187 matches
-
tehnică are la bază comentariul final al jurnalistului. După ce jurnalistul anunță problema propusă oponenților În cadrul dezbaterilor, el finisează mesajul cu citatul uneia dintre părți, fie În formularea lui inițială, fie modificat neesențial. În asemenea cazuri, punctul de vedere al părții oponente este totalmente ignorat. Atac indirect - reporterul atacă nu o persoană concretă, ci doar adepții lui sau mediul În care activează etc. Complimentul fals - jurnalistul face un compliment voalat despre abilitățile psihice sau intelectuale ale unei persoane politice, apoi Începe să
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a fi în lume să nu supere pe nimeni, să nu se arate în ochii nimănui că el există, că el este, așa închis, insignifiant și tangențial invizibilul gluon al atomului româ nism ului, care face legătura trainică dintre personalitățile oponente ale etniei. Ca un adevărat schimnic al vremurilor tumultoase, el arareori în dialog cu confrații s-a desprins din mirare în interogație, a ascultat și ascultă cu ochii larg întredeschi și o piniile, gândurile și ideile celora cu mult har
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
rândul ei, drept setul dorințelor-emoțiilor care induc voința de a acționa sau nu și preferința pentru o anumită acțiune sau clasă de acțiuni. Conflictul este o formă de opoziție centrală pe adversar, bazată pe incompatibilitatea intențiilor și a valorilor părților oponente. Negocierea reprezintă interacțiunea Între grupuri și/sau persoane cu obiective și interese inițial divergente, care vizează, după discutarea unui acord și luarea unor decizii comune. Organizația reprezintă o colecție structurală de resurse umane și nonumane dirijate spre atingerea unor finalități
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
în suflete cum că suferința economică are și ceva mîntuitor. Așa cum arată Paul Krugman în prefața sa la această nouă ediție: "Teoria generală este o lucrare de un radicalism informat, disciplinat, intelectual. Ea a transformat felul în ca-re toată lumea, inclusiv oponenții intelectuali ai lui Keynes, gîndea despre economie. Dar acest lucru dă naștere la o întrebare susceptibilă să stîrnească mari pasiuni: suntem oare, la momentul de față, cu toții keynesieni?" (p. 47). După mai bine de 70 de ani, Teoria generală e
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
religioase, culturale ori de orientare sexuală; 7. Exterminarea programată a deținuților politici; 8. Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistența anticomunistă armată în munți (1945-1962); 9. Represiunea împotriva cultelor, desființarea Bisericii Greco-Catolice; 10. Arestarea, uciderea, detenția politică sau deportarea țăranilor oponenți colectivizării, lichidarea violentă a revoltelor țărănești; 11. „Vânzarea” evreilor și germanilor; 12. Represiunea împotriva culturii, prin cenzură și arestare 13. Reprimarea mișcărilor și acțiunilor studențești din 1956; 14. Reprimarea mișcărilor muncitorești din Valea Jiului (1977) și Brașov (1987) și a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Așa cum am observat deja din prezentarea făcută în cadrul capitolu lui anterior, procesul de globalizare, în gener al, și, mai ales, cel de globali zare financiară, în particular, au generat disc uți i intense printre economiști, având atât susținători, cât și oponenți. Globalizarea pieței de capital financiar sau gl oba lizarea financiară - termen utilizat de aproape întreaga literatură int ernațională din domeniu - este înțeleasă ca fiind integrarea sistemului fin anciar local al unei țări, în cadrul pieței financiare globale, integrare ce pre supune
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
exemplu, în afară de referințele la "ancorele culturale" de tipul ortodoxiei sau a imaginii lui Vlad Țepeș, elemente populare, ușor recognoscibile și identificabile, CV Tudor se folosește de anumite tactici pentru a rămâne în atenția mass-media. Astfel, el combină atacurile virulente împotriva oponenților săi politici cu diplomația (de exemplu, ideea sa surprinzătoare de a construi o statuie a lui Yitzhak Rabin într-un parc din Brașov, încercare de a se reconcilia simbolic cu evreii care până atunci fuseseră ținta sa). In același timp
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Kriege 17, este dintre toate deprinderile politice cea mai dificil de învățat. Ea presupune posibilitatea de a înțelege diferența dintre nebunie și mărinimie. Ea implică aprecierea momentului și a modului în care trebuie să-ți faci auzit glasul împotriva (potențialilor) oponenți, cînd să abandonezi pozițiile care nu mai corespund și cum să eviți pericolele retragerii. Uneori este necesar să cedezi terenul de mijloc, și acest fapt necesită totdeauna curaj, discernămînt, sînge rece, tărie și răbdare. Politica retragerii este prin natura sa
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
parțiale, teoria controlului și sistemele dinamice, precum și în economia matematică. Putem observa în această ultimă tendință un antidot promițător la dezvoltarea negativă din ultimii ani a unei împărțiri sistematice (și în multe cazuri a unor conflice organizate între) a grupărilor oponente de matematicieni etichetați drept puri și aplicați. Pe baza unor criterii obiective, nu există niciun singur domeniu numit matematici aplicate care să aibă aceeași relativă unitate de conținut și istoric furnizate matematicii ca întreg prin tradiția sa istorică. Actualele varietăți
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
forța și frecvența de contracție a inimii și sfârșind cu întoarcerea venoasă și calitatea peretelui vascular. Rezistența conductelor vasculare reprezintă cel de al doilea factor determinant al presiunii arteriale. Depinzând de diametrul vaselor și de elasticitatea și vasomotricitatea acestora, forța oponentă a aortei și vaselor mari este neglijabilă. Rezistența crește considerabil la nivelul arterelor terminale, arteriolelor și, într-o măsură mai mică, în capilare și venule. Ansamblul acestora constituie vasele de rezistență. Cea mai mare rezistență la flux o prezintă însă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tendința la prăbușire a presiunii arteriale. Implicațiile presionale ale vâscozității sângelui ca factor sanguin de modificare a rezistenței vasculare periferice au fost menționate anterior. Procesul de fricțiune dintre elementele seriei roșii ale sângelui și pereții arterelor contribuie la realizarea forței oponente și rezistenței crescute la flux din teritoriul vaselor de calibru mic, cu consecințe importante asupra presiunii sanguine generale. Ca exemplu, poate fi reamintită tendința la hipertensiune a subiecților cu poliglobulie hipoxică de cauză normală (altitudine) sau patologică. II.2.7
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
depinde de factorii hemodinamici presionali și volemici pe de o parte și de integritatea membranei filtrante pe de alta. În condițiile unei presiuni efective normale de filtrare (35-40mmHg), rezultată din diferența dintre valoarea presiunii hidrostatice (70-75 mmHg) și suma forțelor oponente (25 mmHg - presiunea osmotică a proteinelor plasmatice +10 mmHg - presiunea intracapsulară), aproximativ a 5-a parte, respectiv 20% din debitul cardiac, trece prin rinichi în timp de un minut. Presiunea hidrostatică glomerulară medie de 70 mmHg asigură filtrarea plasmei sanguine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de Management Educațional, Editura CDRMO, 2003, capitolul V, Managementul conflictelor, pag. 301, arată: „Conflictul este un concept complex, multidimensional. Conflictul poate fi considerat ca fiind o formă de opoziție centrată pe adversar, bazată pe incompatibilitatea valorilor, intențiilor și comportamentelor părților oponente”. Robbins (1988) definește conflictul drept procesul care începe imediat ce una din părți percepe că o altă parte a afectat negativ, sau urmează să afecteze negativ, ceva de interes pentru prima parte. Medierea este o negociere, o intervenție, o punere față
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
Ea apare, în acest fel, ca un mediu de cultivare a darurilor naturale ale membrilor săi nu numai în măsura în care îndeplinește rolul de "poala maternă", cum spune Kant, de ambianța educativa și ocrotitoare, favorabilă. Ci și în caracterul ei de cadru oponent în fața tendinței, la fel de puternice, a oamenilor, de a învinge orice adversitate pentru a se realiza. Nu numai în ceea ce privește artă, ci în general, "iscusința nu se poate dezvolta serios în exemplarele speciei umane altfel decât prin efectul inegalității între oameni" în
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
celor ce se discută acolo (eu, știți, nu-s politician), ci cum își dau explicații, cum se comportă, ca să zicem așa, ca politicienii: „nobilul viconte, care stă în fața mea“, „nobilul conte, care e de aceeași părere cu mine“, „nobilul meu oponent, care a uimit Europa cu propunerea sa“, adică toate aceste expresii, tot acest parlamentarism de popor liber - iată ce-i atrăgător pentru unul ca mine! Mă las sedus, prințe. Întotdeauna, în adâncul sufletului meu, am fost un artist, vă jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aceasta s] fi fost mai evident] într-o societate că cea a Atenei antice, care nu a cunoscut nici un consens liberal de natur] moral].) Nici când adopt] în Gorgias criteriul interesului fâț] de sine, Socrate nu se leag] de coloratura oponentului s]u și nu apeleaz] la argumente ad hominem. Deși se vede pe șine - inc] o dat] de vom da crezare dovezilor aduse de Platon - ca pe o persoan] care și-a irosit întreaga viat] în serviciul atenienilor, încercând s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cap dominator poate fi destul de puternic pentru a ridica un grup întreg de figuri. În Pietŕ a lui Michelangelo, aflată la Florența, capul cu gluga ascuțită a lui Nicodim contrabalansează corpul înclinat al lui Hristos mort (figura 18). Tema forțelor oponente nu are, bineînțeles, nici un echivalent în situația fizică; toate părțile blocului de marmură trag în jos. La Artemis, îmbrăcămintea accentuează puterea centrului în mijlocul corpului. Orice modificare a formei sau a poziției ar schimba totuși centrii compoziției sau ar crea alții
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
lovi unul pe altul, a lupta cu forță. Conflictul în organizație este o stare anormală și nedorită care trebuie îndepărtată cu orice preț. Conflictul = concept multidimensional, formă de opoziție centrată pe adversar, bazată pe incompatibilitatea valorilor, intențiilor și comportamentelor părților oponente. Conflict = procesul care începe imediat ce una din părți percepe că o altă parte a afectat negativ sau urmează să afecteze negativ ceva de interes pentru prima parte. Conflictul : * poate deforma realitatea * duce la rigiditate în domeniul relațiilor interumane * crează stare
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
caracter propagandistic și publicitar în vederea micșorării numărului de fumători din instituție; obligativitatea efectuării radiografiei pulmonare o dată la 6 luni pentru toată lumea în vederea menținerii stării de sănătate; * Acordul între părțile implicate a fost formulat în scris și semnat atât de părțile oponente cât și de mediator Grup Școlar Agricol ”Vasile Adamachi” Iași Profesor: Carmen Zelinschi Proiect de activitate didactică Disciplina: Dirigenție Data: 28 ianuarie 2005 Clasa a X-a C Tema lecției: “Arta de a comunica” Scopul lectiei: conștientizarea de către elevi a
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
al. (2001) preferă să clasifice teoriile satisfacției în funcție de factorii generatori. El găsește trei categorii de teorii: situaționale, dispoziționale, interactive. Dintre teoriile mai specifice ale satisfacției, patru ne rețin în mod deosebit atenția: teoria bifactorială (Herzberg et al., 1959); teoria proceselor oponente (Landy, 1978); teoria comparării interpersonale (Weiss, Shaw, 1979); teoria comparării intrapersonale (McCormick, Ilgen, 1980). Teoria bifactorială A fost formulată de Herzberg, Mausner și Snyderman (1959) și este, poate, cea mai citată dintre teoriile satisfacției. Metoda utilizată de Herzberg și colaboratorii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
financiare ale organizației. Managerii nu trebuie sa uite însă că manipularea factorilor de igienă poate aduce soluții momentane la situații de criză, dar nu poate reprezenta o manieră durabilă de menținere a salariaților la un nivel ridicat motivațional. Teoria proceselor oponente Până prin anii ’70 se considera că satisfacția în muncă este generată fie de factori externi (obiectivi), fie de factori interni (subiectivi). Teoria lui Herzberg stă mărturie în acest sens. În 1978, psihologul american F.J. Landy propune un mod de abordare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a i se da acesteia nici o explicație. Landy considera că echilibrul emoțional al omului este extrem de important pentru funcționalitatea lui normală. Ca urmare, el încearcă să depisteze mecanismul în stare a asigura echilibrul emoțional, formulând în acest context teoria proceselor oponente. Această teorie are la bază cel puțin două postulate. Un prim postulat: echilibrul emoțional al omului este asigurat de o serie de mecanisme psihologice existente în interiorul său; rolul său este de a-l proteja pe om de efectele nefavorabile produse
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
negative). De exemplu, întotdeauna când suntem extrem de fericiți există un mecanism care menține această fericire sub control. Corespunzător, când suntem nefericiți există mecanisme care încearcă să aducă această stare emoțională la un nivel neutru. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 15.17 − Procesele oponente după câteva prezentări ale stimulului În figura 15.17 se arată că atunci când este introdus un stimul, el produce o reacție emoțională pozitivă sau negativă; odată ce emoția atinge un anumit nivel, intervine în mod automat un proces contrar pentru a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ar crede că este un mecanism mistic, se pare că ar fi o funcție a sistemului nervos central (Landy, 1985, p. 390). # Se poate observa că, potrivit acestui postulat, bazele cauzale ale satisfacției sunt fiziologice. Un al doilea postulat: procesele oponente devin mai puternice de fiecare dată când sunt activate − altfel spus, același stimul poate avea efecte diferite asupra satisfacției individului, în funcție de cât de des a experimentat individul stimulul respectiv în trecut. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 15.18 − Răspuns emoțional după câteva
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
diferite asupra satisfacției individului, în funcție de cât de des a experimentat individul stimulul respectiv în trecut. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 15.18 − Răspuns emoțional după câteva prezentări ale stimulului În fig. 15.18 se arată relația dintre starea emoțională primară și procesele oponente după mai multe aplicări ale stimulului. Se observă că situația se prezintă relativ asemănătoare cu cea din fig. 15.17, cu deosebirea că procesul oponent înregistrează o creștere puternică, el fiind mai intens și mai extins. Cu ajutorul acestui postulat înțelegem
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]