80 matches
-
unanime în privința organizării, experiența echipei de la UNITER spunîndu-și cuvîntul. Ediția de anul trecut ar fi fost o bază solidă pentru construcția de acum. Era un drum pe care ar fi fost imposibil, din anumite puncte de vedere, să apară obstacole, opinteli, motive pentru declanșarea scînteilor extra-teatrale, a animozităților ieșite la suprafață mai mult ca niciodată. Nu e de neglijat faptul că breasla noastră este predispusă la vulnerabilități, sensibilități și că secretă umori care, la urma urmelor, nu sînt atît de greu
Caragiale și teatrul contemporan (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15681_a_17006]
-
că atunci când voința, competența și inteligența își dau mâna, lucrurile pot funcționa normal. E drept că Vladimir Tismăneanu vine cu o vastă experiență de organizator și în deliberările comisiei n-au existat faimoasele bâlbâieli alternate cu nu mai puțin faimoasele opinteli dâmbovițene. Lucrând după un plan perfect articulat, membrii comisiei și experții au dovedit că până și într-o țară etern-haotică se pot produce discursuri de limpezimea cristalului. Fie că natura lor adâncă le dictează un astfel de comportament, fie că
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
care nimeni n-ar putea ghici că în tot acest timp nu fac decît să blestem clipa care a provocat întîlnirea fatală. D-na N., amfitrioană beneficiind de un început de celebritate pe plan local, grație eroicelor și neobositelor ei opinteli social-gastronomice vizează în realitate mult mai sus, tot mai sus, spre înălțimile ierarhiilor aristocratice ale mapamondului - aristocrația numelui, a spiritului, a averii, n-are importanță, ea îi iubește pe toți reprezentanții săi și toți sînt interșanjabili pentru inima ei largă
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
să-mi găsesc cât mai repede un alt adăpost în care să-mi pot continua lucrul la crisalida mea de cuvinte. A doua zi dimineața, când abia răsărise soarele, m-au trezit zgomote de motoare și de copite, rumoare și opinteli, așa cum mă trezea altădată, de 23 August, trecerea greoaie a carelor alegorice și a coloanelor de demonstranți chiar pe sub ferestrele mele, când cîte-un grup de muncitori exersa lozinci ce sunau ca pe stadion în dimineața-nghețată: "U-R-S-S/ Campion al păcii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
îndopă cu macaroane și marmeladă, amărâta hrană a muncitorimii în acei ani pe care fetele și băieții tineri, aduși la oraș și băgați în fabrici printr-o întoarcere de brazdă a lumii de care nu aveau habar, îi îndurau cu opinteli și chin, dar și cu un zâmbet luminos, al tinereții care înfruntă orice și biruie orice, așa cum vezi poze cu bieți oameni zâmbind în tranșee, zâmbind în pușcării, zâmbind în ghetouri, zâmbind până și-n lagărele de concentrare. Copilul crescuse
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de un culoar cu pereții coșcoviți, plini de apă, care avea în capăt treptele unei scări de lemn, în spirală, extrem de îngustă. Am străbătut în goană culoarul, cu ea după mine, am sărit pe treptele scării și, după gîfîituri și opinteli, am ajuns în vârf, unde era un palier de vreun metru pătrat, cu o singură ușă stacojie, cu gemuleț. Cum auzeam tropăituri pe trepte în urma mea, aproape că am smuls ușa, luîndu-mi avânt să mă reped înainte pe vreun alt
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
opusă virtuților pe care le-am analizat mai sus. Neînțelegând deplin situația (pentru că e dificil de înțeles), bănuiau totuși uneori că în familia lor ceva parcă n-ar fi ca la toată lumea. La alții totul mergea strună, la ei - cu opinteli; toți își văd de drumul lor, ei calcă în fiecare clipă pe alături. Toți dau mereu dovadă de timiditate cuviincioasă, ei - nu. Ce-i drept, Lizaveta Prokofievna se speria chiar prea des, însă nu era totuși vorba de acea cuviincioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ridică brusc. Doriți ceva de băut? O bere?... — Bine, ca să-ți țin companie. Ce rost avea să mă preocupe sănătatea ei? Avea nevoie de bere și gata! Eu aveam nevoie de cea care vroia să bea bere... Mă săturasem de-atîtea opinteli fără rost. Se repezi spre bucătărie ca un cîine dezlegat. Aș putea să consider problema Încheiată. Eu, personal, am trecut pe la cafenea și m-am interesat. Mi s-a spus că mandatarul nu e decît intermediar și o cunoștință Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
scîrțîitul, smucitura roților prin hîrtoape: carul se oprise locului. Și ăsta era tot vis? Acea potolire care-i făcea atît de bine sufletului său după atîta vînzoleală și zarvă, tot vis era? Glasul mulțimii amuțise, scîrțîitul carului Încetase, ca și opinteala oiștii. Razele soarelui, care pînă atunci Îi căzuseră drept pe față, acum pieriseră, poate zăvorîte de vreun portic nevăzut de el. Trupul i se odihnea pe pielicelele de miel, iar izul lînii Îi umplea nările ca și mireasma chiparosului, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
coșuri tare grele, pline cu pui de găină. A ajuns-o din urmă o femeie Înaltă care i-a cerut Îngăduința s-o ajute. I-a lăsat un coș, dar străina l-a luat și pe al doilea fără nici o opinteală. Le purta cu ușurință, ca un bărbat zdravăn, și făcea niște pași lungi că cealaltă, acum fără poveri, abia se ținea după ea. — Da’ cum le poți duce atîta de lesne și cum poți fuji atîta de tare, nană dragă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Sus-jos, stânga, dreapta. Și tot așa. Falangele degetelor pocneau. Gingiile clefăiau. Dinții clănțăneau În gură. Sus-jos. Stânga, dreapta. Ritmul se Întețea. Se aflau acum toți conectați la aceeași priză. Ritmul devenea halucinant. Și deodată morișca de trupuri se opri din opinteli. O străfulgerare de lumină și apoi beznă. Tăcere urmată de răsuciri și câteva oftaturi. Fulger și iarăși Întuneric. Filmul se volatiliza din nou. Pelicula se răsucea, alcătuind o bandă Moebius. Golurile urmau după plinuri. Plinurile se răsuceau, Învălmășindu-se În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
scârțâitul, smucitura roților prin hârtoape: carul se oprise locului. Și ăsta era tot vis? Acea potolire care‑i făcea atât de bine sufletului său după atâta vânzoleală și zarvă, tot vis era? Glasul mulțimii amuțise, scârțâitul carului Încetase, ca și opinteala oiștii. Razele soarelui, care până atunci Îi căzuseră drept pe față, acum pieriseră, poate zăvorâte de vreun portic nevăzut de el. Trupul i se odihnea pe pielicelele de miel, iar izul lânii Îi umplea nările ca și mireasma chiparosului, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pe dânșii un car și doi boi mai mici. Acu' zic altfel: să iau pe dânșii un car mare care merge singur! Oi fi eu vrednic să-l stăpânesc, la vale domolindu-l cu proptelele, la deal ajutându-l cu opintelile. Ei, ce zici? ONOFREI: Șuguiești, măi omule, ori ți-i într-adins? DĂNILĂ: Ba nu șuguiesc deloc. Hai, zi odată, da ori ba, că ne-apucă noaptea! ONOFREI (îl pufnește râsul): Apoi dară te văd că ești bun mehenchi! Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Da’ matale cui te spovedești? Tot la ăia la care ai semnat de ieșire? Știi, hârtia aia de mi-a arătat-o și mie odată Goncea. Zicea că te-a făcut mai cu ascultare de atunci. Biruința crucii După câteva opinteli, cu locomotiva țipând speriată, extenuată, cu osiile scrâșnind încrâncenate, cu ciocnitul șleampăt al vagoanelor unul de altul, de parcă le-ar fi bălăngănit o foame năpraznică de spațiu, un nesațiu de câmpuri părăsite, personalul se urni. Tot așteptase, aproape un ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ocupat să țină cârma. Purta un costum de baie dintr-o singură piesă și vâslea cu spor, vădit încântată să ne arate nouă, bărbaților care ședeam la pupa, cât era de voinică. Două tendoane viguroase i se încordau la fiecare opinteală în partea interioară a coapselor, pe care nu se străduia să și le țină lipite. Chitara n-am mai recuperat-o niciodată. BASARABENCELE RUSOAICE Iată, într-o fotografie veche de culoare sepia, două doamne șezând pe o bancă, într-un
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mare curent de circulație universală a ideilor și sentimentelor la modă”: „Eram toți niște puiandri de «cetățeni ai lumii», animați de vaste curiozități și de dorința de a cunoaște. Superficiali, de bună seamă, fiindcă năzuiam să luăm în brațe, cu opinteli ridicole și crăcănați pe slabele noastre mădulare, toate dintr-odată: literatura, științele și artele, sensibilitatea rafinată și decadentă a epocii, veritățile substanțiale agonisite de școli de cultură, tot ce-au ignorat strămoșii și părinții noștri”. Lista de lecturi și audiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lână neagră, Înnodată zdravăn la ceafă. Înghesuită Într-o pufoaică kaki, se mișca doar cât să dea rest clienților. Semințele și le luau singuri. Era dreptul lor și femeia Îl respecta cu sfințenie. Autobuzul se urni din loc după câteva opinteli, tușind, scoțând fum. Prin podea, gazele intrau nestingherite În cabină. Înecăcioase dar călduțe, domestice. Flavius-Tiberius rămase În picioare undeva la mijlocul autobuzului. Șoferul Începu să cânte: Steaua sus răsare ca o taină mare... Taxatoarea Îi ținea isonul. Erau Întrerupți din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și m-am dus până la serviciu. Treabă de făcut. Nu pot să mai aștept. Nu o să-mi ia mult. Douăzeci de minute, poate patruzeci cel mult. Nici n-o să simtă că am plecat. În birou e liniște, cu excepția oftaturilor și opintelilor mașinilor care fac dragoste Între ele În semiobscuritate. Fără să fiu distrasă de nimic, dau randament mare; cifrele se adună sub degetele mele, o armată de furnici care mărșăluiesc În coloane. Trimit raportul trimestrial, sting ecranul și mă furișez afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
asta de umbrelă de nu reușesc s-o desfac? - Mecanismul... uneori e blocat, dar poți s-o folosești așa! - Nu, pe aerodrom e furtună și motociclul nu pornește până nu o deschid! Umbrela trebuie reparată urgent! În sfârșit, după câteva opinteli furioase, umbrela păcăni cu zgomot, desfășurându-se. Cuprinzând la întâmplare infinitul spațiilor necuprinse s-a stârnit un curent groaznic. Aruncă repede umbreluța, renunță la ochelari și arme și se cățără agil pe motociclul spațial Honda. Trebuia să atragă după el
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
zor. Ei deja ajunseseră unde trebuia, la intrarea oficială a unui bloc somptuos, fără portar. Ne-am grăbit cu Mimi alergând de mâini, veseli ca doi popândăi. Giulia chemă liftul care numai ei îi răspundea la comenzi; a venit cu opinteli, cu staționări nejustificate, destul de repede. Am urcat la ultimul nivel. - Până aici ați plătit! Ne spuse ascensorul, după ce a oprit... culmea, destul de lin, având mișcarea asemănătoare cu a unui asteroid înfuriat, aterizând pe o planetă necunoscută. Ne-a abandonat într-
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Ăsta-i tot punctul de sprijin. Oricât de hotărât, oricât de puternic, nu pot face nimic, nimic, nimic. Orice efort este zadarnic. Și oftează, zicând: ─ Mai bine iau o pauză. Atunci lasă jos din brațe geamul dublu, adus cu destule opinteli de la prăvălia de oglinzi și rame unde i-a fost înlocuită sticla crăpată. Se odihnește pe pat, își scoate ochelarii de miop și își tamponează cu batista fruntea asudată. Geamul e greu. Balamalele nu spun nimic. Însă își pune ochelarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
se prinde, pescarul știe doar să-și ia sculele și să deie fuguța la baltă. Așa era și bunicul meu. Dumnezeu să-l hodinească. El nu putea munci, pentru că avea un fel de oftică. Răsufla greu. La cea mai mică opinteală, începea să sufle ca un gânsac. Bunica, însă, era femeie aprigă, pe când bunicul... mai lasă-mă să te las. In rest, om de treabă. Dimineața, când soarele ieșea de după colțul pădurii, numai ce-l vedeai cum își ia trăistuța cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
așa, m-am săturat. Bate-mă, umilește-mă, pune-mă în genunchi, fă-mă să mă simt sclava ta, pătrunde-mă peste tot ! M-am săturat de toți moșnegii cu care mă întâlnesc și de toate mozolelile lor... De toate opintelile lor bolmojite... Nu mai vreau să fiu linsă de sus până jos și umplută de bale ! Mângâiată de mâini care tremură, de parcă ar fi pentru ultima oară... Rupe-mă, scoate-mă din minți, destul mă scot boșorogii ăia din răbdări
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
viziune a morții nemuritoare îl atrăgea. Tili și Maca se priviră. — Să-ți spună Maca. E ideea lui. Pe morții ăștia noi de care spui, bodogăni Maca, nu și-i asumă, din păcate, nimeni. Ușa se deschise iarăși, cu o opinteală care aproape că o scoase din balamale. Namila râdea ca de o mare izbândă. Ținea în mâini și pe brațele cât niște burlane farfuriile cu mâncare. Le lăsă pe masă cu aceeași îndemânare cu care adusese și berea. — Atât de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
De asemenea, această nouă "știință a sufletului" nu întârzie să-și atragă înverșunarea Bisericii și a comuniștilor. Într-un articol publicat în 1953 în La Pensée catholique, este definită ca o "colecție de complexe josnice scoase la iveală după multe opinteli de gunoierii pubelei psihice"! În ceea ce privește revista comunistă La Nouvelle Critique, aceasta nu ezită să pună semnul egalității între psihanaliză și dolar sau Coca-Cola și să o denunțe ca fiind un agent corupător menit să anestezieze lupta de clasă. În ciuda tuturor
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]