55 matches
-
un articol în "Physikalische Zeitschrift" în care, bazat pe consecințele legilor radiației lui Max Planck, preconizează pricipiile de funcționare ale laserului. În această lucrare introduce conceptele de emisie spontană și emisie stimulată. În 1910, Einstein a scris o lucrare despre "opalescența critică" în care tratează efectul de difuzie al luminii în atmosferă. Este vorba de acel fenomen explicat și de John W. S. Rayleigh, conform căruia bolta cerească se vede albăstruie în timpul zilei și roșcată la crepuscul. Împreună cu Conrad Habicht și
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
vor deveni tot mai asemănătoare, până la punctul critic când va deveni identică, când va exista o singură fază (vezi figura alăturată). La apropierea de punctul critic dispare căldura de evaporare apărând fluctuații a densității, care poate fi recunoscut prin o opalescență critică.
Presiune de vapori () [Corola-website/Science/308003_a_309332]
-
heliului lichid."" a avut contribuții în termodinamică și electricitate. Este întemeietorul laboratorului criogenic din Leiden în 1882, unde a atins pentru prima oară temperaturi apropiate de zero absolut și a ajuns să lichefieze heliul în anul 1908. A studiat fenomenul opalescenței critice împreună cu W.H. Keesom, și a descoperit în anul 1911, fenomenul supraconductibilității..
Heike Kamerlingh Onnes () [Corola-website/Science/310345_a_311674]
-
muncii sale sunt aparatul de fotografiat și un mini observator astronomic cu un ceas de la un casetofon vechi care îl ajuta să facă fotografii cometelor. Împreuna cu părinții lui a rezolvat dificile probleme de matematică. Un studiu mai profund în opalescență i-a fost de asemenea premiat în 1912 de "Societatea olandeză de știință din Haarlem", în juriu aflându-se savanți de elită cum ar fi: Lorentz, Van-der-Waals și Haga. I s-a oferit posibilitatea de a alege între o medalie
Frits Zernike () [Corola-website/Science/306288_a_307617]
-
acel săpun, curat și ieftin.”" În romanul „Abator 5” scris de Kurt Vonnegut se menționează că în timpul războiului, naziștii nu au fabricat numai săpun din cadavre, ci și lumânări: "„Numai lumânările și săpunul erau de fabricație germană. Aveau aceeași fantomatică opalescență. Britanicii nu aveau de unde ști că lumânările și săpunul erau făcute din grăsimea evreilor, țiganilor, comuniștilor și altor inamici ai statului.”" În romanul lui Solomon Perel „Europa, Europa”, autorul pomenește de folosirea săpunului RIF la dușurile din taberele Hitlerjugend. Personajul
Săpun făcut din grăsime umană () [Corola-website/Science/332005_a_333334]