110,211 matches
-
îl expună și să îl articuleze la un nivel filozofic explicit. Acest zăcământ de sens din opera literară este scos la lumină fie cu ajutorul unei grile conceptuale prealabile (cum se întâmpla cu primul Heidegger și cu Noica), caz în care opera literară este una ilustrativă; fie fără o astfel de grilă conceptuală (ca la Dragomir și la cel de-al doilea Heidegger), caz în care opera literară este mai degrabă revelatoare.
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
grile conceptuale prealabile (cum se întâmpla cu primul Heidegger și cu Noica), caz în care opera literară este una ilustrativă; fie fără o astfel de grilă conceptuală (ca la Dragomir și la cel de-al doilea Heidegger), caz în care opera literară este mai degrabă revelatoare.
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
ținută ne-a demonstrat - judecând după părerile împărțite ale ascultătorilor - că dacă preferi frumusețea glasului în sine, efectul strălucitor, expansivitatea facilă, maniera de a cânta lied a bas-baritonului José Van Dam nu este menită a te cuceri. Strălucit cântăreț de operă, Van Dam caută în lied valori pe care estetica simplificatoare a scenei lirice nu i le oferă. Vocea gravă, nobil timbrată are, la cei 65 de ani ai săi, o sănătate și o netezime perfecte, doar acutul s-a mai
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
pictorului Gauguin, în micile colonii de artiști care încep să-l considere mentor și maestru, la Arles unde are o scurtă perioadă de conviețuire cu Vincent van Gogh. Editura spaniolă Alfaguara care are, de altfel - din 1997 - exclusivitate pentru toată opera lui Mario Vargas Llosa, a publicat simultan atât romanul, cât și un album cu fotografiile realizate de fiica autorului, iar filmul documentar (cu o durată de 60 de minute) a fost difuzat pe 8 aprilie 2003 de către Canal+ (care a
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
e Nicolae Manolescu. Între ei - crede Bădiliță - ,nu încape absolut nici o comparație: nici de calibru scriitoricesc, nici de renume internațional, nici de calibru moral. Goma a trăit toată viața hăituit de stafia unui Adevăr românesc în care și-a întrupat opera și exilul. (...) Manolescu face parte din tagma cuminciorilor ajunși mereu în față, a vedetelor semidocte, fricoase, Ťdiplomateť, de care sunt pline tarabele culturii române. Goma e un scriitor cunoscut și recunoscut în Franța, în lumea largă, chiar dacă nu atât cât
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
Gala Laureaților, care a avut loc duminică 31 iulie, a fost precedată de două seri extraordinare. Vineri 29 iulie, în sala Teatrului Municipal, a fost reprezentată în formă de concert, fără decoruri și costume, dar cu o inspirată mișcare scenică, opera Il Barbiere di Siviglia de Rossini, cu participarea orchestrei Europa Symphony Orchestra, sub bagheta dirijorului italian Marco Balderi, și cu Luminița Berariu la clavecin. Spectacolul a fost dedicat marelui bariton Nicolae Herlea care, interpretând această operă de 550 de ori
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
o inspirată mișcare scenică, opera Il Barbiere di Siviglia de Rossini, cu participarea orchestrei Europa Symphony Orchestra, sub bagheta dirijorului italian Marco Balderi, și cu Luminița Berariu la clavecin. Spectacolul a fost dedicat marelui bariton Nicolae Herlea care, interpretând această operă de 550 de ori pe toate marile scene de operă ale lumii, a rămas în memoria publicului și a specialiștilor despre inegalabilul interpret al rolului Figaro. Publicul a omagiat cu aplauze indescriptibile interpretările protagoniștilor: Tiberius Simu (Contele Almaviva), Orest Pîslariu
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
Rossini, cu participarea orchestrei Europa Symphony Orchestra, sub bagheta dirijorului italian Marco Balderi, și cu Luminița Berariu la clavecin. Spectacolul a fost dedicat marelui bariton Nicolae Herlea care, interpretând această operă de 550 de ori pe toate marile scene de operă ale lumii, a rămas în memoria publicului și a specialiștilor despre inegalabilul interpret al rolului Figaro. Publicul a omagiat cu aplauze indescriptibile interpretările protagoniștilor: Tiberius Simu (Contele Almaviva), Orest Pîslariu (Don Bartolo), Iulia Merca (Rosina), Marco Cristarella, din Italia (Figaro
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
decernării premiilor și Gala Laurenților, duminică 31 iulie 2005, a fost o adevărată apoteoză. Marele Premiu Darclée a fost acordat în acest an, așa cum spuneam, sopranei Mihaela Maxim, care a interpretat magistral marea scenă a Desdemonei din actul IV al operei Otello de Verdi. Desăvîrșirea tehnică și profunzimea estetică manifestate în cele mai mici detalii ale expresivității stilistice, susținută de puritatea sonoră a unei admirabile limpezimi timbrice, a extaziat publicul al cărui torențial entuziasm a decretat marele succes ca o confirmare
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
lucrări ale maturității târzii. Geniul bachian a fost omniprezent în epocă, a fost la curent cu tot ce se petrecea în epocă; iar aceasta, se știe, în ciuda faptului că, în timpul vieții, nu a depășit teritoriul statelor, al landurilor germane, că opera sa a avut o circulație modestă în epocă. Tocmai acest aspect privind nota engleză a acestei muzici, a acestor lucrări, a fost admirabil luminat în performanța muzicienilor formației ,King"s Consort"; farmecul fabulos al bogăției timbrale l-am regăsit și
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
cel mai calomniat personaj din mitologie. Sinuciderea lui, ne spune autorul, nu e atât consecința cunoașterii de sine, cât eșecul ei". Asemenea eșecuri repetate au dat însă omenirii destine cărora, la povara acestui exercițiu s-a adăugat povara împlinirii în operă, vezi Van Gogh. Octavian Paler ne relatează istoria unui aborigen din Patagonia, primitiv dacă vreți, care, văzându-și chipul într-o oglindă, a înnebunit pe loc. Ne putem imagina de câte ori s-a aprins în spiritul și în sufletul lui Van
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
vreți, care, văzându-și chipul într-o oglindă, a înnebunit pe loc. Ne putem imagina de câte ori s-a aprins în spiritul și în sufletul lui Van Gogh nebunia incendiară, solară, pictându-și eroic autoportretele. în Botticelli, Octavian Paler vede triumful operei asupra biografiei, nu și-l poate imagina pe acesta decât tînăr, ca pictura lui hedonistă, și asta nu doar pentru că pictorul nu ne-a lăsat nici un autoportret de bătrânețe, când era neputincios, părăsit de prieteni și de admiratori. Marii artiști
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
acest forțat proces migrator și timpul redus în care se petrece pun Europa înaintea unei grele probleme de integrare. Ollendorf ne dă un exemplu însemnat de cum - ca în studiul lui J. Hizinga asupra jocului și a rolului său cultural - folosind operele literare (marea literatura europeană: în acest caz povestirea din tinerețe a lui Ț. Mann - Paiațele), este posibil sa susții refugiații pe de o parte și să-ți exprimi propriile nevoi, iar pe de altă parte să înțelegi noul context cultural
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Tuttavia non și può sostenere che la forma del mondo sia contraddizione di sé, giacché ogni contraddizione del mondo è legată alla sua temporalità. Peraltro le circostanze storiche rivelano gli elemenți discreți del senso del mondo; în tal caso și opera una temporalizzazione del tempo. L'evento nell'accadere continuo è formă della realtà. Nell'evento che îl concetto descrive, emerge ciò-che-può-divenire, condizione probabile di una trasformazione în atto, dunque "accadere del mondo". Îl mondo, tuttavia, non è unicamente "tutto ciò
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
come una sabbia mobile inghiottisce lentamente mă inesorabilmente l'uomo e lo stesso destino della sua vită. Un sortilegio costituito da queste sole separazioni dà senso all'attimo della creazione. L'ultima frase equivale allo sgretolamento di un sogno: l'opera al suo inizio, ora al suo termine. În quel sogno resta ancoră îl simulacro di un'incantata trasformazione del reale che appanna la possibilità che îl miserere della propria vită și coniughi al kyrie eleison dell'ultimo attimo percepito possibile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cui îl dolore di sopravvivere și fuse inestricabilmente con la gioia di vivere", così Amitav Ghosh, cît., p. 64. 21 Aristotele, Fisica, a cură di Luigi Ruggiu, Mimesis Edizioni, Milano, 2007, pp. 243-249. Șu questo și rinvia all'ascolto dell'opera di Arvo Pärt, Da pacem, Domine (2004), în Da pacem, Estonian Philharmonic Chamber Choir, Paul Hillier, 2006. 22 Cfr. Giuseppe Fornari, La bellezza e îl nulla. L'antropologia cristiana di Leonardo da Vinci, cît., pp. 316-322. 23 Es, 37, 24
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
onnipresente nel bagaglio bibliografico dello studioso tipo degli ultimi decenni; oggi, oggetto di una ricezione più critică e problematică proprio în ragione della monolitica fede în un'identità europea unitaria, che viene percepita per lo più come un limite dell'opera di Curtius 9. Sullo sfondo di questo mutamento s'intravede certo l'influenza di un background postmoderno e, per così dire, di pensiero debole, caratterizzato dall'affacciarsi di istanze di globalizzazione (o glocalizzazione) e dalla crisi dell'idea di un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
multiculturalismo"12. Se quello che și è sinora delineato rappresenta îl dibattito storiografico e teorico relativo al tema, un diverso modo di approcciare la questione consiste nel ricercare le tracce dell'identità europea sub specie testuale, nel corpo concreto di opere e di fenomeni linguistici e retorici. Un esempio eminente di questo approccio è, anche în questo caso, l'Europäische Literatur di Curtius, dedicată a rintracciare i topoi (tematici o discorsivi) comuni alla tradizione mediolatina, e insomma 'i luoghi comuni che
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
l'Europäische Literatur di Curtius, dedicată a rintracciare i topoi (tematici o discorsivi) comuni alla tradizione mediolatina, e insomma 'i luoghi comuni che fecero l'Europa', per parafrasare îl titolo di una recensione di Cesare Segre alla traduzione italiană dell'opera 13. Per fare un altro esempio macroscopico, si pensi ai motivi e alle ideologie veicolate dal romanzo, genere spesso considerato come luogo privilegiato dello 'spirito europeo' (la cui essenza, scrive Milan Kundera, sarebbe appunto "deposta come în uno scrigno d
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
îl desiderio, ecc.), secondo un rigido criterio combinatorio-matematico. La pur momentanea rimozione d'autore della ficțio primăria del viaggio orientale trova în verità un omologo nella stessa critică, che ha per lo più trascurato di valutare îl peso che nell'opera ha l'ambientazione orientale, e per la quale anzi, come scrive Cristina della Colletta, è divenuto quasi luogo comune "affermare che le Città invisibili non evocano îl levante, mă descrivono piuttosto universali città dell'immaginazione e dell'irrealtà"32. Le
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
i secoli ci sono stați poeți e scrittori che sono ispirati al Milione come a una scenografia fantastică ed esotica [...] Solo Le Mille e una notte possono vantare una sorte simile: libri che diventano come continenți immaginari în cui altre opere letterarie troveranno îl loro spazio; continenți dell''altrove', oggi che l''altrove' și può dire che non esista più, e tutto îl mondo tende a uniformarsi. È dunque un viaggio nell' Oriente, inteso come archetipo dell' altrove/alterità, quello delle
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Brubaker, F. Cooper, Beyond 'identity', Theory and Society, 29 (2000), pp. 1-47. 3 F. Remotti, Contro l'identità, Roma-Bari, Laterza, 1996, p. 5. 4 Z. Bauman, Intervista sull'identità, Laterza, Roma-Bari, 2005; Id., Modernità liquida, Laterza, Roma-Bari, 2006. 5 "Quest'opera intende cogliere la letteratura europea come un tutto unico, e fondare tale unità sulla tradizione latină": così la recensiva infatti Erich Auerbach (citato în Moretti, La letteratura europea, cît., p. 2). 6 Cfr. rispettivamente Moretti, La letteratura europea, cît., pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a due altre novelle giraldiane incentrate sul rapporto tra cristiani e musulmani. 24 Senza voler riprendere l'ipotesi, avanzata a proposito della versione shakespeariana, che și trattasse appunto di un cognome, 'Moro' (R. L. BROWN, Ragguagli sulla vită e sulle opere di Marin Sanuto, Alvisopoli, Venezia, 1837, vol. 1, nota 94, pp. 226-35), si noterà îl valore allocutivo neutro con cui lo ușa Disdemona, nei discorsi diretti o quando parla di lui în terza persona; non a caso del resto la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Studi novecenteschi", XXIV (1997), pp. 411-31: 413. 33 "Confessa cosa contrabbandi", rinfaccia Kublai a Marco, "stați d'animo, stați di grazia, elegie!" (p. 442). 34 Cfr. ad esempio M. Zancan, Le città invisibili di Italo Calvino, în Letteratura italiană, Le Opere, IV, Îl Novecento, ÎI, La ricerca letteraria, Einaudi, Torino, 1996, pp. 875-929. 35 Calvino, Presentazione, cît., p. VIII. 36 Ho trattato questo tema în I nomi non importano. Funzioni e strategie onomastiche nella tradizione letterarie italiană, ETS, Pisa, 2012 (cap
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ieri, oggi, domani", Critică del testo, X (2007), 1. BAUMAN, Zygmunt, Intervista sull' identità, Laterza, Roma-Bari, 2005. BAUMAN, Zygmunt, Modernità liquida, Laterza, Roma-Bari, 2006. BOURDIEU, Pierre, La distinzione, Îl Mulino, Bologna, 1983. BROWN, Rawdon Lubbock, Ragguagli sulla vită e sulle opere di Marin Sanuto, Alvisopoli, Venezia. 1837. BRUBAKER, Rogers, COOPER, Frederick, "Beyond 'identity", Theory and Society, 29 (2000). CALVINO, Italo, Le città invisibili, Mondadori, Milano, 1993. CALVINO, Italo, "Cibernetică e fantasmi", în Id., Una pietra sopra, Mondadori, Milano, 1995. CHAKRABARTY, Dipesh
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]