488 matches
-
identificării unei cârtițe în chiar inima serviciului de informații britanic are ceva parcă desuet și tardiv - deși acțiunea filmului este plasată în 1973 -, și aduce în scenă un „pensionar”, pe George Smiley, căruia Gary Oldman îi împrumută o față de șobolan opărit în ale cărui priviri sclipesc vii scânteile unei inteligențe neadormite. Reuniunea decidenților, a celor puternici, precum Bill Haydon (Colin Firth), Ricki Tarr (Tom Hardy), Ryp Bland (Ciaran Hinds) etc., nu are aparent nimic spectaculos. Figurile poartă amprenta secretului și a
Șah-Mat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4881_a_6206]
-
delict de stricăciune și se pedepsește conform art. 559 din codul penal: a) Acela care pune orice substanțe vătămătoare viermilor de mătase, pe frunză duzilor de pe proprietatea altuia, de pe zona șoselelor, de pe hotare sau din locurile publice; ... b) Acela care opărește sau întrebuințează diferite substanțe, în scopul de a face să se usuce arborii, pomii roditori, aparținînd altuia, sau plantația de pe drumurile ori din locurile publice; ... c) Acela care - personal, sau prin oamenii săi - aruncă fire sau sămânță de cuscuta în
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
apă. Și mai e ceva: el nu are plăceri grave sau extazuri fundamentale. Ci doar mici defulări (costelive, dar pasagere, precum Anastasia, când duios trecea...!). În capul lui, extremele sunt dubioase. Dacă e rece, îi cauzează. Dacă e fierbinte, se opărește. Tot ceea ce este discret trebuie neapărat să devină ostentativ. În schimb, tonul răstit îi provoacă melancolii după „vârsta de aur”, când se vorbea numai în șoaptă. Concluzia: dacă ceva merge foarte bine, asta provoacă panică. Și atunci, totul trebuie oprit
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
toate de nevoile lor. Scutecele astea le vor socoti de prisos, un lux, n-o să-i dea un sfanț, să-și pună pofta-n cui. Dar eu știu bine că nu-i așa, copiii stau acolo ceasuri întregi și se opăresc, iar ea nu poate să le schimbe scutecele la timp. Așa că am de gând să i le cumpăr eu. Nu mi-am dat seama de la început, nu ea hotărăște cum se cheltuiesc banii pe care-i câștigă, nici măcar un sfanț
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
din vitrine nocturne de bucurești de lângă gara de nord vitrine cu liniște adâncă din care se poate bănui un fel de minereu-cuvânt în care s-ar putea adăposti confrerii de lumină ce le simt în nopțile de iarnă șoptind când opăresc ceai verde aud acele șoapte complicate și inconsecvente ca de trubadur mon amour periuța de dinți a lui james salter pudoarea lui dante gabriel rosetti somnisferele lui breton - buñuel galoșii lui mopete plini de lacrimile lui ivănescu ceașca de ceai
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
plătească între 30 și 80 de lei kilogramul de sorici "tradițional", ei de fapt achita mult mai scump doar o păcăleală. Rețetă este foarte simplă. Șoriciul industrial se pune în acid lactic timp de 10 minute, pentru frăgezire, sau se opărește, după care se prăjește și se lasă la saramura. În urmă "tratamentului", grosimea șoriciului se dublează, arată la fel ca cel tradițional, doar gustul este unul diferit, comparativ cu cel provenit de la un porc pârlit tradițional. Despre această practică a
Șmecherie românească: Șorici industrial, cosmetizat pentru a arăta ca cel "tradițional" () [Corola-journal/Journalistic/40149_a_41474]
-
fie bolnav? întreabă moșul cu strîngere de inimă. - Nu-i bolnav, moșule, e sănătos, dar așa dorm boierii, răspunde paznicul. - Și el e boier? întreabă moș Petko, și inima îi saltă de bucurie, ceaiul se revarsă din ceașcă și-i opărește mîna, dar el nu simte nimic. - E boier, moșule, boier. Ferice de tine că ai asemenea fecior. - Boier, ai? He, he, he! Sufletul lui moș Petko e pe cale să zboare. Da' nu v-a spus niciodată nimic despre mine... ai
Malurile Dunării by Ștefan Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/10415_a_11740]
-
ai pățit?... Cristina urlă de durere și leșină-n brațele mamei. -Ajutor... să mă ajute cineva !... strigă Magdalena cu inima zbătândui-se cu putere în piept. Bunica fuge și ea speriată către ele. - Fugi în sat, cheamă salvarea, Cristina s-a opărit, fă ceva, nu te uita la mine...Cristina-și revine-n simțiri și geme de durere în brațele mamei. -Te doare?... nu te mișca, o să-ți scot pantalonașii să văd ce-ai pățit. Cu lacrimile potop pe obrazul ei, dezbracă
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
a impresionat pe Pleșoiu. -Ce vrei? -Vino bă aici, când îți spun! Vrei să sparg pereții cu capul tău?-Tânărul începuse să se agite, nu înțelegea cum un nou venit nu aleargă la ordinul lui. -Bine, vin, nu te mai opări atâta! -Gilă nu voia să întindă prea mult coarda, îi transmisese un semnal, acum îi putea face pe plac. -Ești șmecher mă? -Tică, așa se numea șeful neoficial al camerei, i-a întins mâna, Pleșoiu a strâns-o bucuros ca
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
îndârjire, cu...dârzenie, adică așa...să scrâșniți din dinți! Nici nu se putea o fericire mai mare pentru vajnicii “flăcăi”. Acum, când “domnul” Dode ne turnase în căpușoare lichidul fierbinte al patriotismului, sufletele noastre au dat în clocot, gata-gata să opărească orice liftă păgână aflată-n preajmă. Speriate, fetițele, nimerite și ele în cazanul patriotic al “domnului” Dode, l-au întrebat sfioase: - Noi ce facem, domnu’ Dode? - Cum ce faceți? Le-a întrebat contrariat. Luptați și voi! Când “cetatea” e în
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
propriile lui dejecții. Pentru că se cacă mai mult decât mănâncă. Romancierul e încurcat în firele pe care le tot țese; va sfârși, privind printre ele, în gogoașa alăturată. Doar ei, aici, ar fi putut deveni fluturi. Pe Filozof îl voi „opări”, borangicul e împlinit. Perseverența lui în atingerea unui scop devine, cu timpul, molipsitoare. Chiar dacă la mijloc nu e decât infantilismul unui crescător de iepuri. De-abia acum - gândindu-mă la posibilitatea unui continuator - îmi dau seama cât de mare este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
membru (al PMR) de ce nu-ți repari nevasta singur?” Și la băgat undeva, unde, de regulă, nu se spune! Alt caz, rezolvat cu brio de doctorul Dărângă, a fost cu cel mai mică dintre verii mei primari, care s-a opărit (avea patru ani) întrun ceaun cu lapte clocotit. Doctorul a făcut tot ce i-a stat în putință săl salveze pe acest copil, văr bun al meu, Mircea Breahnă de la Oțelești, să nu-i lase urme care să-l facă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-l rezuma ca un indice. — Dumneavoastră vă place să Îngreunați lucrurile, nu-i așa? Uitați-vă, eu am venit aici ca prieten, să vă avertizez și să vă previn că cine ține În casă un indezirabil sfîrșește prin a se opări, iar dumneata mă tratezi de mincinos. — Nicidecum. Eu vă mulțumesc pentru vizită și pentru avertisment, dar vă asigur că n-ați... — Mie să nu-mi vii cu căcaturile astea, că dacă mă scoți din pepeni Îți lipesc vreo două labe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Ortodox militant? Un minim de respect pentru țara gazdă ar fi fost să ceară copiilor să nu-și expună rufele în public ca Becali. Putea totodată să aleagă tot Răsăritul Ortodox sau chiar hulita zonă Islamică. Creștinii din vest sau opărit cu supa și acum suflă și-n iaurt. Astăzi copii lui Botnariuc vor învață în familiile care i-au înfiat că un DUMNEZEU ADEVĂRAT duce la inchiziția cu rugurile sale sau la Războiul Sfânt cu mitraliere si veste explozive. Este
CREDE ŞI NU CERCETA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363400_a_364729]
-
venea să creadă că s-a întors fiica sa acasă, chiar dacă numai pentru o săptămână. Nu a mai văzut-o de la sfârșitul anului. Trebuia ca Vasile, soțul său, să prindă o rață să o taie și apoi ea s-o opărească, s-o jumulească și să facă o supă și un ostropel, cum îi plăcea Săndicăi, cu bucățile de carne prăjite la ceaun. De fapt, mai mult fierte așa în ulei, peste care turna mereu câte un strop de apă. I-
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
spălate de femeia aceea precis sunt pline de microbii de pe mâinile ei de țărancă ignorantă”. Căută o cutie cu chibrituri, aprinse în fugă aragazul și puse pe el un cazan mare, plin ochi cu apă. Când îl văzu clocotind, aproape opărindu-se, vărsă apa peste vasele îngrămădite în chiuvetă mai răsturnă peste ele și o cutie de dero și cu o cârpă curată începu să frece cratițe, linguri, oale... nu ierta nimic. Terminând cu vasele din bucătărie, veni rândul lenjeriei și
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
mai încălzî o țâră, nu recesc eu, așa, cu una cu doo! Într-adevăr, după cinci-șase oale de apă turnate pe cap, moșu’ mi-a spus: - Ia aruncă, bă, o stranchină de apă rece pă foc, ce, vrei să mă opări? Când apa l-a acoperit până la brâu, cum stătea el „stârcit” în ciubăr, și-a scos izmenele, le-a stoars bine-bine și le-a pus pe marginea ciubărului. A continuat să se spele până a terminat toată apa din cazanul
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
e o altă - cu totul altă poveste - și să-mi fie rușine că era cât pe ce să v-o spun... SONETUL ISTORIEI gâlgâindă - clocotindă din străbuni peste noi istoria toarnă doar tăciuni și degeaba uguie prin sălcii porumbei: te-opărești în hora nebuniei - vrei nu vrei alduită - izmenită sub coroane te cadorisește - zilnic - doar cu toamne iar când - candid - intri-n sacrele-i bulboane burdușescu-te - buluc - cosașe doamne! îmbuibate crime - vag soprane îți sărută crinul vieții vane: crâncen ofilit de
PIROMANII (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366120_a_367449]
-
și casa... de pierd toată adunătura. Doamne, pot rămâne pe drumuri... Îndură-te, conașule!... Nu face una ca asta. - Da’... atunci fii atent la ce-ți spun, Naie! - Vă ascult, luminăția ta... - De ce n-ai ascultat-o pe Didinica să opărești câșița de gărgăuni? - Cui îi trecea prin cap că o să dau de așa necaz... și chiar cu mătăluță, conașule?! - Nu știu ce am să fac, dar este destul de neplăcut ce mi s-a întâmplat: un accident destul de grav... chiar în ograda ta
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
înclinat și conținutul ei mi-a curs în cap. Noroc că aveam pe cap o pălărioara de pânză cu boruri. Borurile s-au îndoit sub presiunea zerului opărit și mi-a ferit ochii de ferbințeala lichidului, care însă mi-a opărit rău de tot obrajii. La urletele mele a aparut mama care s-a îngrozit de ce-a văzut. Nu a știut ce să-mi facă, doctor era numai în Nisporeni un sat mai mare la câțiva kilometri de Vărzărești. M-
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
ordonatoarea, chibzuitoarea și apărătoarea produsului păcatului adamic. Era cea care avea obligația să respecte strict legile naturii evanghelice, cea care putea curăța pruncul prin naștere și, de aceea, femeile care lucrau în ziua de Ignat erau torturate cu focul și opărite cu apă clocotită, așa cum zeița morții procedează la Joimari, când spală de arsură pielea porcului. În poveștile care circulă în popor se spune că Inătoarea a încercat în timpurile străvechi să opărească o femeie, care voia să toarcă de Ignat
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
ziua de Ignat erau torturate cu focul și opărite cu apă clocotită, așa cum zeița morții procedează la Joimari, când spală de arsură pielea porcului. În poveștile care circulă în popor se spune că Inătoarea a încercat în timpurile străvechi să opărească o femeie, care voia să toarcă de Ignat însă femeia a scăpat de la acest supliciu datorită unui sfat bun primit de la o altă femeie evlavioasă, mai în vârstă, care îi era vecină. Sărbătorile, între alte funcții, o au și pe
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
dogoare...că s-au manit de tot... Iar tu, o să bagi furtunul în vie și o să bați cu furtunu la rădăcina viții, dar vezi, să ai grijă, să nu dai cu apă pe struguri că iar dogorește soarele și-i opărește și p-aia care au mai rămas buni... -Da,bine, am înțeles... -O să te ajut și eu să dai furtunu printre vite fără să rupi strugurii . Și vezi, să ai grijă să nu arzi hidroforul că de-abia l-
CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA TARA(FRAGMENT) de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030]
-
sigur mamaie nu ar fi făcut fiertura de cocoș și săracul ar fi stat de prăsilă. -Ce fac, bre, acum?! a întrebat-o Fane mirat. -Spală-te pe mâini și vezi-ți de ale tale! i-a răspuns mamaie grăbită să opărească și să jumule de pene frumusețea de cocoș. Nemulțumit, dar bine afumat de țuica pe care o băuse la repezeală, Fane a ieșit mai puțin vessel decât a intrat. -Mamaie, Fane a plecat supărat, i-am șoptit când acesta închidea
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
varza cu barda. Șade în genunchi și toacă varza, ca și când ar toca foi, la rațe. Apoi, o pune pe măsuța rotundă, cu trei picioare. Lenica aduse, din tinda beciului, oalele cele mari de pământ. O oală are o vadră. Le opări bine. N-au mai fost folosite de anul trecut, când au fiert în ele mâncarea pentru pomană. Stau oalele în tinda beciului și așteaptă să le vină rândul: la pomeni, la nunți, la botezuri, la ursitori. Le așezară în vatra
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]