136 matches
-
conțină mai multe tone deodată. Dar unde să le punem? Cele două tone lunare ale noastre, nu înseamnă în schimb nimic pentru un ziar, care folosește o sută de tone pe lună din același tip de hîrtie. Așa că ne vom oploși pe lîngă el. Cu asta, nu rezolvăm toate dificultățile. Nu-i putem sili cu nici un chip pe difuzori să ne dea banii pe tot ce au vîndut și în timp util. De sporit tirajul, îl sporim degeaba. Ne costă mai
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
internațional împotriva românilor, pusă în circulație de Ceaușescu. Necunoscutul Nicolae Danciu Petniceanu merge și mai departe, numindu-l pe directorul revistei Dilema "țigan de mătasă ordinară" și incriminându-i, de pe poziția unui șovin bun de dus la muzeu, pe "străinii oploșiți pe la noi, care au uitat să mai plece pe la casele lor și se îmbogățesc de la o zi la alta sugând, cum suge lipitoarea, sângele din vena națională a românului". Iar I. T. Lazăr, și el un necunoscut în plan cultural
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
comite mai puține greșeli de vorbire, cu atât cinismul său e mai mare. Generația lui Dan Marțian - adică a lui Iliescu însuși - păstra ceva din bonomia activistului care, după ce se îmbuiba corespunzător, nu se supăra dacă la masa ospățului se oploșeau bucătăresele, șoferii sau oamenii de serviciu. Generația lui Gușă n-are astfel de scrupule: e o generație fără Dumnezeu. Cu ochii doar pe busola guvernării, e în stare să calce peste oricâte cadavre pentru a rămâne conectați la țâța generoasă
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
și bună credință, pe Gheorghe Petrache "Petrăchiță" (pentru mine), primarul din Păulești, sat Găgeni, care, laolaltă cu Tănțica, nevastă-sa, ne-a ajutat enorm. Pe mine și pe bulgăroaica de Pencke, soție autentică și cu vechime în muncă, să ne oploșim în sătucul de sub poalele Cocoșăștilor. Iar astăzi am iarăși, la scară mai redusă, livadă, vie și grădină plus, asta-i de la mine înțeles, casă. Unde vin de mă caută aceiași prieteni scriitori care mă căutau și la Tâncăbești. Din păcate
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
vor exploda în floare salcâmii și teii din orașul Craiova, pe când sufletul de poet vetust și romantic, va duce resemnat la ghenă rămășițele cinei de taină și rochia de nuntă a Mariei Magdalena, după care, fericit ca oul de cuc oploșit în cuiburi străine, o va lua razna pe străduțele desfundate ale orășelului de câmpie. Coperțile din Alexandria Luni dimineața mă trezesc visând fărăhotarele dimineții de sâmbătă și,uneori, poet netot și hai-hui, harta absurdă a după-amiezii de duminică. Iubesc sâmbăta
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
poemele noastre străluceau În aerul cu diamante, eu, mircea, florin, nino, madi, magda, romulus, mușina a venit cu Budila-Expres, toți chelnerii ne-au citit în șoaptă nota de plată, vers cu vers, bere cu bere, pînă ce Ginsberg s-a oploșit în toate cărțile noastre ca o floare presată pe care am tot udat-o zile și nopți în șir. Da, eu am stat cu toți beatnici la masă. Nici unul n-a scos O vorbă de rău după ce fiecare și-a
TraianT by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/2646_a_3971]
-
cineva să dezgroape aceste pagini? 29 decembrie 1993 Vestea: a fost uns director al Teatrului Național Fănuș Neagu - producător de cronici sportive înzorzonate cu metafore stupide, care a fost făcut și academician cu puțin timp în urmă! Și câți alții oploșiți la Min. Culturii și la Academie - cu reviste „apolitice” - te fac să te cutremuri de oroare - Spectacolul actual al acestei culturi, chivernișindu-și aleșii; ce poate fi mai umilitor pentru noi? Cine și-ar fi putut imagina această legitimare?!... Când Andrei
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
urcă acolo unde a fost până azi dimineață când o pală de vânt foarte rece a smuls-o din somnolență /ce o fi apucat-o așa dintr-o dată/ poate că și-a amintit de vreo gâză care se va fi oploșit la subțioara ei tot mai uscată poate că acolo sus întrebările devin tot mai albastre și nu mai așteaptă răspuns poate că la orizont un copil deja și-o imaginează vie și nu se cade să amărăști un copil alături
întâmplare de seară by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/3697_a_5022]
-
încoace, iar epoca fanariotă se va lăsa curând, grea, peste noi... * Cum sunt și moldovenii aceștia... Refractari. Molateci. Opuși măreției visate. Și, culmea, pro-turci. Ei care nici măcar nu viețuiesc sub răsuflarea Islamului la Dunăre. Mai sunt și Cupăreștii. Boieri moldoveni oploșiți la Iași. Care tot umblă cu pâra pe la înalta Poartă. Șerban Vodă se împotrivește, dar moare subit: "Ș-au și murit". Efect stilistic colosal. Un "și" micuț; consecutiv; un șurubel vârât la iuțeală în sintaxă, și moartea ne face să
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
de el. Și când zicem că-l vrem, îl vrem numai pentru căței, vorba fabulistului. O tot scăldăm astfel, fără să tragem nici o învățătură. Fiindcă nu i-a turnat nimeni, jucându-se ei încă în țărână înainte de 1989, criticii tineri oploșiți de „Observatorul cultural” se alătură zgomotos celor mai puțin tineri cărora, știu ei de ce, le e frică de CNSAS. Sperând, probabil, cei mai puțin tineri, că hărmălaia îi va face uitați pe clienții unei instituții de care depinde sănătatea morală
Cui i-e frică de CNSAS? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5515_a_6840]
-
vor înlătura în 2004 pe pesediști știu exact ce trebuie să acapareze și pe cine să elimine (chiar fizic). E suficient să te uiți la mutrele buldogilor extremiști ca să-ți dai seama că ei sunt cu totul altceva decât găinarii oploșiți pe lângă Corneliu Coposu ori decât turnătorii cu mâini tremurânde din partidul liberal. Nu sunt singurul care face asfel de predicții sumbre pentru România. O fac destui dintre ziariștii și intelectualii români. Degeaba. Deodată cu ultima fărâmă de pâine din țară
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
acolo Nu se minte, nu se strâmbă cu-aplomb de hahaleră. Unde minte și tămâiază, rânjind, confortul Și trântorii trândăvind se târăsc mișelește, El sora dumitale, ca pe o bacantă de pe amforă, O ridică de la pământ și în vers o oploșește. Și topirea Anzilor o va revărsa în sărut, Și dimineața din stepă, pe care o domină Stelele ce ard, când noaptea prin satul tăcut Cu behăit brumăriu îmboldește - áce de lumină. Și cu tot ce-au respirat ponoarele veacului, Cu
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
a unor imbecili și naivi cărora e suficient să le promiți, că oricum au memorie scurtă și minte puțină. Ei bine, realitatea a lucrat împotriva lor cu o virulență la care nu se așteptau nici unul dintre ghicitorii în bobi electorali oploșiți pe la Palatul Victoria. Coșmarul în care e prins acum PSD-ul e răzbunarea aroganței și-a lipsei minime de interes față de oameni. E răzbunarea căpșunarilor, e răzbunarea "producătoarelor" de prin Italia, Franța, Anglia, Spania, e răzbunarea românilor care muncesc în
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
Dumitru Popescu bănuiește că aș dori să exonerez cumva perioada cominternistă prin formularea ideii că a doua etapă, de după 1965 „a fost la fel de rea, dacă nu și mai și, decât cea dirijată milimetric de hegemonul de la răsărit și agentura lui oploșită în România”. Îl include dl Popescu în această agentură pe un Emil Bodnăraș, fost spion sovietic, unul dintre membrii grupului lui Dej direct responsabil pentru de-sovietizare prin menținerea stalinismului național? N-aș zice, citind frumoasele cuvinte pe care le
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
Cristian Teodorescu Parcă mai întristătoare chiar decît catastrofele de la concursul de titularizare pe post din învățămînt e uimirea d-nei Ecaterina Andronescu, ministru. Ceea ce știe și portarul de la Ministerul Educației, că în învățămînt s-au oploșit nenumărați oameni care nu știu care nici pentru ei, necum să-i mai învețe și pe alții e prilej de mirare maximă pentru d-na ministru. Dacă s-ar face și un concurs pentru verificarea titularilor - cinstit și cu un grad mediu
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
Ungureanu. Ce mai e și asta, îți vine să întrebi, parcă în numele elevilor care de mult nu mai fac (sau poate, totuși, mă înșel...) nici ierbare, nici insectare, și-al oamenilor serioși, grăbiți totdeauna să alunge de pe tavan vreun ochi-de-păun oploșit la ceas de seară. Prea gingași pentru fabulă, prea ,siropoși" pentru poezie, fără talent dramatic, dincolo de librete de operă, ce Dumnezeu să faci, ca scriitor (ca scriitori...), cu fluturii? Roman. Asta e Războiul fluturilor, zisa ,traducere și adaptare liberă dintr-o
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
la ureche, încheie șirul probelor de admitere. Rezultatul va fi aflat la Piatra, după o așteptare destul de lungă: media 10. Cazimir locuiește, în anii studenției, într-o cameră de serviciu de pe Dionisie Lupu 2 (astăzi Tudor Arghezi 16), unde se oploșise încă din vremea cînd funcționa la "căsuța cea de filme"2). Camera măsura 6 metri pătrați și avea forma literei L: o porțiune pătrată de 2x2 și una dreptunghiulară de 2x1. în prima se găsea un pat de fier, lipit
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
a unui doctor, până în 1947, bun medic, dar legionar, cu toate că nu a recunoscut-o niciodată. A primit 20 de ani muncă silnică. Taică-său avea o moșie de peste 50 de hectare, muncea pământul cu două familii de țigani, care se oploșiseră la el. Le-a făcut și case, dar de furat tot îl furau. Unul a ajuns bine, este șeful unui detașament de pază civilă militarizată. Nu mai fură și nici nu mai recunoaște că-i țigan. Pe doctor, nu l-
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
și bucălată, scăpând și o lacrimă, îl numea, cu suav accent moldav, „George...”. Ceea ce m-a făcut să mai înțeleg un lucru: Pruteanu, în fine încopciat cu C.V. Tudor, nu e o creație a acestuia din urmă. Cei care au oploșit, moșit, nășit, vopsit de-a lungul anilor această creatură sunt Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și alții ca ei. Arheul Pruteanu, înverzit acum în arhanghel, este expresia terminală și terminatoare, de maximă virulență, a condiției intelighentului român. Certificat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
de obicei, mai puțin inteligenți, mai nesănătoși, mai lipsiți de energie decît noi ceilalți. Sînt o șleahtă de proști, murdari și trîndavi, spuse Pettigrew. — îi cunosc, am crescut printre ei. Vouă, liberalilor din clasa de mijloc, vă place să-i oploșiți, dar eu nici măcar nu i-aș lăsa să se înmulțească. Avem nevoie de un dispozitiv de radiații sub barierele de la stadioane. Fiecare bărbat care trece pe-acolo primește o salvă de 900 raze roentgen în testicule. Nu i-ar durea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
agravată încă prin plecarea regelui în, momentele hotărâtoare. Țara are nevoie de tot curajul ei civic pentru a scutura din spatele ei atât vasalitatea economică cu care e amenințată cât și robia politică sub elementele demagogiei, ignorante și maloneste, ce se oploșesc sub aripile d-lor Rosetti brătianu. [10 martie 1883] SITUAȚIA DIN ARDEAL I. P. S. S. mitropolitul românilor răsăriteni din Ardeal și Țara Ungurească, d. Miron Românul, a adresat protoiereilor din arhidieceză o circulară. Ea oprește pe cler de-a lua parte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fel ca în urmă cu cinci sute de ani, în spațiul podurilor cu contragreutate și-al macadamurilor atât de curate, că-ți venea să-ți plimbi palma peste gresia lor, în această lume de decor spectral și ceruri copleșitoare se oploșiseră toți vicioșii și toți bizarii de pe lume. Sprijinite de venerabilele ziduri grena, galbene ca faimosul perete din Delft, azurii sau vernil se-ntindeau tarabe care-ți vindeau suveniruri și vechituri, și-n târgurile astea întortocheate îmbulzeala și transpirația atâtor neamuri
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
câștigându-ți traiul prin oficiile, dormitoarele și sălile de clasă ale Școlii Speciale nr. 2. Nu ți-o fi fost însă îndeajuns de familiară atmosfera cu damfuri iuți de ospiciu a familiei, de vreme ce de doi ani reveniseși și mai mult, oploșindu-te pe lângă surioara ta geamănă, Elenuța... Crescuseră împreună la leagănul-orfelinat și păstraseră o legătură strânsă și cât stătuseră în școli speciale separate, de fete și băieți, și încă puțin după aceea, până ce Elenuța se mărită. Odată măritată, ea s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și și-l desfăcea oferindu-i-l între două degete, arătând un semn al victoriei întors pe dos. 22. Aruncă o privire peste titluri. E de opoziție, deh, privirea, îngreunată de deznădejde. Cât ne-om mai lupta cu demonii deznădejdii oploșiți în oasele noastre? Toată viața... Altceva mai bun n-am avea de făcut... E din alea cu Revoluția furată și lovitura de stat, cu jos Iliescu și jos feseneul. Combate restaurația comunistă... Întreabă-te a cui e, de fapt, deznădejdea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
două la kilogram. N-o duceam greu, dar tata muncea în grădină de dimineața până seara, cu pauză la prânz. Foametea și tifosul nu mai era acum decât o amintire, dar sărăcia nu se dădea dusă din casa noastră. Se oploșise șii pria la noi. Nu puteam spune că o duceam pe roze. Banii din pensia tatei se topeau foarte repede. Dar cu pâinea cum a fost? Eu și Ghiță mergeam cu rândul să cumpărăm pâine de la Roca. Acesta își avea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]