73 matches
-
a dezbătut problema reparațiilor orientale și occidentale. Convenția de la Paris din 28 aprilie 1930, completând-o pe cea de la Haga, dădea o formă definitivă acordului din ianuarie 1930. Pe baza celor două convenții s-au creat două fonduri. Unul destinat optanților unguri (Fondul A) și celălalt (Fondul B) rezervat celorlalte reclamații ale resortisanților unguri. Această propunere a găsit înțelegerea Ungariei. La 20 ianuarie 1930 au fost semnate patru acorduri. Acestea erau: acordul general care fixa punctele principale ale înțelegerii; acordul privind
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
înțelegerea Ungariei. La 20 ianuarie 1930 au fost semnate patru acorduri. Acestea erau: acordul general care fixa punctele principale ale înțelegerii; acordul privind creanțele speciale, care stabilea sumele de plată ale Ungariei după anul 1943; acordul pentru Fondul agrar A optanți; acordul pentru Fondul B, destinat celorlalte reclamații maghiare. Fondul agrar pentru plata optanților unguri (Fondul A) era alimentat din renta de împroprietărire pusă de România, Cehoslovacia și Iugoslavia la dispoziția optanților; din creanțele pe care Anglia, Franța, Italia, Belgia, Portugalia
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
acordul general care fixa punctele principale ale înțelegerii; acordul privind creanțele speciale, care stabilea sumele de plată ale Ungariei după anul 1943; acordul pentru Fondul agrar A optanți; acordul pentru Fondul B, destinat celorlalte reclamații maghiare. Fondul agrar pentru plata optanților unguri (Fondul A) era alimentat din renta de împroprietărire pusă de România, Cehoslovacia și Iugoslavia la dispoziția optanților; din creanțele pe care Anglia, Franța, Italia, Belgia, Portugalia și Japonia le aveau asupra reparațiilor datorate de Ungaria și pe care aceste
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Ungariei după anul 1943; acordul pentru Fondul agrar A optanți; acordul pentru Fondul B, destinat celorlalte reclamații maghiare. Fondul agrar pentru plata optanților unguri (Fondul A) era alimentat din renta de împroprietărire pusă de România, Cehoslovacia și Iugoslavia la dispoziția optanților; din creanțele pe care Anglia, Franța, Italia, Belgia, Portugalia și Japonia le aveau asupra reparațiilor datorate de Ungaria și pe care aceste țări le-au cedat Fondului agrar; din sumele ce se cuveneau României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei, ca beneficiare ale
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
reparațiilor datorate de Ungaria și pe care aceste țări le-au cedat Fondului agrar; din sumele ce se cuveneau României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei, ca beneficiare ale anuităților datorate de Ungaria precum și din alte sume. Statele implicate până atunci în procesul optanților unguri fiind scoase din cauză. Prin articolul 9 al Acordului III, România se obliga ca, în locul rentei de expropriere cuvenită reclamanților unguri să verse o anuitate de 500.000 coroane aur, în rate semestriale, cu începere din 1931 până în 1944
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
500.000 coroane aur plus 336.336 coroane aur amortizarea capitalului corespunzător calculată la dobânda de 5 % ce o purta renta de expropriere), din 1944 până la 1 ianuarie 1967. În afară de aceste anuități statul român nu mai avea nici o obligație față de optanți. Suma globală ce urma a fi plătită optanților, calculată la valoarea reală a coroanei-aur la 1 ianuarie 1931, reprezentând anuitățile forfetare prevăzute la articolul 9 și dobânda de 5 % era de 10.713.044 coroane-aur 35. Socotită în obligațiile României
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
aur amortizarea capitalului corespunzător calculată la dobânda de 5 % ce o purta renta de expropriere), din 1944 până la 1 ianuarie 1967. În afară de aceste anuități statul român nu mai avea nici o obligație față de optanți. Suma globală ce urma a fi plătită optanților, calculată la valoarea reală a coroanei-aur la 1 ianuarie 1931, reprezentând anuitățile forfetare prevăzute la articolul 9 și dobânda de 5 % era de 10.713.044 coroane-aur 35. Socotită în obligațiile României rezultă că statul român datora optanților ce înaintaseră
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
fi plătită optanților, calculată la valoarea reală a coroanei-aur la 1 ianuarie 1931, reprezentând anuitățile forfetare prevăzute la articolul 9 și dobânda de 5 % era de 10.713.044 coroane-aur 35. Socotită în obligațiile României rezultă că statul român datora optanților ce înaintaseră proces la Tribunalul Arbitral Mixt de la Paris, în momentul încheierii celei de-a doua conferințe, 425.000.000 lei rentă, la care guvernul român adăuga încă 100.000.000 lei în contul optanților ce nu înaintează încă proces
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
rezultă că statul român datora optanților ce înaintaseră proces la Tribunalul Arbitral Mixt de la Paris, în momentul încheierii celei de-a doua conferințe, 425.000.000 lei rentă, la care guvernul român adăuga încă 100.000.000 lei în contul optanților ce nu înaintează încă proces, apoi cupoanele exigibile imediat și neplătite timp de 10 ani, adică aproximativ 250.000.000 lei. Rezultă că valoarea în capital a anuităților forfetare era inferioară rentei de expropriere cuvenite reclamanților unguri și că statul
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
capital a anuităților forfetare era inferioară rentei de expropriere cuvenite reclamanților unguri și că statul român câștiga pe această cale redarea cupoanelor ajunse la scadență și neplătite. După semnarea acordurilor de la Haga și Paris nu s-a mai vorbit despre optanții unguri deoarece orice pretenție ridicată de optanți urma să se îndrepte împotriva Fondului agrar (Fondul A) care fusese investit cu personalitate juridică și nu împotriva României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei.România era scoasă din cauză, conform Acordului II, articolul 1. Astfel
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
de expropriere cuvenite reclamanților unguri și că statul român câștiga pe această cale redarea cupoanelor ajunse la scadență și neplătite. După semnarea acordurilor de la Haga și Paris nu s-a mai vorbit despre optanții unguri deoarece orice pretenție ridicată de optanți urma să se îndrepte împotriva Fondului agrar (Fondul A) care fusese investit cu personalitate juridică și nu împotriva României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei.România era scoasă din cauză, conform Acordului II, articolul 1. Astfel lua sfârșit îndelungatul proces al optanților unguri
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
de optanți urma să se îndrepte împotriva Fondului agrar (Fondul A) care fusese investit cu personalitate juridică și nu împotriva României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei.România era scoasă din cauză, conform Acordului II, articolul 1. Astfel lua sfârșit îndelungatul proces al optanților unguri, cu câștig de cauză pentru România. După încheierea procesului optanților unguri, Nicolae Titulescu declara: “Când un stat în lupta pacifică de toate zilele, susține o teză dreaptă, cu femitate de curtenie și pune în slujba ei nu simple recriminațiuni
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
care fusese investit cu personalitate juridică și nu împotriva României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei.România era scoasă din cauză, conform Acordului II, articolul 1. Astfel lua sfârșit îndelungatul proces al optanților unguri, cu câștig de cauză pentru România. După încheierea procesului optanților unguri, Nicolae Titulescu declara: “Când un stat în lupta pacifică de toate zilele, susține o teză dreaptă, cu femitate de curtenie și pune în slujba ei nu simple recriminațiuni de ordin național, ci existența pe principiile mari internaționale, care stau
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
sprijinul aliaților ei care au recunoscut dreptatea cauzei românești și au contribuit la realizarea unei înțelegeri fără ca România să abdice de la nici unul din punctele de vedere susținute de statul român și anume că România nu avea de plătit mai mult optanților decât cetățenilor români; că pentru a pune capăt litigiului întreținut de maghiari era dispusă la gestul de bunăvoință asupra reparațiilor date de Ungaria și că ea nu putea accepta sub nici o formă competența tribunalelor arbitrale mixte asupra reformei agrare care
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
integrată în contextul european al vremii. Această idee titulesciană o regăsim în următoarea afirmație a marelui diplomat român: “de la național prin regional spre universal”. Folosind o formulă de mare actualitate putem spune că Titulescu dorea “integrarea României în Europa”. Procesul optanților unguri, în cadrul căruia Titulescu a trebuit să se “dueleze” cu reprezentantul părții maghiare, marele jurist Appony, l-a înfățișat pe Titulescu lumii diplomatice internaționale ca un mare orator, aducându-i și primul mare succes la Liga Națiunilor. În același timp
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
satele din jur, beneficiul acestor munci rămânând în exclusivitate deținuților. 5. Pentru cazare (coloniile, situate pe foste moșii ale grofilor unguri, aveau pe domeniu un castel nelocuit și alte dependințe: grajduri, magazii etc.; proprietățile fuseseră cumpărate de români în urma „procesului optanților” din 1925) vor merge unii dintre noi la fața locului să constate starea de salubritate a clădirilor. 6. Vom lucra pentru penitenciar patru zile pe săptămână, una pentru deținuți, iar sâmbăta va fi ziua de program administrativ: curățenie, spălat rufe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ocrotind pe români. Fusese amenințat de unguri, iar în câteva rânduri a fost anchetat cu intenția de a fi condamnat. Războiul din 1916-18 și întregirea l-a salvat. De la dânsul am aflat în linii mari cum a fost cu problema „optanților”. Problema optanților unguri Primul război mondial s-a terminat în 1918 cu cele două tratate, de la Versailles și Trianon. S-a înființat Liga Națiunilor cu sediul la Geneva. Imediat după război, în România s-a votat legea împroprietăririi cu pământ
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
români. Fusese amenințat de unguri, iar în câteva rânduri a fost anchetat cu intenția de a fi condamnat. Războiul din 1916-18 și întregirea l-a salvat. De la dânsul am aflat în linii mari cum a fost cu problema „optanților”. Problema optanților unguri Primul război mondial s-a terminat în 1918 cu cele două tratate, de la Versailles și Trianon. S-a înființat Liga Națiunilor cu sediul la Geneva. Imediat după război, în România s-a votat legea împroprietăririi cu pământ și a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din Transilvania, mai mici cu o unitate de măsură decât cele din Ungaria. Astfel, pe teritoriul din Regat și din Transilvania (ale României), erau valabile regulamente diferite de expropriere. Statul român confiscase și pământuri care aparțineau unor moșieri (așa-ziși optanți, printre care unii membri ai elitei politice ungare, precum Bethlen István sau Teleki Pál) care optaseră pentru cetățenia ungară. În interesul unora ca ei, Tratatul de pace de la Trianon prevedea respectarea, de către statul succesor, a proprietăților de care aceștia dispuneau
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
spre ratificare. Activitatea Departamentului Afacerilor Externe 208 era în mare parte consacrată strîngerii de documente cerute de activitatea din cadrul Ligii Națiunilor, date fiind clauzele privind minoritățile. În perioada cît am fost secretar general, ne aflam în plină bătălie, denumită "a optanților unguri", teatrul de la Geneva 209 era arhiplin de oameni veniți să asculte duelurile oratorice în care se întreceau bătrînul conte Apponyi și vivacitatea dialectică, bogată în resurse juridice, a reprezentantului nostru, Titulescu, a cărui stea urca pe cerul genevez. Budapesta
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
tatăl său s-a refugiat în Franța după eșecul "Conspirației Confederației", un complot masonic). A fost ultimul ambasador francez la curtea țarului (1914-1914). 155 Diplomat ungur și ministru al Afacerilor Externe. A fost adversarul lui Titulescu în faimosul proces al "optanților". 156 Mai cunoscut sub pseudonimul de "Pertinak". 157 Numele inițial al Iugoslaviei. 158 Cîmpul lui Marte fostul teren de manevră al armatei regale franceze este splanada dintre Școala de Război și Turnul Eiffel. 159 Capitala Ungariei de la încoronarea Sfîntului Ștefan
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
D. Gusti, Duiliu Marcu, C. Ene, C. Râuleț, Al. Tzigara-Samurcaș, Stelian Popescu, Ștefan I. Nenițescu (El Greco en Rumânia), Al. Marcu (L’Italia în cerca delle latinità) ș.a., unele dintre articole abordând subiecte că stabilitatea monetară, activitatea literară și teatrală, chestiunea optanților maghiari, frumusețile naturale ale Bucureștilor etc. În domeniul literar se remarcă prezența lui Victor Eftimiu, care colaborează de la primul număr cu povestirea El haiduc Bujor, urmată de Kiriakitza și Una serenata, a lui Brătescu-Voinești cu Un accidente. Din proza lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286646_a_287975]
-
și de luptat împotriva unor inexactități sau atitudini tendențioase, strecurate în unele ziare. La 13 iunie 1929, de pildă, în ziarul "Berner Tagblatt" s-a publicat un articol de o rară violență la adresa hotărârii adoptate în așa-numita problemă a "optanților" (hotărâre care dădea câștig de cauză României). Blaga s-a dus la redacția respectivă și a discutat cu publicistul Lessing, redactorul pentru politică externă al ziarului, care i-a recunoscut că el este autorul vitriolantului articol. Cu toate explicațiile lui
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]