitatea "La Sapienza", Romă): La categoria dell'elemento în Noica. În încheiere, publicul a putut urmări filmul documentar "Noica și eul creștin
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
Șei malattie dello spirito contemporaneo (Îl Mulino, Bologna, 1993, traducere de Marco Cugno), Pregate per îl fratello Alessandro (Îl Mulino, Bologna, 1994, traducere de Marco Cugno), Saggio sulla filosofia tradizionale (ETS Pisa, 2007, traducere de Solange Daini) și Tratato di ontologia (ETS Pisa, 2007, traducere de Solange Daini). Ultimele două titluri șunt cele două părți ale Devenirii intru ființă pe care partea italiană, din rațiuni editoriale, a preferat să le publice că volume de sine stătătoare. Și mai este un lucru
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]